newstream

Cristina Gherasimov se alătură cabinetului de miniștri. Va conduce Ministerul pentru Afaceri Europene

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) Cristina Gherasimov, în trecut consilier prezidențial, va fi persoana responsabilă de negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Aceasta va conduce Ministerul pentru Afaceri Europene. Decizia a fost aprobată de Cabinetul de miniștri în ședința din 24 ianuarie.

Cine este Cristina Gherasimov

Potrivit CV-ului său, Cristina Gherasimov a absolvit facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității de Stat din Moldova. Ulterior, a făcut un master în la Universitatea Wroclaw din Polonia și încă unul la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate. De asemenea, a făcut doctoratul în Științe Politice la Universitatea Rutgers din SUA.

De-a lungul anilor, Cristina Gherasimov a deținut mai multe funcții în instituții internaționale și la Universitatea Rurgers. În perioada ianuarie – octombrie 2021 a activat în calitate de consilier al președintei Maia Sandu în domeniul politicii externe. Iar între anii 2023 – 2024 a fost consilier prezidențial pe politică externă și integrarea europeană.

A devenit secretar de stat la MAEIE pe 5 decembrie 2023.

Cu ce avere vine Cristina Gherasimov în Guvern

Potrivit declarației de avere depuse în 2022, Cristina Gherasimov a ridicat în anul vizat un salariu oficial în mărime de 299 100 de lei, ceea ce ar însemna 24 925 de lei lunar – bani obținuți din activitatea de consilier prezidențial. La fel, aceasta a primit 47 914 lei din diurne, iar 4 550 de euro și 36 000 de lei – din arenda de locațiune.

Cristina Gherasimov deține trei apartamente cu suprafața de 42,1 m2, 25,2 m2 și 72,5 m2. Valoarea declarată a imobilelor este 111 481 lei, 48 462 lei și, respectiv, 314 323 lei. Gherasimov nu declară că ar conduce vreun autoturism.

 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

baomoi.com

Marea Britanie va majora perioada de obținere a rezidenței permanente pentru migranții ilegali de la 5 la 20 de ani

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de migrație, crescând perioada de așteptare pentru obținerea rezidenței permanente de la cinci la 20 de ani pentru migranții ilegali. Despre aceasta a declarat ministrul de interne, Shabana Mahmood, într-un interviu acordat ziarului The Sunday Times, relatează Radio Svoboda.

Potrivit ministrului, decizia are scopul de a pune capăt practicii „biletului de aur” pentru solicitanții de azil și de a opri migrația ilegală, care „divizează țara”.

Noile reguli stabilesc un termen de 20 de ani pentru migranții care sosesc ilegal și un termen de 10 ani de așteptare pentru rezidența permanentă pentru refugiații care vin prin noile programe legale. În plus, statutul de refugiat va deveni temporar și va fi revizuit la fiecare 30 de luni. În prezent, statutul de refugiat este valabil timp de cinci ani, după care persoanele pot depune cerere pentru obținerea rezidenței permanente.

Se așteaptă ca despre aceste planuri ministrul de interne al Marii Britanii, Shabana Mahmood, să anunțe pe 17 noiembrie.

Planul britanic a fost elaborat după modelul reformelor din Danemarca, unde numărul cererilor de azil a scăzut la minimul ultimilor 40 de ani, iar 95% dintre solicitanți primesc refuz, scrie The Sunday Times.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: