Guvernul Republicii Moldova

Cota 0% la impozitul pe venit, restituirea TVA-ului, deficit de peste 18 miliarde lei. Politica fiscală și vamală pentru anul 2023, aprobată de guvern

Guvernul a aprobat, pe 7 decembrie, Politica fiscală și vamală pentru anul 2023. Documentul conține un șir de măsuri proactive, care ar urma să contribuie la crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea economică.

Principalele prevederi ale politicii fiscale și vamale 2023

– introducerea cotei 0% la impozitul pe venit pentru întreprinderi micro, mici sau mijlocii, în cazul nerepartizării profitului net aferent perioadelor fiscale 2023-2025;

– amortizarea accelerată a investițiilor pentru întreprinderile mari;

– implementarea conceptului privind restituirea sumei TVA acumulată în cont începând cu 1 ianuarie 2023.

– vor fi majorate plafoanele valorice la tichetele de masă:  de la 35 lei la 55 lei și de la 55 lei la 70 de lei

– majorarea plafonului valorii mijloacelor fixe pentru care se calculează amortizarea în scopuri fiscale – de la 6000 lei la 12 000 lei.

În același timp, termenul de desfășurare a activității de comerț în baza patentei va fi prelungit până la 1 iulie 2023, iar 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor vor fi alocate către bugetele locale, sub formă de transferuri cu destinație generală.

Măsurile incluse în proiectul politicii fiscale și vamale au stat la baza elaborării proiectului bugetului de stat pentru anul viitor.

Prin urmare, în anul 2023, veniturile bugetului de stat vor constitui 64,9 mlrd lei, cu 9,3% mai mult decât în anul curent, iar cheltuielile vor fi de 83,2 mlrd lei, mai mari cu 12,5%. Bugetul de stat în anul 2023 se va solda cu un deficit de 18,3 miliarde lei, care va fi acoperit din surse interne și externe.

Intrările din granturi la bugetul de stat în anul viitor se prevăd în mărime de 5,5 mlrd lei, ceea ce constituie 8,5% din totalul veniturilor.

Principalele măsuri de politici care s-au regăsit în proiectul bugetului pe anul 2023 sunt:

– acordarea compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie;

– acordarea sporului lunar pentru bugetari, în mărime de 1300 lei;

– acordarea plății compensatorii persoanelor ale căror salariu lunar va fi mai mic de 4000 lei;

– realizarea programului Prima Casă;

– programele START pentru TINERI și PARE 1+1;

– asigurarea majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ;

– majorarea burselor elevilor, studenților și sportivilor;

– susținerea activității teatrelor, a circului și a organizațiilor concertistice și altele.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat pentru 2023, 51,1% reprezintă transferurile către alte bugete: bugetul asigurărilor sociale de stat; Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală,autoritățile publice locale, ceea ce constituie 42 mlrd lei.

În anul 2023, vor derula cca 154 proiecte finanțate din surse externe. Cheltuielile pentru executarea acestora sunt estimate la 4,5 miliarde lei.

Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost întocmit în baza estimărilor Ministerului Economiei în consultare cu experții FMI, fundamentat pe o creștere economică de 2% și nivelul inflației medii anuale de 15,7%.

Documentele vor intra în vigoare după ce vor fi aprobate de Parlament.

Amintim că proiectul bugetului de stat pentru anul 2023 a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței cabinetului de miniștri din 7 decembrie, la inițiativa ministrului Finanțelor Dumitru Budianschi. Inițiativa a provocat critici din partea bașcanului Găgăuziei Irina Vlah, membru din oficiu al Guvernului. Aceasta  a menționat că miniștrii au primit documentul abia cu două ore înainte de întrunire și nu au avut timp suficient să îl examineze. În replică, premierul Natalia Gavrilița a căzut de acord că ar fi fost bine să fi avut mai mult timp la dispoziție, însă dacă se va amâna examinarea, nu se va reuși adoptarea în două lecturi în Parlament, în termenul prevăzut de lege. Imagini video AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Opt deputați și-au dat demisia. Mandatele vacante vor fi atribuite candidaților supleanți

Parlamentul Republicii Moldova a luat act, în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie, de demisia a opt deputați. Cinci dintre ei provin din fracțiunea PAS – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel –, două deputate din Partidul Nostru – Nina Cereteu și Stela Onuțu –, iar un deputat din Blocul Alternativa – Ion Ceban.

Demisiile au fost depuse în contextul în care parlamentarii au ales să-și continue activitatea în funcțiile pe care le dețineau anterior, cererile fiind înregistrate pe 14 noiembrie 2025.

Conform Legii privind statutul deputatului, mandatele vacante vor fi atribuite supleanților de pe listele partidelor: Ana Oglinda, Vladimir Rusu, Vasile Porțevschi, Oleg Canațui și Efimia Bandalac (PAS), Constantin Cuiumju și Alexandr Severin (Partidul Nostru) și Angela Cutasevici (Alternativa).

Potrivit legislației, mandatul de deputat este incompatibil cu anumite funcții publice, iar atribuirea mandatelor supleanților se realizează automat conform listei electorale oficiale.

***

Amintim că președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat pe 12 noiembrie că cinci deputați PAS vor renunța la mandatele lor și se vor întoarce la funcțiile pe care le ocupau înainte de validarea alegerilor. Este vorba despre Roman Cojuhari, Nicolae Drăgănel, Maria Acbaș, Constantin Cheianu și Viorel Bostan.

Maria Acbaș a explicat că a decis să renunțe la mandatul de deputat pentru a se concentra pe dezvoltarea afacerii sale, respingând orice legătură cu finanțări de la persoane apropiate oligarhului Ilan Șor. În același timp, Constantin Cheianu a invocat probleme de sănătate, precizând că nu vrea să compromită nici activitatea parlamentară, nici propria stare fizică.

La rândul său, Roman Cojuhari a anunțat că va continua munca începută la Agenția Proprietății Publice, urmărind finalizarea reformelor și obținerea de rezultate concrete.

Viorel Bostan va reveni la activitatea în învățământul superior, iar Nicolae Drăgănel va rămâne președinte al raionului Călărași, continuând să dezvolte localitățile din raion.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: