www-file.huawei.com

Coronacriză – 2021. Cum pot autoritățile să ajute populația și antreprenorii?

Consecințele pandemiei și ale crizei economice provocate de aceasta vor fi anul curent mult mai grave decât anul trecut. De aceea, măsurile de susținere a afacerilor și a populației de către stat ar trebui să fie mult mai eficiente, consideră experții de la Expert-Grup. Potrivit estimărilor, în Moldova s-au alocat, anul trecut, în aceste scopuri, 4,8 miliarde de lei sau 2,33% din PIB — cu mult mai puțin decât în orice altă țară europeană.

Cel mai mare suport în susținerea cetățenilor, în perioada pandemiei, a alocat Cehia – peste 23% din PIB. În medie, 10-15% din PIB au alocat autoritățile din Polonia, Serbia, Croația și Ungaria. O cotă mult mai mică din PIB au alocat Rusia, România, Slovacia și Bulgaria – mai puțin de 6%.

Totuși, experții de la Expert-Grup atrag atenția că, în unele state, sprijinul exagerat în susținerea business-ului nu ar duce la efectul scontat.

Astfel, în Cehia, planurile de cheltuieli sunt foarte mari, dar eficiența lor este discutabilă. Multe instituții locale, inclusiv Banca Națională a Cehiei, au evidențiat amenințarea creșterii cheltuielilor publice nediscreționare.

Mai mulți miniștri de finanțe din Europa Centrală și de Est au pus sub semnul întrebării, în mod deschis, necesitatea unui
sprijin mai mare în țările lor, punând la îndoială faptul că sectorul privat poate absorbi și utiliza în mod eficient mai multe finanțări decât a fost deja prevăzut.

Expert-Grup

În Moldova, în susținerea gospodăriilor, în perioada pandemiei, a fost alocat peste 1 miliard de lei. O parte din bani au mers la cei care au rămas fără serviciu, iar 600 mln de lei – pentru suportul unic oferit pensionarilor. Alte 800 mln de lei au fost oferite business-ului.

Restul din puțin peste 3 miliarde de lei reprezintă susținerea indirectă oferită antreprenorilor sub formă de măsuri fiscale anticriză (670 mln de lei), ajutor financiar pentru sectorul medical și educație (2,2 miliarde de lei) și suport oferit fermierilor în urma secetei (300 mln lei).

Suma totală a suportului constituie 4,8 miliarde de lei.

Experții consideră că, la această etapă, intervenția statului pentru a diminua șocul provocat de coronacriză este „extrem de limitată”. Aceștia argumentează că suportul planificat pentru antreprenorii care au păstrat locurile de muncă și au continuat să achite salarii, în pofida problemelor. În buget au fost planificate 320 mln de lei, însă au fost alocați, de facto, doar 45 de mln.

Populația și companiile au primit din partea statului finanțare directă în mărime de 1,4 miliarde de lei sau 0,69% din PIB. Business-ului i-au fost alocate 0,12% din PIB.

În studiu se mai arată că, în 2021, criza va continua, iar susținerea din partea statului va fi, în continuare, necesară.

Experții au propus o serie de măsuri pentru relansarea economiei în 2021:

1. Creșterea adaptabilității business-ului prin eliminarea barierelor artificiale;

2. Acces facilitat la lichidități, digitizare și menținere în cadrul formal al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM);

3. Menținerea cheltuielilor sociale critice pentru protejarea celor mai vulnerabili;

4. Sporirea nivelului de reziliență a economiei la schimbările climatice;

5. Derularea investițiilor publice cu valoare adăugată ca sursă de creștere sustenabilă;

6. Îmbunătățirea sistemului de luare a deciziilor prin date operative.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: