Foto: Igor Grosu/Facebook

Contestația MAN, respinsă de CEC. Reacție: „Se sponsorizează postări cu listele PAS și nu e desemnare oficială? Ne țin de proști!”

Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) acuză Comisia Electorală Centrală că ar închide ochii la presupusa campanie electorală anticipată desfășurată de PAS, acuzând nerespectarea legii. Reacția vine după ce CEC a respins contestația depusă de MAN privind desemnarea „prematură” și „promovarea contra cost” a candidaților la alegerile parlamentare din toamnă.

Într-o postare pe rețelele sociale, Victor Pruteanu, membru al Partidului MAN, a criticat răspunsul CEC, care a precizat că „aceste acțiuni nu întrunesc elementele unei desemnări oficiale a candidaților”.

„Adică faptul că se sponsorizează cu sute de euro postări cu poze și mesaje că se alătură pe listele PAS la parlamentare și se printează sute de mii de pliante cu aceleași mesaje – nu e desemnare oficială? Ne țin de proști”, a comentat acesta.

Pruteanu acuză atât PAS, cât și CEC, de partizanat politic: „Nu mai credeți acești mincinoși. Ei, CEC, PAS, Maia Sandu, luptă strict pentru interesul lor de partid, călcând în picioare toate legile posibile și imposibile”, a mai declarat Victor Pruteanu.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la CEC privitor la acuzațiile lansate de Partidul MAN, însă instituția a declarat că „nu comentează declarații politice”.

Amintim că Mișcarea Alternativa Națională (MAN) – partid condus de primarul capitalei Ion Ceban, care face parte din Blocul „Alternativa” – a depus, pe 7 iulie, o contestație la CEC împotriva PAS, acuzând partidul de guvernare de desemnarea „prematură” și „promovarea contra cost” a candidaților la alegerile parlamentare din toamnă.

Blocul „Alternativa” a cerut CEC să constate că PAS a încălcat legea prin acțiunile sale. Totodată, formațiunea politică solicită ca PAS și membrii săi să fie obligați să elimine toate postările legate de desemnarea candidaților de pe rețelele sociale și site-ul partidului.

Contactată atunci pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a PAS a respins acuzațiile MAN.
„PAS nu a desemnat deocamdată niciun candidat. Desemnarea va avea loc conform statutului, în perioada stabilită de Comisia Electorală Centrală”, a declarat Adriana Vlas pentru NewsMaker.

***

Precizăm că Partidul Acțiune și Solidaritate a prezentat, în ultimele săptămâni, mai multe personalități publice care vor candida pe lista sa la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Primii candidați au fost anunțați pe 16 iunie: dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul și scriitorul Constantin Cheianu, antreprenoarea Maria Acbaș din autonomia găgăuză și fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari.

O săptămână mai târziu, liderul PAS Igor Grosu a anunțat că alte trei persoane se alăture partidului la parlamentare: Ludmila Adamciuc, fondatoarea organizației „Prietena Mea”, Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, și antreprenorul Iurie Cojocaru, care este și președintele comunității moldovenilor din Marea Britanie.

Pe 3 iulie, fostul ministru al Afacerilor Externe Nicu Popescu a anunțat, într-o postare publică, că va candida pe listele PAS. Mesajul său a fost preluat de mai mulți membri ai partidului, însă formațiunea nu a confirmat oficial, până acum, candidatura acestuia.

Ultimii candidați au fost anunțați pe 7 iulie, tot de Igor Grosu. Este vorba despre luptătoarea Anastasia Nichita, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Emil Ceban. „Vă mulțumesc că ați acceptat această provocare. (…) Ați luat o decizie curajoasă”, a transmis liderul PAS în cadrul conferinței de presă.

Pe 20 iulie, PAS a aprobat lista candidaților formațiunii pentru alegerile parlamentare din toamnă. Aceasta a fost publicată pe rețelele de socializare ale partidului.

Astfel, primul pe lista PAS va fi Igor Grosu, liderul formațiunii și președinte al Parlamentului. Acesta va fi urmat de prim-ministrul Dorin Recean. La alegeri vor candida din partea PAS și сâțiva actuali miniștri: Dan Perciun, Victoria Belousov, Ludmila Catlabuga, Vladimir Bolea, Mihai Popșoi și Sergiu Lazarencu.

Pe lista partidului se vor regăsi și personalitățile despre care liderul PAS a anunțat anterior că vor candida din partea formațiunii sale la scrutin. Este vorba despre fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, luptătoare Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fondatoarea organizației „Prietena mea”, Ludmila Adamciuc, antreprenorii Maria Acbaș și Iurie Cojocaru, rectorul UTM, Viorel Bostan, fotbalistul Maxim Potîrniche și rectorul USMF, Emil Ceban.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie 2025. 

Conform calendarului aprobat de CEC, perioada electorală va începe pe 14 iulie, iar campania electorală propriu-zisă va demara pe 29 august.

Candidații la funcția de deputat își vor putea depune actele pentru înregistrare în perioada 20 iulie – 19 august. Tot din 20 iulie începe și colectarea semnăturilor de susținere pentru candidații independenți.

Între timp, blocurile electorale își pot depune documentele la sediul CEC până pe 13 august.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

tvrmoldova.md

Ministerul Justiției respinge acuzațiile avocatului lui Plahotniuc privind tergiversarea extrădării: „Nu au legătură cu realitatea”

Ministerul Justiției dezminte acuzațiile de tergiversare a extrădării fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, lansate de avocatul acestuia, Lucian Rogac.

„Repetarea acestor narațiuni nu au legătură cu realitatea și cu procedurile legale existente.
Ministerul Justiției și Procuratura Generală au acționat în strictă conformitate cu legislația națională și Convenția europeană de extrădare. Scopul este extrădarea efectivă și judecarea oricărei persoane învinuite  să răspundă pentru toate faptele imputate în diferite cauze penale intentate, nu doar pentru o parte dintre ele”, se arată în comunicatul instituției.

Potrivit ministerului, „o persoană extrădată poate fi urmărită penal sau judecată doar pentru faptele care au stat la baza cererii de extrădare aprobate”.

„Procuratura Generală înaintează cereri de extrădare pentru dosarele aflate la etapa urmăririi penale, iar Ministerul Justiției pentru cele aflate pe rol în instanță sau în executare. Cererile din partea autorităților din Republica Moldova au fost expediate în mod prompt, conform acestei delimitări de competență”, precizează instituția.

Potrivit sursei citate, la 13 august, Curtea de Apel din Atena a examinat abia prima cerere transmisă de Procuratura Generală la 24 iulie și a dispus extrădarea lui Vladimir Plahotniuc. Decizia urmează să fie validată de Ministerul Justiției al Greciei, care va informa ulterior în mod oficial autoritățile din Republica Moldova.

„Odată finalizată această etapă, Chișinăul va putea iniția măsurile organizatorice necesare pentru extrădare. Totodată, Atena va decide să examineze celelalte două cereri de extrădare transmise de Chișinău (Ministerul Justiției și PG). Autoritățile grecești au recepționat toate cererile și la această etapă vor să decidă când le vor examina”, mai precizează Ministerul Justiției.

Menționăm că mai devreme, avocatul Lucian Rogac a declarat, într-o postare pe Facebook, că „Ministerul Justiției de la Chișinău ar folosi diverse tertipuri juridice, pentru a întârzia cât mai mult extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova”.

***

Amintim că Vladimir Plahotniuc și fostul deputat democrat Constantin Țuțu au fost reținuți pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, în timp ce încercau să părăsească țara cu destinația Dubai. La nici 24 de ore, și autoritățile ruse au transmis o solicitare în care cere ca Plahotniuc să fie extrădat Moscovei.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat pentru presa din România că Plahotniuc ar urma să fie extrădat în Moldova, și nu în Rusia, chiar dacă și Moscova a cerut extrădarea sa, la o zi de la reținerea în Grecia. Potrivit lui Cernăuțeanu, prioritate are țara care a depus prima solicitare, în cazul de față Moldova.

Pe 24 iulie, Poliția anunță a anunțat că, în urma reținerii lui Plahotniuc și Țuțu, au fost ridicate mai multe documente ce indică folosirea unor identități multiple. Actele, eliberate de mai multe state, conțin nume, fotografii și date de naștere diferite – unele fiind emise chiar de același stat, dar pentru identități diferite.

Precizăm că fostul lider democrat este cercetat penal în Republica Moldova pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal al Republicii Moldova, precizează PG.

Pe 24 iulie, Procuratura Generală anunță că a transmis autorităților din Grecia cererea oficială de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc.

Autoritățile de la Chișinău își exprimă încrederea că partea elenă va da curs solicitării și îl va preda justiției din Republica Moldova, pentru ca Plahotniuc să răspundă în fața legii pentru faptele de care este acuzat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: