În ajunul introducerii blocajului, businessul moldovenesc era într-o stare acceptabilă, deși la sfârșitul anului trecut deja, mulți analiști preziceau o criză economică mondială din cauza războaielor comerciale, fluctuațiilor cursului valutar și din cauza că „prea mult timp, în economie a fost totul bine".

În trimestrul patru al anului 2019, a devenit clar faptul că recesiunea este posibilă. Atunci, creșterea economiei a constituit doar 0,2%, au început să scadă exporturile, s-a redus producția agricolă, industria și alte domenii. Iar la începutul lunii martie, în domeniul comerțului și al serviciilor, totul era bine, iar la sfârșitul anului 2019, creșterea în ambele ramuri constituia 13,2% și, respectiv, 14,6%.

Ion Lupan, șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, a menționat că în primele zile, antreprenorii prezentau situația ca fiind mult mai dramatică decât era în realitate. „Și acest lucru este perfect explicabil și obiectiv. Nimeni nu știa cât de grav a fost afectată o activitate sau alta, cât de puternică va fi influența carantinei, cât de mult va dura", a precizat Lupan pentru NM.

Ramura cea mai afectată din cauza carantinei este segmentul serviciilor care presupune contactul apropiat cu oamenii și grupurile mari de persoane. Este vorba despre saloanele de înfrumusețare, centrele de fitness, agențiile organizatoare de evenimente. „Zero vânzări. Ele au suferit în totalitate", au menționat mai devreme cei de la Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham).

Pentru a înțelege, ce se întâmplă cu afacerile, asociațiile de business și organizațiile internaționale au efectuat un studiu. Acesta a demonstrat că la 88% din companii a scăzut cererea, la 57% au apărut probleme ce țin de materia primă sau de livrări, la 63% s-a redus productivitatea.

Veniturile a două treimi din companii s-au redus cu 35%.

Conform sondajului, 84% din antreprenori au presupus că în următoarele două – cinci luni, adică în iunie – august, ei se vor confrunta cu un deficit acut de mijloace circulante.

De aceea 70 la sută din antreprenori au declarat despre reducerea cheltuielilor pentru personal, 64-68% – pentru investițiile curente și cele pe termen lung.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a menționat pentru NM că starea economiei și a afacerilor poate fi evaluată prin doi indicatori pentru lunile martie și aprilie. Primul – scăderea vânzărilor de valută de către persoanele fizice, iar al doilea – vânzările de automobile noi. Ambii indicatori s-au redus de două ori.

Potrivit afirmațiilor sale, în primul caz, este vorba despre scăderea remitențelor din străinătate și reducerea consumului, iar în al doilea – despre problemele afacerilor și diminuarea vânzărilor, pentru că anume oamenii de afaceri cumpără automobile scumpe. Conform calculelor economistului, în primele două luni de carantină, consumul a scăzut cu aproximativ 6 miliarde de lei.

În opinia Annei Akhalkatsi, directorul biroului Băncii Mondiale în Moldova, trebuie de menționat specificul Moldovei. „La noi, din câte știți, este limitat accesul la forța de muncă calificată. Este o problemă pentru întreprinderi, de aceea pentru companii este foarte important să nu-și piardă angajații, chiar și atunci când e dificil să fie menținuți în perioada unei astfel de izolări", a subliniat Akhalkatsi.

În pofida amplorii crizei, nu toate companiile s-au confruntat cu diminuarea vânzărilor – unele chiar au reușit să câștige. Un studiu al Băncii Mondiale a demonstrat că în, unele sectoare, dinamica a fost una pozitivă și întreprinderile care au reușit să se adapteze mai repede la regimul online, au implementat tehnologiile digitale sau care au făcut toate acestea până la criză, au reușit să-și reorienteze afacerea și interacțiunea cu clienții. Potrivit studiului, este vorba despre 3% din întreprinderile care au înregistrat creșterea vânzărilor în luna aprilie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Akhalkatsi a adus drept exemplu întreprinderile producătoare de etanol și combinatele de vinuri sau cele de zahăr care au trecut la producerea etanolului, dar și companiile din industria ușoară care au început să producă echipamente individuale.

Bineînțeles, guvernul a încercat să susțină afacerile. Imediat după instituirea stării de urgență, prim-ministrul a avut întrevederi cu asociațiile de business în cadrul Consiliului Economic. Potrivit afirmațiilor lui Lupan, s-a discutat despre măsurile care trebuie întreprinse, despre necesitatea unui dialog permanent dintre structurile de stat și mediul de afaceri.

„Noi avem 118 membri ai Consiliului Economic și 56 de asociații de business. Fiecare activitate își are specificul său. Fiecare asociație, care reprezintă o ramură întreagă, are propriile priorități și viziuni despre soluționarea diferitelor probleme. De aceea s-a decis, Consiliul Economic va colecta toate propunerile din partea businessului, le va prelucra, le va include în baza de date și le va transmite structurilor de stat pentru a fi studiate și pentru a fi luate decizii", a spus șeful Secretariatului Consiliului.

Potrivit afirmațiilor sale, Consiliul a recepționat 400 de propuneri din partea mediului de afaceri, 70 dintre ele fiind soluționate pe deplin, peste 100 – parțial. Alte 200 sunt în proces de examinare.

Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a menționat pentru NM că ar fi fost „iresponsabil" să se afirme că afacerile nu au fost afectate de carantină. Potrivit afirmațiilor sale, ministerul și alte autorități ale statului și jucători ai pieței – Ministerul Finanțelor, asociațiile de business – au divizat măsurile în trei direcții: decizii urgente, decizii pe termen mediu și acțiuni post-criză.

Astfel, autoritățile au amânat achitarea impozitelor pe venit și taxele locale pentru oamenii de afaceri, au anunțat un moratoriu asupra verificărilor, au restituit parțial sau în totalitate impozitele achitate pentru salarii, au hotărât să acopere dobânda la creditele accesate pentru achitarea salariilor și mijloacele circulante, iar pentru HoReCa au redus TVA de la 20% până la 15%.

Pentru a susține trecerea afacerilor în regim online, Ministerul Economiei a elaborat un program în valoare de 20 milioane de lei, în cadrul căruia întreprinderile vor putea primi un voucher în valoare de 20 mii de lei și un grant de 200 mii de lei. „Voucherul va putea fi valorificat pentru crearea site-ului sau a paginii pe rețelele sociale. Când am analizat, am ajuns la concluzia că nu toți cei care pot crea și pot produce, dețin cunoștințe în IT și în marketingul online", a menționat Drăgălin. Potrivit afirmațiilor sale, businessul poate beneficia de un grant după ce primește voucherul, de exemplu, pentru achiziția unui soft specializat.

Totodată, Ministerul Economiei presupune că pentru unii producători, prezența în online ar putea facilita exporturile de mărfuri și pătrunderea acestora pe piețele exerne. Drăgălin recunoaște că, ce-i drept, nu toate afacerile vor putea trece totalmente în regim online.

Părerile antreprenorilor despre trecerea în regim online s-au împărțit.

Mircea Baciu, de exemplu, consideră că „cei care vorbeau despre online nu se pricep la nimic".

„Online-ul nu înlocuiește în niciun caz offline-ul, pentru că ele rareori există unul separat de altul. Pentru un comerț online bun, trebuie să fie o logistică corectă, mărfuri, call-centre îmbunătățite și mentalitate la nivel înalt. Când a apărut situația cu coronavirusul, mulți și-au dorit magazine online, să vândă online. Dar nu poți face un magazin online în mod rapid, să organizezi toate formele de livrare și de deservire", a precizat CEO „Bomba".

El a menționat că în cazul lor, consumatorii din Chișinău și Bălți făceau cumpărături în regim online, iar în orașele mici, cumpărătorii continuă să achiziționeze în regim offline. „În țara noastră, offline-ul nu înlocuiește online-ul. Deoarece pentru cetățenii Moldovei, a merge la magazin înseamnă un fel de excursie: trebuie să privești, să înțelegi, să discuți cu un consultant", a subliniat el.

Antreprenorii au reacționat în mod diferit și în cazul măsurilor de susținere din partea autorităților.

El susține că și reducerea TVA până la 15% pentru HoReCa este insuficientă. Cebotarescu a precizat că în toată lumea, TVA pentru aceste domenii este altul, pentru că numărul de oameni pentru producerea unei unități este cu mult mai mare decât în alte domenii.

„Ni se spune: TVA nu este al vostru, îl plătește consumatorul, însă omul nu se uită la prețul fără TVA, el se uită la prețul cu TVA", a subliniat Cebotarescu.

La rândul său, vinificatorul Constantin Șevciuc consideră că dacă guvernarea vine cu o inițiativă, ea trebuie să fie susținută și de sectorul financiar: să propună anumite soluții pentru a cataliza acest proces.

„Eu vorbesc despre creditele acordate pentru întreținerea personalului. Încă nu văd reacția sectorului financiar. Noi am avut o experiență cam neplăcută cu băncile. Ele ocupă o poziție foarte rece, au o abordare de afaceri foarte simplă și, dintr-un anumit punct de vedere, corect: vânzările voastre au scăzut considerabil, doriți să luați bani, dar cum îi veți restitui? Cred că o abordare similară este nu numai față de noi. De aceea am fost nevoiți să ne descurcăm singuri", a spus antreprenorul.

În opinia lui Șevciuc, trebuia să fie o soluție destul de simplă: să se injecteze o parte din bani în economie, pentru a stimula cererea și consumul. Astfel, economia ar continua să se miște, chiar dacă, poate, nu în ritmul dorit.

De fapt, băncile moldovenești au reacționat imediat la lockdown. Cele mai multe dintre acestea au permis debitorilor reeșalonarea creditelor, amânarea plății dobânzii. La Moldova-Agroindbank, de exemplu, au intensificat evaluarea cererilor de credite, iar până la aceasta, au efectuat evaluarea individuală a fiecărui debitor, pentru a înțelege, în ce situație financiară se află și cum a fost influențat de pandemie. Conform datelor băncii, peste 200 de clienți s-au adresat pentru reeșalonarea creditelor.

Asociația Băncilor din Moldova (ABM) a propus să fie susținute afacerile cu ajutorul unui program special de garantare a creditelor pentru afaceri. Se presupune că suma maximă a garanțiilor ar putea constitui până la 1-2 miliarde de lei. Creditele pentru întreprinderile mici și mijlocii vor fi de două tipuri: până la 1,5 milioane de lei – pentru reconstituirea capitalului propriu (pe un termen de până la 5 ani) și până la 3 milioane de lei – pentru investiții (până la 10 ani).

Cei de la ABM au subliniat faptul că în Moldova sunt oferite deja garanții de stat pentru creditele acordate în cadrul altor programe. Au atras atenție asupra experienței României care, din luna aprilie 2020, implementează programul „SME Invest Romania", prin intermediul căruia companiile care au fost afectate din cauza crizei provocate de pandemie pot avea acces la unul sau mai multe împrumuturi pentru investiții și liniile de creditare pentru reconstituirea capitalului propriu. În prezent, acest proiect este discutat la Ministerul Finanțelor.

Banca Mondială consideră că susținerea acordată mediului de afaceri va putea fi apreciată doar peste o vreme. La fel, acest lucru va depinde de amploarea crizei. Totodată, afirmă șeful biroului BM în Moldova, măsurile întreprinse de autoritățile moldovenești sunt absolut comparabile cu măsurile pe care alte țări le-au oferit întreprinderilor, de exemplu, în regiunea balcanică.

Cei de la Secretariatul Consiliului Economic au atras atenția și asupra faptului că autoritățile trebuiau să echilibreze: pe de o parte, starea de urgență în sănătate publică și cerințele afacerilor, pe de alta – posibilitățile bugetare.

Totodată, economistul Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile au acționat neîndemânatic. Expertul a criticat și acțiunile finale ale autorităților în combaterea coronavirusului. „Autoritățile au distrus afacerile, nu au salvat oamenii. Numărul celor care s-au îmbolnăvit este în creștere, numărul persoanelor decedate crește. Pe de o parte, au distrus afacerea, pe de altă parte, nu a fost nicio carantină. Oamenii alergau peste tot, ba permiteau Paștele blajinilor, ba îl interziceau. Din cauza viitoarelor alegeri, guvernarea se teme atât de tare de oameni, încât cedează presiunii din partea populației", a concluzionat Ioniță.

Experții îndeamnă mediul de afaceri să nu prea aștepte susținere din partea statului și să conteze mai mult pe sine. În opinia Annei Akhalkatsi, businessul moldovenesc este adaptabil: o treime din întreprinderi și-au transferat activitatea în regim online, un sfert din companii și-au extins livrările de mărfuri și servicii. „Poate că este insuficient, însă aceasta demonstrează faptul că în Moldova, există un grup de întreprinderi care au reușit chiar și în asemenea timpuri de criză să se adapteze la situație", a menționat șeful biroului BM în Moldova.

De fapt, afacerile încearcă să supraviețuiască inventând diferite modalități și modificându-și metodele de activitate.

În legătură cu pandemia, Ministerul Economiei și-a revizuit prognozele pentru acest an. Dacă mai devreme instituția prognoza o creștere a PIB-ului cu 3,8%, acum se prognozează o scădere cu 3%. „Dacă e să vorbim despre industrie, producția se va reduce cu 2,1%, iar dacă despre investiții – cu 4,8%", a menționat secretarul de stat al Ministerului Economiei Iuliana Drăgălin. Va fi afectată industria ușoară, producerea pieselor pentru automobile, băuturilor, procesarea legumelor și fructelor. Scăderea investițiilor va fi influențată de reducerea cu 40% a investițiilor private. „Pentru că afacerile nu vor reinvesti profitul, pentru a-și păstra lichiditățile la același nivel", a concluzionat Drăgălin.

Menționăm că anterior, experții au prezentat pentru NM prognoze mult mai pesimiste privind scăderea economiei moldovenești – de la minus 6% până la minus 12%.

El a mai spus că în prezent, micii întreprinzători se confruntă cu numeroase probleme ce țin de chirie. „În timp ce antreprenorii nu au putut lucra, piețele cer plata pentru chirie. Acum două ore, m-au contactat de la Telenești, cu aceeași problemă. Cum pot ei să plătească pentru două luni și jumătate dacă nu au lucrat?", este nedumerit Roșcovanu.

Conform estimărilor experților, în anul 2020, turismul va pierde peste 60% din veniturile planificate – peste 800 milioane de lei. Este vorba despre 400 de companii, 90% dintre ele fiind specializate în turismul extern. De asemenea, ar putea fi concediate peste 7 mii de persoane, dintre care 3 mii sunt din domenii conexe turismului.

Pe de altă parte, hotelurile ar putea câștiga, pentru cetățenii Moldovei ar putea dori că anul acesta să se odihnească în Moldova, a menționat expertul.

În unele domenii, oamenii sunt optimiști. Astfel, Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere de la Bălți, consideră că spre toamnă, industria constructoare de mașini se va restabili, dacă nu în proporție de 100%, în 90% cu siguranță. „În Mexic [au introdus măsuri mult mai dure] și au închis totul. Respectiv, se schimbă comenzile [pentru producerea pieselor auto]", a spus el.

Reprezentanții HoReCa deocamdată se abțin de la prognoze. „Acest lucru va fi clar peste o săptămână. Eu știu că o rețea și-a închis șapte localuri – cele care erau la punctul zero, neprofitabile. Această rețea activa mai mult ca un banner. Șapte puncte s-au închis ori sunt deja date în chirie. Știu că s-a închis o cafenea de familie, era nerentabilă", a menționat Cebotarescu.

Reieșind din sondaje, afacerile au o atitudine pozitivă față de perspective. Întreprinderile consideră că peste șase luni, la sfârșitul acestui an, vor reveni la nivelul normal al vânzărilor. Iar din punctul de vedere al ocupării, așteaptă că vor ajunge până la nivelul normal în decurs de două luni după eliminarea carantinei.

Ioniță consideră că în ansamblu, Moldova se va schimba foarte mult și spre bine. „Oamenii s-au învățat să plătească pentru servicii cu cardul bancar și la fel încep să plătească pentru mărfuri. Piața din Moldova este mică și dacă nu ar fi fost carantina, ea s-ar fi dezvoltat foarte lent. Și ce-i mai interesant, noi nu avem o persoană care ar fi creat Aliexpress, cu ajutorul căruia micii producători ar fi avut acces la piață", susține economistul.

Anna Akhalkatsi este convinsă că foarte multe vor depinde de cât de repede se vor restabili piețele externe, dacă va avea loc regruparea internațională a lanțurilor de aprovizionare și de livrări, dacă va trece repede criza, dacă guvernul va continua reformele pentru îmbunătățirea mediului de afaceri.

Iar economistul Victor Ciobanu este mult mai categoric: „Acum, afacerile încep câte puțin să funcționeze, dar câte întreprinderi au supraviețuit și când acestea se vor restabili până la nivelul precedent – nu se știe. În schimb, este absolut clar că nimeni nici nu avea de gând să salveze afacerile: cine va ajunge la mal, acela va supraviețui.