promolex.md

Copii din Transnistria, „reeducați” în Crimeea. Reacția Chișinăului

Asociația Promo-LEX a raportat că, și în 2025, copiii din regiunea transnistreană au ajuns în taberele de „reeducare” a copiilor ucraineni, organizate de centrul „Artek” din Crimeea ocupată. Potrivit asociației, câțiva copii din Bender se află în prezent în „Artek”, unde urmează să participe la evenimentul de celebrare a 100 de ani de la înființarea centrului, eveniment marcat în baza unui ordin semnat de Vladimir Putin. Reprezentanții Biroului politici de reintegrare susțin că este „regretabil că se pune în joc securitatea copiilor, dar și faptul că, prin aceste exerciții de reeducare, li se cultivă antivalori politice”. Potrivit Chișinăului, copiii nu trebuie să devină obiectul unor astfel de experiențe.

Copii din regiunea transnistreană, la „lecții de curaj” în Crimeea

Asociația Promo-LEX, organizație neguvernamentală din Republica Moldova care promovează și apără drepturile omului, susține că zeci de copii din regiunea transnistreană au participat în ultimii 9 ani la taberele organizate de Centrul Internațional pentru Copii „Artek” din Crimeea ocupată. Voucherele de participare au fost acordate de Institutul Rus pentru Studii Strategice și Asociația Școlilor Ruse din Străinătate, în urma unor concursuri cu tematică „patriotică”.

„Conform portalurilor de știri din regiune, câțiva copii din Bender se află în prezent în „Artek”, unde vor participa la evenimentul de celebrare a 100 de ani de la înființarea centrului, eveniment marcat în baza unui ordin semnat de Vladimir Putin”, relatează Promo-LEX.

Asociația susține că „Artek” acordă o atenție considerabilă „educației patriotice”, desfășurată prin așa-numitele „lecții de curaj”, susținute de oficiali ruși, reprezentanți ai regimului și militari implicați în războiul din Ucraina. De exemplu, pe 12 iunie 2025, copiii s-au întâlnit cu un soldat care a luptat împotriva Ucrainei și care, ulterior, a devenit senator în Consiliul Federației Ruse, reprezentând regimul de ocupație din Crimeea, precum și cu Ecaterina Andreeva, prezentatoarea la Pervîi Kanal, un canal federal de stat.

Conform Promo-LEX, care face referire la analiza organizației „Almenda”, taberele „Artek” sunt folosite pentru instruiri militare și promovarea narativelor Kremlinului în rândul copiilor din teritoriile ocupate temporar și diverse regiuni ale Rusiei. În vara anului 2023, 981 de copii din teritoriile temporar ocupate ale regiunilor Zaporojia, Herson, Donețk și Luhansk au fost supuși unor activități de militarizare și de eradicare a identității naționale. În aceeași perioadă, a adăugat sursa, Centrul Intelectual Rus a publicat pe website-ul său informații privind deplasarea copiilor din Tiraspol, Ungheni, Congaz și Chișinău la taberele din „Artek”.

„Artek” a fost inclus în 2023 pe lista de sancțiuni a Marii Britanii, iar în 2024 pe cea a Uniunii Europene, din cauza implicării sale în programul de deportare și „reeducare” forțată a copiilor ucraineni.

Reacția Chișinăului

„Participarea copiilor din regiunea transnistreană la tabere de acest gen se atestă pe parcursul mai multor ani, dar în condițiile actuale astfel de practici denotă atât responsabilitatea părinților, cât și a cadrelor didactice implicate. (….) E regretabil că se pune în joc securitatea copiilor, dar și faptul că prin aceste exerciții de reeducare li se cultivă o gândire ca zonă și antivalori politice. Copiii nu pot și nu trebuie să devină obiectul unor astfel de experiențe”, a declarat pentru NewsMaker Mariana Sarî, consultant principal la secția analitico-informațională a Biroului politici de reintegrare.

***

Anterior, copiii din regiunea transnistreană au fost trimiși și în centrul pentru copii „Orlionok” din regiunea Krasnodar. Citește aici „cum adolescenții din Moldova au ajuns la o tabără din Rusia, în cadrul unui program finanțat de „Eurasia” lui Șor”.

Iar în 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina, un grup de 11 școlari moldoveni se afla în tabăra „Artek” din Crimeea. Citește aici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: