„Scopul - să creezi impresia că toți sunt împotrivă”
Cine și cum otrăvește Moldova cu mituri despre integrarea europeană
Pe măsură ce referendumul privind integrarea europeană a Moldovei se apropie, s-a intensificat și fluxul de dezinformare legat de Uniunea Europeană și viitorul Moldovei în UE. NM vă explică care sunt principalele narațiuni promovate de oponenții integrării europene, ce nu este în regulă cu ele, prin ce diferă dezinformarea din această campanie de cele anterioare, ce rol joacă Șor în toată această poveste și ce efect vor avea toate în cele din urmă.
Ce se spune?

Ce se spune?

Cu o lună înainte de organizarea referendumului privind integrarea europeană, în Moldova s-au intensificat masiv campaniile de (dez)informare, legate de diferite stereotipuri despre integrarea europeană a Moldovei și potențiala aderare a țării la UE.

Tematicile narațiunilor variază foarte mult și sunt adaptate în funcție de auditoriul căreia i se adresează.
NARAȚIUNEA
1
Produsele agricole moldovenești nu sunt solicitate în UE, după aderarea la UE fermele se vor închide
  • Auditoriu:
    Fermierii, locuitorii din mediul rural.
  • Tezele principale:
    • Lipsa cererii pentru produsele agricole moldovenești pe piața UE și cererea mare pe piața Uniunii Economice Eurasiatice (UEE).
    • Închiderea pieței rusești și embargoul.
    • Din cauza reglementărilor din cadrul UE, numărul fermelor s-a redus cu o treime.
  • Actorii:
    Această narațiune este promovată constant de Ilan Șor și susținătorii săi.
De exemplu, încă din luna mai, blocul „Victorie”, afiliat lui Șor, a organizat un protest cu sloganul: „UE nu are nevoie de produsele noastre”.

În septembrie, agenția de stat rusă a relatat, citându-l pe Șor, că produsele agricole moldovenești au revenit pe piața rusă. „Europa nu ne ajută cu nimic, sunt doar vorbe goale și promisiuni deșarte. Singura piață unde marfa noastră este cu adevărat necesară și poate fi vândută la un preț decent este piața rusă”, îl citau atunci pe Șor.

Ilan Șor

  • Care este realitatea?
    Afirmația despre reducerea numărului de ferme în UE din cauza reglementărilor stricte este parțial adevărată. Acestea au fost reduse, dar procesul nu are legătură cu degradarea agriculturii, ci cu consolidarea fermierilor mari și închiderea întreprinderilor agricole mici.

    Detalii despre cum se schimbă sectorul agricol al țărilor după aderarea la UE și cum ar putea să se schimbe sectorul agricol al Moldovei, NM a scris aici.

    Teza că produsele agricole moldovenești nu sunt cerute pe piața UE este, de asemenea, incorectă – cifrele privind exporturile de produse agricole cresc constant. Singura cultură agricolă semnificativă pentru sectorul agricol moldovenesc, a cărei reorientare către piața europeană nu se reușește deja de mult timp, sunt merele.

    Până la începutul războiului, majoritatea covârșitoare a merelor era exportată în Rusia, însă după începerea conflictului, autoritățile și actorii de pe piață au început să ia în considerare și alte piețe potențiale, cum ar fi India, EAU, Egipt și alte țări.
Aderarea la UE va distruge agricultura moldovenească?
Sau va deveni o sursă de oportunități?
ANALIZĂ
NARAȚIUNEA
2
Plăți mari pentru utilități, lipsa reducerilor de la „Gazprom”
  • Auditoriu:
    Toți cetățenii Moldovei, dar în special categoriile vulnerabile ale populației.
  • Un alt stereotip legat de consecințele integrării europene este creșterea prețurilor pentru utilități și că Moldova ar pierde așa-numita reducere pentru gaze naturale din partea „Gazprom”.

    Această narațiune, la fel ca în cazul fermierilor, este răspândită prin diverse canale: pliante, site-uri specializate care sunt promovate ulterior pe rețelele sociale.
  • Actorii:
    Declarațiile de acest tip vin din partea politicienilor proruși.
De exemplu, liderul partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a declarat că din cauza incompetenței autorităților, Moldova are cel mai mare preț pentru gaze din regiune.

Alexei Lungu

Recent, Ilan Șor a promis chiar gaze gratuite „în fiecare casă”, dacă referendumul privind aderarea la UE va eșua.

Ilan Șor

  • Care este realitatea?
    Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a demontat anterior în cadrul unui interviu pentru NM narațiunea despre reducerile „Gazprom” și majorarea tarifelor.
  • Victor Parlicov
    Ministrul Energiei al Moldovei
    „Ce reduceri? Din 2011, noi plătim „Gazprom”-ului prețul mediu european pentru gaze. Așadar, când vorbim despre condiții preferențiale de furnizare a gazului de la „Gazprom”, încerc să înțeleg care sunt aceste facilități, pentru că, în realitate, ele nu există. Mai mult decât atât, când am semnat contractul de furnizare a gazului în octombrie 2021, această formulă de calcul a prețului s-a stabilit în condițiile în care nu aveam alte opțiuni. În acel moment nu aveam alternative. Prin urmare, dacă cineva îmi spune acum că „Gazprom” are un preț preferențial pentru noi – nu, nu există niciun preț preferențial”, a spus Parlicov.
  • În ceea ce privește promisiunile lui Șor de a furniza gaze gratuit „în fiecare casă”, este important de menționat că politicianul a mai promis anterior să furnizeze gaze în Găgăuzia la un preț sub cel de piață – aproximativ 10 lei per metru cub, în condițiile în care tariful mediu pentru persoanele fizice era de aproximativ 18 lei pentru un metru cub de gaze. În autonomie au început chiar să colecteze cereri pentru trecerea la noul furnizor, însă livrările de gaze nu au mai început.
NARAȚIUNEA
3
Mariaje între persoane de același sex și ore de educație sexuală
  • Auditoriu:
    Cetățenii Moldovei cu viziuni conservatoare și tradiționale.
  • Tezele principale:
    Еще один из фейковых нарративов, который распространялся через листовки при поддержке политиков, связан с семьей и ЛГБТ.

    Principalele mesaje:
    • În școli vor fi introduse ore de educație sexuală.
    • În Moldova vor fi legalizate căsătoriile între persoane de același sex.
    • Paradele LGBT vor deveni obligatorii pentru integrarea europeană a Moldovei.
Alte narațiuni
De asemenea, există multe alte narațiuni promovate de politicieni și mass-media:
    • Moldova își va pierde suveranitatea.
    • În Moldova se va produce o migrație masivă a forței de muncă.
    • Integrarea europeană va aduce Moldova în pragul unui război, și altele.
Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a vorbit despre multe dintre aceste teme într-un interviu pentru NM. El a împărtășit experiența Estoniei, pe care a condus-o în timpul aderării la UE. Potrivit lui, temerile privind pierderea suveranității în timpul aderării la UE nu sunt justificate. Dimpotrivă, apartenența la UE oferă acces la crearea regulilor la nivel european, care deja influențează economia țării.
Ilves a menționat că 80% din exporturile Moldovei sunt direcționate către țările Uniunii Europene, și că, deși Moldova nu este încă membră a UE, aceasta este obligată să urmeze standardele europene. Potrivit lui, aderarea la UE oferă posibilitatea de a participa la crearea acestor reguli, avantaj de care țările care nu sunt membre nu dispun.
“
„Când eram membru al Parlamentului European, de exemplu, norvegienii apelau la mine în mod regulat. Norvegienii [în cadrul referendumurilor] au votat împotriva aderării la Uniunea Europeană. A fost o problemă. Deoarece exportă în UE, au fost nevoiți să respecte regulile UE. Existau unele reguli ale UE care nu le conveneau. Ei spuneau: „Vă rog, ne puteți sprijini în schimbarea acestei legi? ” Le răspundeam: „Pot încerca”, a povestit el.
Fostul președinte s-a referit și la exemplul Estoniei, unde o reprezentantă a țării deține acum una dintre funcțiile de conducere în UE, devenind ministra Afacerilor Externe al Uniunii Europene. Este vorba despre actuala prim-ministră a Estoniei, Kaja Kallas, numită în iulie în funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Potrivit lui Ilves, acest lucru demonstrează că și țările mici pot avea o influență semnificativă asupra politicii europene, dacă au lideri puternici.
Cum este transmis mesajul?

Cum este transmis mesajul?

Foto: Facebook/Dragoș Galbur
Canalele de distribuire a conținutului s-au diversificat și schimbat semnificativ în ultima perioadă. Narațiunile menționate anterior sunt răspândite prin diferite canale de informare – de la pliante până la televiziuni online.

În ajunul referendumului, în diferite localități din Moldova au fost lipite pliante în care erau explicate „avantajele” Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) și „dezavantajele” Uniunii Europene. Pliantele abordau două teme deja cunoscute: energia și LGBT.

Tipografia care a tipărit pliantele, Global Print SRL, are, conform investigațiilor Stopfals.md, afilieri cu Ilan Șor, politicianul condamnat la 15 ani de închisoare în Moldova.
Separat, merită de remarcat diseminarea narațiunilor prin conținut video. În timp ce televiziunile tradiționale sunt supuse unui control riguros din partea autorităților de reglementare, și peste zece canale TV, majoritatea afiliate lui Ilan Șor, au fost închise în ultimii doi ani, situația este diferită în spațiul online. Luna trecută a fost lansat canalul de știri online MD24, care, deși are prezentatori moldoveni, pare să fie transmis din Rusia. Canalul promovează activ politicieni asociați cu Șor, precum și narațiuni împotriva UE și a integrării europene a Moldovei.

Pe 2 octombrie, Serviciul de Informații și Securitate a cerut furnizorilor să blocheze accesul la site-ul canalului online MD24.
Șor a început să emită de la Moscova
A lansat un post TV online de știri, care emite 24 din 24 de ore din Rusia cu prezentatori din Moldova
Citește
Pe lângă televiziunea tradițională, sunt utilizate și canale YouTube. Cel mai popular dintre acestea, „Poostree”, are peste 200 de mii de abonați și este transmis, la fel ca MD24, din Rusia. Prezentatoarea acestui canal, Maya Po, fostă solistă a trupei ruse „Propaganda”, nu are nicio legătură cu Moldova.

O altă modalitate de distribuire a conținutului este rețeaua de canale Telegram. Există zeci de astfel de canale, de obicei anonime sau asociate politicienilor din tabăra lui Șor. Cele mai mari au aproximativ 10 mii de abonați. Știrile distribuite pe aceste canale sunt repostate în rețeaua conectată de canale Telegram, ceea ce le conferă o acoperire largă.

În afară de știri, sunt folosiți și „troli” pentru a influența opinia publică prin comentarii la știri. În primăvara acestui an, proiectul „Botnadzor” a descoperit prima fermă de boți care activează în Moldova. Boții se prezentau drept persoane care o criticau pe președinta Maia Sandu și pe autorități, exprimându-se, de asemenea, împotriva integrării europene a Moldovei. Potrivit proiectului, ferma de boți moldovenească are acum 30 de grupuri pe rețeaua socială VK.com, și în total au fost postate aproape 5 mii de comentarii.
Vor funcționa toate acestea?

Vor funcționa toate acestea?

Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), consideră că eficiența campaniei de dezinformare va depinde de măsurile de contracarare.
  • Petru Macovei
    director executiv al Asociației Presei Independente (API)
    „Șor și compania, precum și Rusia, sunt interesați să-și mențină electoratul anti-european. Oamenii, indiferent de limba lor de comunicare, trebuie să înțeleagă că în spatele acestor acțiuni nu există altceva decât interesele unui grup. Scopul lor este să-și păstreze electoratul și să încerce, pe cât posibil, să semene incertitudine printre ceilalți cetățeni, astfel încât aceștia să nu participe la referendum sau să voteze împotrivă. Cred că efectul campaniei poate fi mare doar dacă noi, ca societate, nu vom lua măsuri de contracarare”, a subliniat Macovei.
El a adăugat că societatea civilă trebuie să se implice în această luptă. „Nu este suficient doar să demontăm miturile, trebuie să ne întâlnim cu oamenii și să le explicăm situația. În acest moment, statul poate influența doar mass-media tradițională”, a declarat Macovei.

Valeriu Pașa, expert al organizației neguvernamentale Watchdog.md, a menționat că în spatele campaniei anti-europene nu se află doar Ilan Șor, ci și alți politicieni: comuniști, socialiști, fostul premier Ion Chicu și câțiva comentatori politici.
  • Valeriu Pașa
    expert Watchdog.md
    „Ei se concentrează pe crearea unei campanii masive și diversificate. Scopul lor este să creeze o imagine artificială conform căreia toată lumea este împotrivă, toată lumea critică. Vor să genereze un efect de masă, un efect de percepție psihologică în masă, să creeze impresia că toți sunt împotrivă: și unii, și alții. Iar la acest capitol se descurcă destul de bine”, a spus Pașa.
El a adăugat că, în cadrul acestei campanii, diferitor auditorii li se „servește” dezinformare pe diferite teme: „Pentru unii, chestiuni economice, pentru alții, frici legate de amenințările privind familia și alte absurdități. În Găgăuzia, majoritatea oamenilor cred că principala piață de export este Rusia, iar acest lucru este folosit pentru a-i speria [cu pierderea pieței rusești]. Dacă va funcționa sau nu – vom afla în seara zilei de 20 octombrie.”
Text: Nicolae Paholnițchi
Editor: Evghenii Șolari
Design: Tatiana Bulgac
    1 

Digital Magic by NewsMaker IT Team

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send