www-file.huawei.com

Coronacriză – 2021. Cum pot autoritățile să ajute populația și antreprenorii?

Consecințele pandemiei și ale crizei economice provocate de aceasta vor fi anul curent mult mai grave decât anul trecut. De aceea, măsurile de susținere a afacerilor și a populației de către stat ar trebui să fie mult mai eficiente, consideră experții de la Expert-Grup. Potrivit estimărilor, în Moldova s-au alocat, anul trecut, în aceste scopuri, 4,8 miliarde de lei sau 2,33% din PIB — cu mult mai puțin decât în orice altă țară europeană.

Cel mai mare suport în susținerea cetățenilor, în perioada pandemiei, a alocat Cehia – peste 23% din PIB. În medie, 10-15% din PIB au alocat autoritățile din Polonia, Serbia, Croația și Ungaria. O cotă mult mai mică din PIB au alocat Rusia, România, Slovacia și Bulgaria – mai puțin de 6%.

Totuși, experții de la Expert-Grup atrag atenția că, în unele state, sprijinul exagerat în susținerea business-ului nu ar duce la efectul scontat.

Astfel, în Cehia, planurile de cheltuieli sunt foarte mari, dar eficiența lor este discutabilă. Multe instituții locale, inclusiv Banca Națională a Cehiei, au evidențiat amenințarea creșterii cheltuielilor publice nediscreționare.

Mai mulți miniștri de finanțe din Europa Centrală și de Est au pus sub semnul întrebării, în mod deschis, necesitatea unui
sprijin mai mare în țările lor, punând la îndoială faptul că sectorul privat poate absorbi și utiliza în mod eficient mai multe finanțări decât a fost deja prevăzut.

Expert-Grup

În Moldova, în susținerea gospodăriilor, în perioada pandemiei, a fost alocat peste 1 miliard de lei. O parte din bani au mers la cei care au rămas fără serviciu, iar 600 mln de lei – pentru suportul unic oferit pensionarilor. Alte 800 mln de lei au fost oferite business-ului.

Restul din puțin peste 3 miliarde de lei reprezintă susținerea indirectă oferită antreprenorilor sub formă de măsuri fiscale anticriză (670 mln de lei), ajutor financiar pentru sectorul medical și educație (2,2 miliarde de lei) și suport oferit fermierilor în urma secetei (300 mln lei).

Suma totală a suportului constituie 4,8 miliarde de lei.

Experții consideră că, la această etapă, intervenția statului pentru a diminua șocul provocat de coronacriză este „extrem de limitată”. Aceștia argumentează că suportul planificat pentru antreprenorii care au păstrat locurile de muncă și au continuat să achite salarii, în pofida problemelor. În buget au fost planificate 320 mln de lei, însă au fost alocați, de facto, doar 45 de mln.

Populația și companiile au primit din partea statului finanțare directă în mărime de 1,4 miliarde de lei sau 0,69% din PIB. Business-ului i-au fost alocate 0,12% din PIB.

În studiu se mai arată că, în 2021, criza va continua, iar susținerea din partea statului va fi, în continuare, necesară.

Experții au propus o serie de măsuri pentru relansarea economiei în 2021:

1. Creșterea adaptabilității business-ului prin eliminarea barierelor artificiale;

2. Acces facilitat la lichidități, digitizare și menținere în cadrul formal al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM);

3. Menținerea cheltuielilor sociale critice pentru protejarea celor mai vulnerabili;

4. Sporirea nivelului de reziliență a economiei la schimbările climatice;

5. Derularea investițiilor publice cu valoare adăugată ca sursă de creștere sustenabilă;

6. Îmbunătățirea sistemului de luare a deciziilor prin date operative.

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

procuratura.md

Parlamentul a votat redistribuirea competențelor între PA și CNA, în pofida apelului de amânare

Parlamentul a votat, în lectura a doua, proiectul care prevede delimitarea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA), Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Decizia a fost luată pe 11 iunie, în pofida apelului Centrului de Resurse Juridice de a amâna votul.

Reprezentanții Parlamentului au declarat că proiectul prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție.

Competențele CNA, PA, PCCOCS, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal

CNA va investiga cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește pragul valoric de 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici rămân în competența organelor fiscale. CNA va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. Potrivit Legislativului, în contextul extinderii domeniilor de competență ale CNA, va fi instituită o funcție suplimentară de director adjunct, iar mandatul directorului instituției va fi limitat la cel mult două mandate.

Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Potrivit Legislativului, pentru a eficientiza activitatea PCCOCS, infracțiunile minore sau cele care nu prezintă un grad sporit de complexitate sunt excluse din competența acesteia. Astfel, PCCOCS se va concentra pe cauze de terorism, infracțiuni săvârșite de organizații criminale și pe alte dosare excepțional de grave. Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale, în condițiile prevăzute de lege și sub conducerea PCCOCS, dacă prejudiciul cauzat nu depășește 50 000 de unități convenționale.

Reprezentanții Parlamentului au mai declarat că, pentru lectura a doua, inițiativa legislativă a fost completată cu un amendament care conține modificări la Codul de procedură penală, „pentru a înlătura unele interpretări defavorabile existente, pentru a unifica practica judiciară și pentru a garanta un proces penal echitabil”.

Cine a susținut proiectul

Proiectul a fost susținut în lectura a doua de 52 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Potrivit Legislativului, elaborarea proiectului a fost determinată de obligațiile asumate de Republica Moldova în cadrul Agendei de Reformă pentru integrarea în Uniunea Europeană. Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Înainte de vot, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat jurnaliștilor că nu a citit opinia Centrului de Resurse Juridice, însă „Comisia juridică o să se uite peste această opinie”. „Să vedem cât sunt de mari riscurile. (…) Dar abordarea este următoarea: noi trebuie să investim în instituții care au livrat”, a adăugat el.

***

Amintim că, pe 10 iunie, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a declarat că votarea în lectura a doua a acestui proiect trebuie amânată. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile primei să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare să fie transferate celei de-a doua. Organizația a precizat, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și a subliniat necesitatea unei analize suplimentare. Centrul a menționat că și-a expediat poziția în acest sens Parlamentului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: