Coronabusinessul
Cum fac față crizei antreprenorii din Moldova
Anul 2020 va fi unul deosebit pentru afacerile din Moldova. Măsurile de carantină impuse din cauza pandemiei de coronavirus au provocat reducerea sau chiar sistarea totală a activităților economice și panică în rândurile antreprenorilor. Autoritățile au introdus cu înfrigurare măsuri de susținere, dar acestea au părut insuficiente și pentru afaceri, și pentru experți. NM a discutat cu oameni de afaceri din diferite domenii despre cum aceștia au făcut față crizei, schimbând abordarea față de muncă și a aflat de la experți, cum va fi noua realitate economică din Moldova.
„Șefule, totul e pierdut"
În ajunul introducerii blocajului, businessul moldovenesc era într-o stare acceptabilă, deși la sfârșitul anului trecut deja, mulți analiști preziceau o criză economică mondială din cauza războaielor comerciale, fluctuațiilor cursului valutar și din cauza că „prea mult timp, în economie a fost totul bine".

În trimestrul patru al anului 2019, a devenit clar faptul că recesiunea este posibilă. Atunci, creșterea economiei a constituit doar 0,2%, au început să scadă exporturile, s-a redus producția agricolă, industria și alte domenii. Iar la începutul lunii martie, în domeniul comerțului și al serviciilor, totul era bine, iar la sfârșitul anului 2019, creșterea în ambele ramuri constituia 13,2% și, respectiv, 14,6%.
Evident, carantina a provocat o panică deosebită în aceste ramuri. Scăderea veniturilor în domeniul serviciilor a fost considerabilă deja în luna martie – minus 20%, comparativ cu luna martie 2019. Iar cifrele care reflectă vânzările unor mărfuri s-au redus în jumătate.
Ion Lupan, șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, a menționat că în primele zile, antreprenorii prezentau situația ca fiind mult mai dramatică decât era în realitate. „Și acest lucru este perfect explicabil și obiectiv. Nimeni nu știa cât de grav a fost afectată o activitate sau alta, cât de puternică va fi influența carantinei, cât de mult va dura", a precizat Lupan pentru NM.
Dumitru Cebotarescu
Restaurator
Nu ne-au închis cu totul – ne-au redus cu 95% posibilitatea de a lucra. Ne-au permis doar „la pachet", iar aceasta înseamnă 5-10% din volumul de vânzări. Respectiv, cifra de afaceri s-a micșorat cu 90-95%. În realitate, aceasta este o catastrofă.

La noi funcționa și mai devreme serviciul de livrări. În prima săptîmână, acesta a scăzut cu 20%, apoi a crescut cu 50%, dar oricum este puțin. Livrările și mâncarea „la pachet" au funcționat foarte bine la „Starkebab", dar în celelalte locuri, aceste servicii nu au fost atât de populare.
Mircea Baciu
CEO „Bomba", „Grand Hall"
Carantina a produs modificări în modul de gândire al oamenilor. Sunt trei lucruri ce țin de carantină și pandemie. Primul: restricționarea drepturilor și a libertăților. Noi ne-am dat seama că drepturile și libertățile noastre ar putea fi restricționate. Al doilea lucru pe care l-am conștientizat: statul ar putea sista afacerea noastră în totalitate și imediat. Al treilea: statul și autoritățile de stat nu pot prognoza, când va dispărea această problemă.
Marin Ciobanu
Administratorul Zonei Economice Libere Bălți
A fost o perioadă în care majoritatea companiilor și-au redus procesul de producție până la 25% din capacitățile de care dispun. Au lucrat mai puțin de 3 mii de persoane din peste 11 mii, pentru că producătorii – cei cărora noi le livrăm echipamente – și-au redus vânzările de automobile cu 70%.
Alexandra Can
Președintele Asociației Patronale din Industria Ușoară din Moldova
Pandemia ne-a luat prin surprindere. Ne puteam aștepta la orice, numai nu la faptul că unul și același lucru se va întâmpla în toate țările. Cu partenerii noștri, cu cumpărătorii. Momentan, am renunțat să lucreze în baza contractelor existente.

Timp de trei luni, noi nu am exportat nimic și nu am vândut nimic pe piața internă. În prima lună, volumul producției a scăzut cu 60%. A fost stopat exportul/importul, întreprinderile au fost paralizate. Odată cu anunțul despre carantină, au fost închise centrele comerciale și magazinele. Întreprinderile continuau să activeze, pentru a nu trimite oamenii acasă, dar la depozit nu vei lucra mult. Pentru că e vorba de investiții financiare. Se schimbă moda de haine, se schimbă sezonul, culorile și altele. Și pe urmă nu vei mai vinde marfa.
Constantin Șevciuk
Director „Chateau Cristi"
Vinificația în Moldova este una dintre ramurile care au fost afectate. Este din cauza influenței enorme a virusului asupra sectorului HoReCa. Totuși, HoReCa este un canal destul de important de vânzări ale vinurilor nu doar în Moldova, dar și în regiune. Noi vorbim despre regiunea în care se produce foarte mult vin de casă. Vânzările noastre au scăzut cu 70%. Este foarte dureros.

În Italia a fost cel mai îngrozitor: ne-am confruntat cu probleme ce țin de exporturile de butași din Italia, prețurile s-au majorat de trei ori. Dacă anterior un camion costa 2000 de euro, acum a început să coste 6000 de euro.
Dumitru Cebotarescu
Restaurator
Nu ne-au închis cu totul – ne-au redus cu 95% posibilitatea de a lucra. Ne-au permis doar „la pachet", iar aceasta înseamnă 5-10% din volumul de vânzări. Respectiv, cifra de afaceri s-a micșorat cu 90-95%. În realitate, aceasta este o catastrofă.

La noi funcționa și mai devreme serviciul de livrări. În prima săptîmână, acesta a scăzut cu 20%, apoi a crescut cu 50%, dar oricum este puțin. Livrările și mâncarea „la pachet" au funcționat foarte bine la „Starkebab", dar în celelalte locuri, aceste servicii nu au fost atât de populare.
Mircea Baciu
CEO „Bomba", „Grand Hall"
Carantina a produs modificări în modul de gândire al oamenilor. Sunt trei lucruri ce țin de carantină și pandemie. Primul: restricționarea drepturilor și a libertăților. Noi ne-am dat seama că drepturile și libertățile noastre ar putea fi restricționate. Al doilea lucru pe care l-am conștientizat: statul ar putea sista afacerea noastră în totalitate și imediat. Al treilea: statul și autoritățile de stat nu pot prognoza, când va dispărea această problemă.
Marin Ciobanu
Administratorul Zonei Economice Libere Bălți
A fost o perioadă în care majoritatea companiilor și-au redus procesul de producție până la 25% din capacitățile de care dispun. Au lucrat mai puțin de 3 mii de persoane din peste 11 mii, pentru că producătorii – cei cărora noi le livrăm echipamente – și-au redus vânzările de automobile cu 70%.
Alexandra Can
Președintele Asociației Patronale din Industria Ușoară din Moldova
Pandemia ne-a luat prin surprindere. Ne puteam aștepta la orice, numai nu la faptul că unul și același lucru se va întâmpla în toate țările. Cu partenerii noștri, cu cumpărătorii. Momentan, am renunțat să lucreze în baza contractelor existente.

Timp de trei luni, noi nu am exportat nimic și nu am vândut nimic pe piața internă. În prima lună, volumul producției a scăzut cu 60%. A fost stopat exportul/importul, întreprinderile au fost paralizate. Odată cu anunțul despre carantină, au fost închise centrele comerciale și magazinele. Întreprinderile continuau să activeze, pentru a nu trimite oamenii acasă, dar la depozit nu vei lucra mult. Pentru că e vorba de investiții financiare. Se schimbă moda de haine, se schimbă sezonul, culorile și altele. Și pe urmă nu vei mai vinde marfa.
Constantin Șevciuk
Director „Chateau Cristi"
Vinificația în Moldova este una dintre ramurile care au fost afectate. Este din cauza influenței enorme a virusului asupra sectorului HoReCa. Totuși, HoReCa este un canal destul de important de vânzări ale vinurilor nu doar în Moldova, dar și în regiune. Noi vorbim despre regiunea în care se produce foarte mult vin de casă. Vânzările noastre au scăzut cu 70%. Este foarte dureros.

În Italia a fost cel mai îngrozitor: ne-am confruntat cu probleme ce țin de exporturile de butași din Italia, prețurile s-au majorat de trei ori. Dacă anterior un camion costa 2000 de euro, acum a început să coste 6000 de euro.
Cine a fost afectat cel mai mult din cauza crizei? Conform estimărilor experților, toți au suferit, dar cel mai mult – localurile de alimentație publică, turismul, sfera serviciilor, transportatorii, industria, vinificația etc.
Ramura cea mai afectată din cauza carantinei este segmentul serviciilor care presupune contactul apropiat cu oamenii și grupurile mari de persoane. Este vorba despre saloanele de înfrumusețare, centrele de fitness, agențiile organizatoare de evenimente. „Zero vânzări. Ele au suferit în totalitate", au menționat mai devreme cei de la Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham).
Anna Akhalkatsi
Director al biroului Băncii Mondiale în Moldova
Afacerile au fost influențate negativ de patru factori diferiți. Pe de o parte, întreprinderile pur și simplu s-au închis din cauza restricțiilor impuse de carantină. A doua cauză – întreruperea lanțului de aprovizionare. A fost și un șoc din partea cererii. Și în sfârșit, al patrulea factor – cel financiar. Pentru multe întreprinderi, o problemă a fost accesul la finanțare.
Anna Akhalkatsi
Director al biroului Băncii Mondiale în Moldova
Afacerile au fost influențate negativ de patru factori diferiți. Pe de o parte, întreprinderile pur și simplu s-au închis din cauza restricțiilor impuse de carantină. A doua cauză – întreruperea lanțului de aprovizionare. A fost și un șoc din partea cererii. Și în sfârșit, al patrulea factor – cel financiar. Pentru multe întreprinderi, o problemă a fost accesul la finanțare.
Pentru a înțelege, ce se întâmplă cu afacerile, asociațiile de business și organizațiile internaționale au efectuat un studiu. Acesta a demonstrat că la 88% din companii a scăzut cererea, la 57% au apărut probleme ce țin de materia primă sau de livrări, la 63% s-a redus productivitatea.

Veniturile a două treimi din companii s-au redus cu 35%.

Conform sondajului, 84% din antreprenori au presupus că în următoarele două – cinci luni, adică în iunie – august, ei se vor confrunta cu un deficit acut de mijloace circulante.

De aceea 70 la sută din antreprenori au declarat despre reducerea cheltuielilor pentru personal, 64-68% – pentru investițiile curente și cele pe termen lung.
Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a menționat pentru NM că starea economiei și a afacerilor poate fi evaluată prin doi indicatori pentru lunile martie și aprilie. Primul – scăderea vânzărilor de valută de către persoanele fizice, iar al doilea – vânzările de automobile noi. Ambii indicatori s-au redus de două ori.

Potrivit afirmațiilor sale, în primul caz, este vorba despre scăderea remitențelor din străinătate și reducerea consumului, iar în al doilea – despre problemele afacerilor și diminuarea vânzărilor, pentru că anume oamenii de afaceri cumpără automobile scumpe. Conform calculelor economistului, în primele două luni de carantină, consumul a scăzut cu aproximativ 6 miliarde de lei.
Ioniță a mai menționat că deosebit de tare a fost afectat businessul mic – aproape 70 mii de comercianți din piețele din toată țara. „Aceștia sunt deținătorii de patente sau persoanele liber profesioniste, însă ei sunt cei mai săraci oameni, care trăiesc din veniturile zilnice și cele săptămânale", susține expertul.
În opinia Annei Akhalkatsi, directorul biroului Băncii Mondiale în Moldova, trebuie de menționat specificul Moldovei. „La noi, din câte știți, este limitat accesul la forța de muncă calificată. Este o problemă pentru întreprinderi, de aceea pentru companii este foarte important să nu-și piardă angajații, chiar și atunci când e dificil să fie menținuți în perioada unei astfel de izolări", a subliniat Akhalkatsi.
Anton Perchin
Directorul companiei IT „FusionWorks"
Eu cunosc companii IT care au pierdut foarte mult, mai ales cele care au avut conexiuni cu turismul: bilete, călătorii turistice ș.a. Mereu se întâmplă așa. Ca și Rusia și dependența de petrol: când depinzi de ceva, poți fi învins cu lejeritate, și mulți au fost afectați. Dar sunt companii care mereu angajează oameni noi. Aici este un moment foarte important – oamenii. Ei sunt un resurs constant al companiilor IT. În Moldova există întotdeauna insuficiență de dezvoltatori calificați și personal în domeniul IT. După ei, mereu aleargă, caută. Acum, cel mai important e să fie păstrat acest resurs. Mai bine să se investească bani în salariu în timp ce aceștia nu aduc bani, decât să reduci, să economisești acești bani. Pentru că atunci când vei avea clienți, nu vei mai găsi acești oameni. Eu sper că multe companii conștientizează acest lucru și păstrează resursele umane din contul propriilor mijloace, nu doresc să-i lase nicăieri.
Anton Perchin
Directorul companiei IT „FusionWorks"
Eu cunosc companii IT care au pierdut foarte mult, mai ales cele care au avut conexiuni cu turismul: bilete, călătorii turistice ș.a. Mereu se întâmplă așa. Ca și Rusia și dependența de petrol: când depinzi de ceva, poți fi învins cu lejeritate, și mulți au fost afectați. Dar sunt companii care mereu angajează oameni noi. Aici este un moment foarte important – oamenii. Ei sunt un resurs constant al companiilor IT. În Moldova există întotdeauna insuficiență de dezvoltatori calificați și personal în domeniul IT. După ei, mereu aleargă, caută. Acum, cel mai important e să fie păstrat acest resurs. Mai bine să se investească bani în salariu în timp ce aceștia nu aduc bani, decât să reduci, să economisești acești bani. Pentru că atunci când vei avea clienți, nu vei mai găsi acești oameni. Eu sper că multe companii conștientizează acest lucru și păstrează resursele umane din contul propriilor mijloace, nu doresc să-i lase nicăieri.
În pofida amplorii crizei, nu toate companiile s-au confruntat cu diminuarea vânzărilor – unele chiar au reușit să câștige. Un studiu al Băncii Mondiale a demonstrat că în, unele sectoare, dinamica a fost una pozitivă și întreprinderile care au reușit să se adapteze mai repede la regimul online, au implementat tehnologiile digitale sau care au făcut toate acestea până la criză, au reușit să-și reorienteze afacerea și interacțiunea cu clienții. Potrivit studiului, este vorba despre 3% din întreprinderile care au înregistrat creșterea vânzărilor în luna aprilie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Akhalkatsi a adus drept exemplu întreprinderile producătoare de etanol și combinatele de vinuri sau cele de zahăr care au trecut la producerea etanolului, dar și companiile din industria ușoară care au început să producă echipamente individuale.
Alexandra Can
Președintele Asociației Patronale din Industria Ușoară din Moldova
Cei care produc îmbrăcăminte, au început aproape imediat să coase costume de protecție și măști, însă e foarte mare problema privind comanditarii de stat. De exemplu, concursul a fost anunțat seara, iar în ziua următoare, [erau necesare deja documentele]. Apoi au trimis producătorii, aceștia au negociat cu fiecare comanditar aparte. Ar fi trebuit ca achizițiile să fie organizate în mod centralizat și nu cu fiecare în parte. Iar ai noștri așa și aleargă: pe de o parte – medicii, iar pe de alta – întreprinderile de confecții.
Alexandra Can
Președintele Asociației Patronale din Industria Ușoară din Moldova
Cei care produc îmbrăcăminte, au început aproape imediat să coase costume de protecție și măști, însă e foarte mare problema privind comanditarii de stat. De exemplu, concursul a fost anunțat seara, iar în ziua următoare, [erau necesare deja documentele]. Apoi au trimis producătorii, aceștia au negociat cu fiecare comanditar aparte. Ar fi trebuit ca achizițiile să fie organizate în mod centralizat și nu cu fiecare în parte. Iar ai noștri așa și aleargă: pe de o parte – medicii, iar pe de alta – întreprinderile de confecții.
„Toți în online"
Bineînțeles, guvernul a încercat să susțină afacerile. Imediat după instituirea stării de urgență, prim-ministrul a avut întrevederi cu asociațiile de business în cadrul Consiliului Economic. Potrivit afirmațiilor lui Lupan, s-a discutat despre măsurile care trebuie întreprinse, despre necesitatea unui dialog permanent dintre structurile de stat și mediul de afaceri.

„Noi avem 118 membri ai Consiliului Economic și 56 de asociații de business. Fiecare activitate își are specificul său. Fiecare asociație, care reprezintă o ramură întreagă, are propriile priorități și viziuni despre soluționarea diferitelor probleme. De aceea s-a decis, Consiliul Economic va colecta toate propunerile din partea businessului, le va prelucra, le va include în baza de date și le va transmite structurilor de stat pentru a fi studiate și pentru a fi luate decizii", a spus șeful Secretariatului Consiliului.

Potrivit afirmațiilor sale, Consiliul a recepționat 400 de propuneri din partea mediului de afaceri, 70 dintre ele fiind soluționate pe deplin, peste 100 – parțial. Alte 200 sunt în proces de examinare.
Ion Lupan
Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru
Din cauza măsurilor restrictive anunțate, multe întreprinderi au fost nevoite să-și schimbe modelul de administrare a afacerii. În special, întreprinderile mici și mijlocii. Au apărut numeroase neclarități în privința anumitor prevederi ale Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. La fiecare două-trei zile, apăreau noi decizii care schimbau regulile de administrare a afacerilor și oamenii nu știau, să lucreze ori să nu lucreze. De aceea s-a decis să fie creată o linie fierbinte, pentru a acorda servicii de consultanță necesare mediului de afaceri. Regula era următoarea: să se ofere răspuns în decurs de 24 de ore.
Ion Lupan
Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru
Din cauza măsurilor restrictive anunțate, multe întreprinderi au fost nevoite să-și schimbe modelul de administrare a afacerii. În special, întreprinderile mici și mijlocii. Au apărut numeroase neclarități în privința anumitor prevederi ale Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. La fiecare două-trei zile, apăreau noi decizii care schimbau regulile de administrare a afacerilor și oamenii nu știau, să lucreze ori să nu lucreze. De aceea s-a decis să fie creată o linie fierbinte, pentru a acorda servicii de consultanță necesare mediului de afaceri. Regula era următoarea: să se ofere răspuns în decurs de 24 de ore.
Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a menționat pentru NM că ar fi fost „iresponsabil" să se afirme că afacerile nu au fost afectate de carantină. Potrivit afirmațiilor sale, ministerul și alte autorități ale statului și jucători ai pieței – Ministerul Finanțelor, asociațiile de business – au divizat măsurile în trei direcții: decizii urgente, decizii pe termen mediu și acțiuni post-criză.

Astfel, autoritățile au amânat achitarea impozitelor pe venit și taxele locale pentru oamenii de afaceri, au anunțat un moratoriu asupra verificărilor, au restituit parțial sau în totalitate impozitele achitate pentru salarii, au hotărât să acopere dobânda la creditele accesate pentru achitarea salariilor și mijloacele circulante, iar pentru HoReCa au redus TVA de la 20% până la 15%.
Drăgălin a menționat că „digitalizarea" afacerilor din Moldova și trecerea acestora în regim online a fost încă de la început o prioritate a Ministerului Economiei. „Au fost multe foi de parcurs, planuri de acțiuni, însă afacerile nu au fost prea receptive. Dar atunci când a venit criza, argumentele noastre în favoarea online-ului nu au mai fost necesare", susține ea.
Pentru a susține trecerea afacerilor în regim online, Ministerul Economiei a elaborat un program în valoare de 20 milioane de lei, în cadrul căruia întreprinderile vor putea primi un voucher în valoare de 20 mii de lei și un grant de 200 mii de lei. „Voucherul va putea fi valorificat pentru crearea site-ului sau a paginii pe rețelele sociale. Când am analizat, am ajuns la concluzia că nu toți cei care pot crea și pot produce, dețin cunoștințe în IT și în marketingul online", a menționat Drăgălin. Potrivit afirmațiilor sale, businessul poate beneficia de un grant după ce primește voucherul, de exemplu, pentru achiziția unui soft specializat.

Totodată, Ministerul Economiei presupune că pentru unii producători, prezența în online ar putea facilita exporturile de mărfuri și pătrunderea acestora pe piețele exerne. Drăgălin recunoaște că, ce-i drept, nu toate afacerile vor putea trece totalmente în regim online.
„Există categorii [de consumatori], cărora acest lucru nu le este convenabil. Ei doresc să simtă, să vadă produsul. Comunicarea este importantă. Noi nu suntem pentru trecerea totală, ci pentru îmbinarea a două abordări. Online-ul este doar o oportunitate de a deveni mai cunoscut și de a crește vânzările", a menționat Drăgălin.
Părerile antreprenorilor despre trecerea în regim online s-au împărțit.

Mircea Baciu, de exemplu, consideră că „cei care vorbeau despre online nu se pricep la nimic".

„Online-ul nu înlocuiește în niciun caz offline-ul, pentru că ele rareori există unul separat de altul. Pentru un comerț online bun, trebuie să fie o logistică corectă, mărfuri, call-centre îmbunătățite și mentalitate la nivel înalt. Când a apărut situația cu coronavirusul, mulți și-au dorit magazine online, să vândă online. Dar nu poți face un magazin online în mod rapid, să organizezi toate formele de livrare și de deservire", a precizat CEO „Bomba".

El a menționat că în cazul lor, consumatorii din Chișinău și Bălți făceau cumpărături în regim online, iar în orașele mici, cumpărătorii continuă să achiziționeze în regim offline. „În țara noastră, offline-ul nu înlocuiește online-ul. Deoarece pentru cetățenii Moldovei, a merge la magazin înseamnă un fel de excursie: trebuie să privești, să înțelegi, să discuți cu un consultant", a subliniat el.
„Noi suntem într-o emisiune umoristică?"
Antreprenorii au reacționat în mod diferit și în cazul măsurilor de susținere din partea autorităților.
„Noi suntem într-o emisiune umoristică? Ce fel de susținere? Nu a fost niciun fel de ajutor. Mai ales financiar", a reacționat Dumitru Cebotarescu, directorul unei rețele de restaurante.
El susține că și reducerea TVA până la 15% pentru HoReCa este insuficientă. Cebotarescu a precizat că în toată lumea, TVA pentru aceste domenii este altul, pentru că numărul de oameni pentru producerea unei unități este cu mult mai mare decât în alte domenii.

„Ni se spune: TVA nu este al vostru, îl plătește consumatorul, însă omul nu se uită la prețul fără TVA, el se uită la prețul cu TVA", a subliniat Cebotarescu.

La rândul său, vinificatorul Constantin Șevciuc consideră că dacă guvernarea vine cu o inițiativă, ea trebuie să fie susținută și de sectorul financiar: să propună anumite soluții pentru a cataliza acest proces.

„Eu vorbesc despre creditele acordate pentru întreținerea personalului. Încă nu văd reacția sectorului financiar. Noi am avut o experiență cam neplăcută cu băncile. Ele ocupă o poziție foarte rece, au o abordare de afaceri foarte simplă și, dintr-un anumit punct de vedere, corect: vânzările voastre au scăzut considerabil, doriți să luați bani, dar cum îi veți restitui? Cred că o abordare similară este nu numai față de noi. De aceea am fost nevoiți să ne descurcăm singuri", a spus antreprenorul.

În opinia lui Șevciuc, trebuia să fie o soluție destul de simplă: să se injecteze o parte din bani în economie, pentru a stimula cererea și consumul. Astfel, economia ar continua să se miște, chiar dacă, poate, nu în ritmul dorit.
Constantin Șevciuc
Vinificator
Noi toți am auzit despre programele fantastice de 100 miliarde de euro în Japonia. Dacă e să extrapolăm aceasta în Moldova, orice persoană care gândește adecvat își dă seama că nu avem de unde lua. În 30 de ani, noi nu am format niciun fond, nicio rezervă care ar fi putut fi îndreptată pentru susținerea economiei. Eu înțeleg perfect că nu pot cere ceva de la guvern, pentru că guvernul nu are așa ceva. Pot să mă bat cu capul de perete mult și bine, dar nu va fi niciun rezultat.
Constantin Șevciuc
Vinificator
Noi toți am auzit despre programele fantastice de 100 miliarde de euro în Japonia. Dacă e să extrapolăm aceasta în Moldova, orice persoană care gândește adecvat își dă seama că nu avem de unde lua. În 30 de ani, noi nu am format niciun fond, nicio rezervă care ar fi putut fi îndreptată pentru susținerea economiei. Eu înțeleg perfect că nu pot cere ceva de la guvern, pentru că guvernul nu are așa ceva. Pot să mă bat cu capul de perete mult și bine, dar nu va fi niciun rezultat.
De fapt, băncile moldovenești au reacționat imediat la lockdown. Cele mai multe dintre acestea au permis debitorilor reeșalonarea creditelor, amânarea plății dobânzii. La Moldova-Agroindbank, de exemplu, au intensificat evaluarea cererilor de credite, iar până la aceasta, au efectuat evaluarea individuală a fiecărui debitor, pentru a înțelege, în ce situație financiară se află și cum a fost influențat de pandemie. Conform datelor băncii, peste 200 de clienți s-au adresat pentru reeșalonarea creditelor.
Oleg Paingu
Vicepreședinte MAIB
Noi am extins termenul de utilizare neîntreruptă a overdraftului la contul curent de la 30 la 90 de zile. Acest lucru a permis companiilor să utilizeze acești bani încă două luni, fără penalități din partea băncii. Am renunțat la comision pentru rambursarea anticipată a creditului, iar, ce e mai important, multe servicii au fost transferate în online, inclusiv încheierea contractelor.
Oleg Paingu
Vicepreședinte MAIB
Noi am extins termenul de utilizare neîntreruptă a overdraftului la contul curent de la 30 la 90 de zile. Acest lucru a permis companiilor să utilizeze acești bani încă două luni, fără penalități din partea băncii. Am renunțat la comision pentru rambursarea anticipată a creditului, iar, ce e mai important, multe servicii au fost transferate în online, inclusiv încheierea contractelor.
Paingu a menționat că în luna mai, banca a implementat în regim de testare platforma totul.online.md, cu ajutorul căreia antreprenorii se pot ocupa de comerțul electronic fără a-și crea site-ul propriu și fără cheltuieli suplimentare. Potrivit afirmațiilor sale, au fost depuse deja peste 80 de cereri.
Asociația Băncilor din Moldova (ABM) a propus să fie susținute afacerile cu ajutorul unui program special de garantare a creditelor pentru afaceri. Se presupune că suma maximă a garanțiilor ar putea constitui până la 1-2 miliarde de lei. Creditele pentru întreprinderile mici și mijlocii vor fi de două tipuri: până la 1,5 milioane de lei – pentru reconstituirea capitalului propriu (pe un termen de până la 5 ani) și până la 3 milioane de lei – pentru investiții (până la 10 ani).

Cei de la ABM au subliniat faptul că în Moldova sunt oferite deja garanții de stat pentru creditele acordate în cadrul altor programe. Au atras atenție asupra experienței României care, din luna aprilie 2020, implementează programul „SME Invest Romania", prin intermediul căruia companiile care au fost afectate din cauza crizei provocate de pandemie pot avea acces la unul sau mai multe împrumuturi pentru investiții și liniile de creditare pentru reconstituirea capitalului propriu. În prezent, acest proiect este discutat la Ministerul Finanțelor.

Banca Mondială consideră că susținerea acordată mediului de afaceri va putea fi apreciată doar peste o vreme. La fel, acest lucru va depinde de amploarea crizei. Totodată, afirmă șeful biroului BM în Moldova, măsurile întreprinse de autoritățile moldovenești sunt absolut comparabile cu măsurile pe care alte țări le-au oferit întreprinderilor, de exemplu, în regiunea balcanică.
Cei de la Secretariatul Consiliului Economic au atras atenția și asupra faptului că autoritățile trebuiau să echilibreze: pe de o parte, starea de urgență în sănătate publică și cerințele afacerilor, pe de alta – posibilitățile bugetare.
Ion Lupan
Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru
Dialogul [dintre mediul de afaceri și autorități] există, binențeles. Nu toți apreciază pozitiv rezultatele acestuia. Însă părțile operează cu diferite categorii. Noi încercăm să apropiem cât mai mult aceste poziții, pentru ca dialogul să se desfășoare în mod constructiv. Toți se înțeleg reciproc, însă uneori nu coincid prioritățile.

Dar noi trebuie să fim și de partea factorilor de decizie, pentru că aceștia operează cu un număr mult mai mare de necunoscute și, la urma urmei, ei poartă răspundere pentru situația generală nu doar în economie, dar și în sfera socială, și în multe altele.
Ion Lupan
Șeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministru
Dialogul [dintre mediul de afaceri și autorități] există, binențeles. Nu toți apreciază pozitiv rezultatele acestuia. Însă părțile operează cu diferite categorii. Noi încercăm să apropiem cât mai mult aceste poziții, pentru ca dialogul să se desfășoare în mod constructiv. Toți se înțeleg reciproc, însă uneori nu coincid prioritățile.

Dar noi trebuie să fim și de partea factorilor de decizie, pentru că aceștia operează cu un număr mult mai mare de necunoscute și, la urma urmei, ei poartă răspundere pentru situația generală nu doar în economie, dar și în sfera socială, și în multe altele.
Totodată, economistul Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile au acționat neîndemânatic. Expertul a criticat și acțiunile finale ale autorităților în combaterea coronavirusului. „Autoritățile au distrus afacerile, nu au salvat oamenii. Numărul celor care s-au îmbolnăvit este în creștere, numărul persoanelor decedate crește. Pe de o parte, au distrus afacerea, pe de altă parte, nu a fost nicio carantină. Oamenii alergau peste tot, ba permiteau Paștele blajinilor, ba îl interziceau. Din cauza viitoarelor alegeri, guvernarea se teme atât de tare de oameni, încât cedează presiunii din partea populației", a concluzionat Ioniță.

Experții îndeamnă mediul de afaceri să nu prea aștepte susținere din partea statului și să conteze mai mult pe sine. În opinia Annei Akhalkatsi, businessul moldovenesc este adaptabil: o treime din întreprinderi și-au transferat activitatea în regim online, un sfert din companii și-au extins livrările de mărfuri și servicii. „Poate că este insuficient, însă aceasta demonstrează faptul că în Moldova, există un grup de întreprinderi care au reușit chiar și în asemenea timpuri de criză să se adapteze la situație", a menționat șeful biroului BM în Moldova.

De fapt, afacerile încearcă să supraviețuiască inventând diferite modalități și modificându-și metodele de activitate.
Mircea Baciu
СЕО „Bomba", „Grand Hall"
Nu știu de ce, noi ne-am gândit că aceasta se va termina repede, dar s-a constatat că nu e așa. Ce am făcut noi? Am organizat un magazin online, am extins numărul de angajați în call centre, am consolidat toți angajații care lucrau în serviciul livrări, pentru ca să vindem online. Noi nu am sistat nici publicitatea, nici diferitele forme ale marketingului.

Cererea s-a schimbat un pic, oamenii au început să cumpere strictul necesar – doar dacă ceva s-a deteriorat sau a fost ceva planificat.

Noi le-am spus imediat celor care închiriază că, din momentul închiderii centrului, nimeni nu va achita nimic. Considerăm că businessului mic îi este și mai greu decât nouă. Acum, când ei au început să activeze, dorim să propunem unele măsuri, de exemplu, reduceri. Sunt magazine care nu pot activa – ele nu vor plăti. De exemplu, multe magazine de îmbrăcăminte trebuiau să-și expună în luna martie colecțiile de primăvară-vară. Având vânzări în primăvară, ei trebuiau să adune bani pentru colecția de vară, iar cea de vară – s-o vândă, ca să cumpere colecția de toamnă. Vara a venit și e clar că oamenii au înghețat banii în colecția din anul trecut. Nimeni nu va restitui acești bani și ei vor vinde mărfurile cu reduceri. În luna august însă trebuie deja să fie pusă în vânzare colecția de toamnă. Până în august, a mai rămas o lună și jumătate. Mă îndoiesc că ei vor vinde [mult] timp de o lună și jumătate.
Mircea Baciu
СЕО „Bomba", „Grand Hall"
Nu știu de ce, noi ne-am gândit că aceasta se va termina repede, dar s-a constatat că nu e așa. Ce am făcut noi? Am organizat un magazin online, am extins numărul de angajați în call centre, am consolidat toți angajații care lucrau în serviciul livrări, pentru ca să vindem online. Noi nu am sistat nici publicitatea, nici diferitele forme ale marketingului.

Cererea s-a schimbat un pic, oamenii au început să cumpere strictul necesar – doar dacă ceva s-a deteriorat sau a fost ceva planificat.

Noi le-am spus imediat celor care închiriază că, din momentul închiderii centrului, nimeni nu va achita nimic. Considerăm că businessului mic îi este și mai greu decât nouă. Acum, când ei au început să activeze, dorim să propunem unele măsuri, de exemplu, reduceri. Sunt magazine care nu pot activa – ele nu vor plăti. De exemplu, multe magazine de îmbrăcăminte trebuiau să-și expună în luna martie colecțiile de primăvară-vară. Având vânzări în primăvară, ei trebuiau să adune bani pentru colecția de vară, iar cea de vară – s-o vândă, ca să cumpere colecția de toamnă. Vara a venit și e clar că oamenii au înghețat banii în colecția din anul trecut. Nimeni nu va restitui acești bani și ei vor vinde mărfurile cu reduceri. În luna august însă trebuie deja să fie pusă în vânzare colecția de toamnă. Până în august, a mai rămas o lună și jumătate. Mă îndoiesc că ei vor vinde [mult] timp de o lună și jumătate.
Constantin Șevciuc
Vinificator
Chiar dacă vânzările s-au redus considerabil, activitatea trebuie să continue. Nu poți stopa via, nu poți opri lucrul vinăriei. Sunt o grămadă de lucruri care necesită implicare permanentă, atenție și investiții. Noi am schimbat abordarea față de marketing și comunicare. În perioadele de criză, trebuie să comunicăm mult mai mult, în pofida reducerii consumului, trebuie să rămânem mereu parte a agendei. Brandul trebuie să fie alături, oamenii trebuie să audă, să vadă, să simtă brandul. Aici apar numeroase instrumente și noi putem atrage oameni diferiți.

Cel mai banal lucru este prezența pe rețelele sociale, în online. În perioada carantinei, noi am organizat două festivaluri online destul de reușite. Totodată, acestea au fost și evenimente de caritate, în cadrul cărora noi am solicitat de la oameni mijloace pentru susținerea spitalelor și a medicilor în combaterea virusului.

Demiteri din cauza pandemiei nu au fost. Nici în concediu nu am trimis oameni, am plătit și plătim salarii depline. Noi încă nu am ajuns să ne confruntăm cu „nuanțele" financiare.

Vom redistribui o parte dintre mijloacele planificate pentru investiții, pentru cheltuieli operaționale. Sperăm că spre toamnă, toate acestea se vor clarifica.
Constantin Șevciuc
Vinificator
Chiar dacă vânzările s-au redus considerabil, activitatea trebuie să continue. Nu poți stopa via, nu poți opri lucrul vinăriei. Sunt o grămadă de lucruri care necesită implicare permanentă, atenție și investiții. Noi am schimbat abordarea față de marketing și comunicare. În perioadele de criză, trebuie să comunicăm mult mai mult, în pofida reducerii consumului, trebuie să rămânem mereu parte a agendei. Brandul trebuie să fie alături, oamenii trebuie să audă, să vadă, să simtă brandul. Aici apar numeroase instrumente și noi putem atrage oameni diferiți.

Cel mai banal lucru este prezența pe rețelele sociale, în online. În perioada carantinei, noi am organizat două festivaluri online destul de reușite. Totodată, acestea au fost și evenimente de caritate, în cadrul cărora noi am solicitat de la oameni mijloace pentru susținerea spitalelor și a medicilor în combaterea virusului.

Demiteri din cauza pandemiei nu au fost. Nici în concediu nu am trimis oameni, am plătit și plătim salarii depline. Noi încă nu am ajuns să ne confruntăm cu „nuanțele" financiare.

Vom redistribui o parte dintre mijloacele planificate pentru investiții, pentru cheltuieli operaționale. Sperăm că spre toamnă, toate acestea se vor clarifica.
Dumitru Cebotarescu
Restaurator
Noi am reacționat în așa mod, de parcă așa va fi mereu. În astfel de situații, trebuie să fii pesimist. Să tai tot-tot: cheltuieli, lucruri inutile, optimizarea cheltuielilor, pentru ca minusul să nu fie atât de mare. Dacă am fi lăsat cu ideea că iată, o vom mai întinde-o cumva o săptămână – două – trei, iar apoi totul va fi bine, acum ar fi fost un dezastru.

Noi am deconectat internetul: la ce ne trebuie într-o încăpere unde nu sunt oameni? Și programele principale au fost deconectate. I-am dezamăgit pe cei care ne-au oferit chirie.

A fost foarte dificil să ne înțelegem cu proprietarii. Ei consideră că nu este problema lor dacă eu nu pot lucra. Ei au dat încăperea în chirie. Aici este o parte din adevăr, dar tu mi-ai dat o încăpere pentru restaurant și nu eu l-am închis, ci l-au închis din exterior. Ne-au mers în întâmpinare. Ce-i drept, oricum, într-unul dintre centrele comerciale (este vorba despre Shopping Moldova – NM) au decis să stabilească un astfel de preț (aproape 20 mii de lei – NM), de parcă acolo era și păzea un detașament de soldați.

Noi am mai schimbat și abordarea față de meniu. Am elaborat un nou meniu, anume pentru livrare. Am modificat sistemul de formare a prețurilor. Mai devreme, noi elaboram meniul pentru restaurant. La livrări mergeau aceleași bucate. Dar peste 45 de minute, acestea pierdeau din calitate. Pentru că în farfurie e o mâncare, iar mai târziu – e alta. Sunt mai multe aspecte.
Dumitru Cebotarescu
Restaurator
Noi am reacționat în așa mod, de parcă așa va fi mereu. În astfel de situații, trebuie să fii pesimist. Să tai tot-tot: cheltuieli, lucruri inutile, optimizarea cheltuielilor, pentru ca minusul să nu fie atât de mare. Dacă am fi lăsat cu ideea că iată, o vom mai întinde-o cumva o săptămână – două – trei, iar apoi totul va fi bine, acum ar fi fost un dezastru.

Noi am deconectat internetul: la ce ne trebuie într-o încăpere unde nu sunt oameni? Și programele principale au fost deconectate. I-am dezamăgit pe cei care ne-au oferit chirie.

A fost foarte dificil să ne înțelegem cu proprietarii. Ei consideră că nu este problema lor dacă eu nu pot lucra. Ei au dat încăperea în chirie. Aici este o parte din adevăr, dar tu mi-ai dat o încăpere pentru restaurant și nu eu l-am închis, ci l-au închis din exterior. Ne-au mers în întâmpinare. Ce-i drept, oricum, într-unul dintre centrele comerciale (este vorba despre Shopping Moldova – NM) au decis să stabilească un astfel de preț (aproape 20 mii de lei – NM), de parcă acolo era și păzea un detașament de soldați.

Noi am mai schimbat și abordarea față de meniu. Am elaborat un nou meniu, anume pentru livrare. Am modificat sistemul de formare a prețurilor. Mai devreme, noi elaboram meniul pentru restaurant. La livrări mergeau aceleași bucate. Dar peste 45 de minute, acestea pierdeau din calitate. Pentru că în farfurie e o mâncare, iar mai târziu – e alta. Sunt mai multe aspecte.
Anton Perchin
Directorul companiei „IT FusionWorks"
În viața companiei au loc anumite transformări. Suntem nevoiți să ne reexaminăm politica financiară, planurile pentru un an. Când băieții lucrează la distanță, se economisesc cheltuielile de oficiu. Chiar dacă astfel nu se rezolvă problemele cu care compania se confruntă din cauza plecării clienților.

Noi am pierdut în perspectivă pe termen scurt, dar avem o „pernă" suficientă pentru a ne mișca mai departe și pentru a ne reprofila. Plus alocarea resurselor care s-au eliberat pentru propriile proiecte, care vor aduce bani în anul viitor.

Băieții și-au luat laptopurile, monitoarele și le-au dus acasă. A trebuit să intensificăm un pic monitorizarea activității lucrătorilor. Noi am reușit să prescriem instrucțiuni. Data viitoare, când se va întâmpla așa ceva, noi vom putea, timp de o oră, să ne reorganizăm activitatea. Ne-am învățat să organizăm conferințe zoom, să bem vin împreună. Noi am înțeles ce înseamnă Team building la distanță. Am înțeles că Team building la distanță nu poate fi la nesfârșit. Am stopat diferite bonusuri pentru colaboratori.

Nu am redus salariile, dar am stopat majorarea salariilor, deci, noi am îndeplinit înțelegerile care au fost.

Când s-au început toate acestea, mulți băieți și-au schimbat automobilele. Și eu am cumpărat un automobil nou, exact în toiul tuturor acestor evenimente. De ce oamenii procedează așa? Foarte simplu. Sunt mijloace care au fost câștigate până la [carantină], ne dorim să le întocmim, să tragem o linie și să spunem, iată, eu am câștigat asta, și să nu luptăm cu acești bani împotriva crizei.
Anton Perchin
Directorul companiei „IT FusionWorks"
În viața companiei au loc anumite transformări. Suntem nevoiți să ne reexaminăm politica financiară, planurile pentru un an. Când băieții lucrează la distanță, se economisesc cheltuielile de oficiu. Chiar dacă astfel nu se rezolvă problemele cu care compania se confruntă din cauza plecării clienților.

Noi am pierdut în perspectivă pe termen scurt, dar avem o „pernă" suficientă pentru a ne mișca mai departe și pentru a ne reprofila. Plus alocarea resurselor care s-au eliberat pentru propriile proiecte, care vor aduce bani în anul viitor.

Băieții și-au luat laptopurile, monitoarele și le-au dus acasă. A trebuit să intensificăm un pic monitorizarea activității lucrătorilor. Noi am reușit să prescriem instrucțiuni. Data viitoare, când se va întâmpla așa ceva, noi vom putea, timp de o oră, să ne reorganizăm activitatea. Ne-am învățat să organizăm conferințe zoom, să bem vin împreună. Noi am înțeles ce înseamnă Team building la distanță. Am înțeles că Team building la distanță nu poate fi la nesfârșit. Am stopat diferite bonusuri pentru colaboratori.

Nu am redus salariile, dar am stopat majorarea salariilor, deci, noi am îndeplinit înțelegerile care au fost.

Când s-au început toate acestea, mulți băieți și-au schimbat automobilele. Și eu am cumpărat un automobil nou, exact în toiul tuturor acestor evenimente. De ce oamenii procedează așa? Foarte simplu. Sunt mijloace care au fost câștigate până la [carantină], ne dorim să le întocmim, să tragem o linie și să spunem, iată, eu am câștigat asta, și să nu luptăm cu acești bani împotriva crizei.
„Ce nu ne omoară, ne face mai puternici"
În legătură cu pandemia, Ministerul Economiei și-a revizuit prognozele pentru acest an. Dacă mai devreme instituția prognoza o creștere a PIB-ului cu 3,8%, acum se prognozează o scădere cu 3%. „Dacă e să vorbim despre industrie, producția se va reduce cu 2,1%, iar dacă despre investiții – cu 4,8%", a menționat secretarul de stat al Ministerului Economiei Iuliana Drăgălin. Va fi afectată industria ușoară, producerea pieselor pentru automobile, băuturilor, procesarea legumelor și fructelor. Scăderea investițiilor va fi influențată de reducerea cu 40% a investițiilor private. „Pentru că afacerile nu vor reinvesti profitul, pentru a-și păstra lichiditățile la același nivel", a concluzionat Drăgălin.

Menționăm că anterior, experții au prezentat pentru NM prognoze mult mai pesimiste privind scăderea economiei moldovenești – de la minus 6% până la minus 12%.
Eugen Roșcovanu, președintele Asociației Micului Business, prognozează o depresie pentru micul business din cauza că oamenii au rămas fără lucru și fără venituri. Potrivit afirmațiilor sale, AMB a solicitat de la autorități achitarea a 70 la sută din salarii măcar pentru cei mai importanți lucrători ai procesului de producție la întreprinderile mici, pentru a păstra locurile de muncă și întreprinderile. „Dar ne-au refuzat. E greu de plecat și oamenii rămân fără surse de existență. Mai târziu, toate acestea vor costa mult mai mult pentru stat decât dacă statul i-ar fi ajutat în apogeul carantinei", a subliniat Roșcovanu.
El a mai spus că în prezent, micii întreprinzători se confruntă cu numeroase probleme ce țin de chirie. „În timp ce antreprenorii nu au putut lucra, piețele cer plata pentru chirie. Acum două ore, m-au contactat de la Telenești, cu aceeași problemă. Cum pot ei să plătească pentru două luni și jumătate dacă nu au lucrat?", este nedumerit Roșcovanu.

Conform estimărilor experților, în anul 2020, turismul va pierde peste 60% din veniturile planificate – peste 800 milioane de lei. Este vorba despre 400 de companii, 90% dintre ele fiind specializate în turismul extern. De asemenea, ar putea fi concediate peste 7 mii de persoane, dintre care 3 mii sunt din domenii conexe turismului.
„Cred că multe companii nu vor supraviețui. Este vorba despre servicii, transporturi, restaurante, hoteluri. Pentru a activa, [hotelurile] trebuie să fie completate în proporție de 40%, dar la noi sunt 20%", a menționat Ioniță, adăugând că iarna, în cea mai costisitoare perioadă, aceasta se reduce cu 5%.
Pe de altă parte, hotelurile ar putea câștiga, pentru cetățenii Moldovei ar putea dori că anul acesta să se odihnească în Moldova, a menționat expertul.

În unele domenii, oamenii sunt optimiști. Astfel, Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere de la Bălți, consideră că spre toamnă, industria constructoare de mașini se va restabili, dacă nu în proporție de 100%, în 90% cu siguranță. „În Mexic [au introdus măsuri mult mai dure] și au închis totul. Respectiv, se schimbă comenzile [pentru producerea pieselor auto]", a spus el.

Reprezentanții HoReCa deocamdată se abțin de la prognoze. „Acest lucru va fi clar peste o săptămână. Eu știu că o rețea și-a închis șapte localuri – cele care erau la punctul zero, neprofitabile. Această rețea activa mai mult ca un banner. Șapte puncte s-au închis ori sunt deja date în chirie. Știu că s-a închis o cafenea de familie, era nerentabilă", a menționat Cebotarescu.

Reieșind din sondaje, afacerile au o atitudine pozitivă față de perspective. Întreprinderile consideră că peste șase luni, la sfârșitul acestui an, vor reveni la nivelul normal al vânzărilor. Iar din punctul de vedere al ocupării, așteaptă că vor ajunge până la nivelul normal în decurs de două luni după eliminarea carantinei.

Ioniță consideră că în ansamblu, Moldova se va schimba foarte mult și spre bine. „Oamenii s-au învățat să plătească pentru servicii cu cardul bancar și la fel încep să plătească pentru mărfuri. Piața din Moldova este mică și dacă nu ar fi fost carantina, ea s-ar fi dezvoltat foarte lent. Și ce-i mai interesant, noi nu avem o persoană care ar fi creat Aliexpress, cu ajutorul căruia micii producători ar fi avut acces la piață", susține economistul.

Anna Akhalkatsi este convinsă că foarte multe vor depinde de cât de repede se vor restabili piețele externe, dacă va avea loc regruparea internațională a lanțurilor de aprovizionare și de livrări, dacă va trece repede criza, dacă guvernul va continua reformele pentru îmbunătățirea mediului de afaceri.
Anna Akhalkatsi
Directorul biroului Băncii Mondiale în Moldova
Este important ca întreprinderile să încerce de sine stătător să continue inițiativa și abordarea inovațională. Există sectoare în care modelele de afaceri trebuie să se schimbe. De exemplu, clienții nu vor mai veni fizic la magazin pentru a cumpăra acest produs. Dacă o companie nu va trece singură la utilizarea online-ului la un nivel mult mai larg, nu va investi în marketingul online, îi va fi dificil.

Lumea va fi altfel. Eu nu cred că pandemia se va termina. Totul va continua.

Pe de altă parte, mereu va fi ceva care va crea provocări și pentru afaceri, și pentru oameni. Și de aceea noi trebuie să fim pregătiți pentru a ne adapta și pentru a ne gândi, cum să ne ajutăm reciproc.
Anna Akhalkatsi
Directorul biroului Băncii Mondiale în Moldova
Este important ca întreprinderile să încerce de sine stătător să continue inițiativa și abordarea inovațională. Există sectoare în care modelele de afaceri trebuie să se schimbe. De exemplu, clienții nu vor mai veni fizic la magazin pentru a cumpăra acest produs. Dacă o companie nu va trece singură la utilizarea online-ului la un nivel mult mai larg, nu va investi în marketingul online, îi va fi dificil.

Lumea va fi altfel. Eu nu cred că pandemia se va termina. Totul va continua.

Pe de altă parte, mereu va fi ceva care va crea provocări și pentru afaceri, și pentru oameni. Și de aceea noi trebuie să fim pregătiți pentru a ne adapta și pentru a ne gândi, cum să ne ajutăm reciproc.
Iar economistul Victor Ciobanu este mult mai categoric: „Acum, afacerile încep câte puțin să funcționeze, dar câte întreprinderi au supraviețuit și când acestea se vor restabili până la nivelul precedent – nu se știe. În schimb, este absolut clar că nimeni nici nu avea de gând să salveze afacerile: cine va ajunge la mal, acela va supraviețui.
Text: Natalia Melnic, Nicolai Paholinițchi
Prezentare: Cristina Demian
Foto: www-file.huawei.com

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: