SUV-ul electric Volvo EX30 câștigă prestigiosul premiu Good Design® Award 2025

Volvo EX30 adaugă un nou trofeu important pe lista sa impresionantă de distincții: SUV-ul compact 100% electric al Volvo Cars a fost recompensat cu prestigiosul Good Design® Award 2025.

Unul dintre cele mai populare modele ale companiei, EX30 îmbină designul scandinav elegant cu un accent puternic pe sustenabilitate. EX30 are cea mai redusă amprentă de carbon dintre toate modelele Volvo complet electrice și integrează o gamă extinsă de materiale reciclate și naturale, ceea ce i-a adus victoria la categoria Transportation din cadrul Good Design Award.

Good Design Awards se numără printre cele mai vechi și respectate distincții din lume în domeniul designului, recunoscând excelența în design, inovație și sustenabilitate. Înființate în 1950 de Chicago Athenaeum: Museum of Architecture and Design, premiile celebrează anual produse care îmbină calitatea estetică, funcționalitatea și responsabilitatea socială.

„Suntem onorați că micul nostru SUV electric este recunoscut de juriu,” a declarat Rekha Meena, Head of CMF Design la Volvo Cars. „EX30 este conceput pentru a fi cel mai sustenabil automobil al nostru de până acum, fără a compromite experiența premium și siguranța pe care clienții noștri le așteaptă. Mic, dar puternic, designul inteligent scandinav al modelului EX30 transmite încredere, maturitate și versatilitate, fiind în același timp instantaneu recognoscibil ca Volvo.”

Un SUV care a devenit rapid un etalon

Prezentat publicului în vara anului 2023, EX30 a devenit rapid un model de referință. Primul SUV compact al Volvo Cars a devenit imediat un bestseller, atrăgând noi segmente de clienți și extinzând portofoliul complet electric al companiei.

Cu o autonomie de până la 475 km și un comportament dinamic atractiv, Volvo Cars a vândut până în prezent aproape 200.000 de unități EX30. Recent, compania a anunțat o serie de actualizări pentru model, inclusiv introducerea unei noi motorizări entry-level.

Provocarea echipei de design a fost crearea unui automobil care să ofere o experiență premium, un preț accesibil și performanțe ridicate în materie de sustenabilitate. Pentru EX30, designerii Volvo Cars au regândit totul, pornind de la principiul „a face mai mult cu mai puțin” — maximizarea utilizării componentelor pentru mai multe funcții, reducând astfel cantitatea de materiale necesare.

Această abordare a contribuit la diminuarea amprentei de carbon a modelului, la optimizarea spațiului interior pentru un plus de confort și la menținerea costurilor sub control. Rezultatul este un automobil electric care respectă valorile clasice Volvo în materie de design, siguranță și sustenabilitate, fiind accesibil unui public larg.

Deși este cel mai compact model din gama Volvo, EX30 păstrează încrederea, maturitatea și simplitatea scandinavă specifice modelelor mai mari.

Pentru a maximiza spațiul interior și versatilitatea, EX30 beneficiază de proporții atent calibrate: roțile sunt poziționate către extremități, cu console scurte și echilibrate, ceea ce permite un ampatament generos și o postură vizuală solidă. Modelul oferă, totodată, caracteristicile care atrag clienții către segmentul SUV: versatilitate, poziție de condus înaltă și un aspect robust.

Good Design® Award 2025 este doar cea mai recentă distincție din palmaresul modelului EX30. În ultimii ani, acesta a câștigat zeci de premii importante, inclusiv World Urban Car 2024, The Sun Car of the Year 2023, Red Dot Best of the Best Award 2024, Car Design Award 2024 și Top Gear Magazine Eco Warrior of the Year 2023.

Pentru detalii: 022 578 930
Află mai multe: https://www.volvocars.com/ro-md/cars/ex30-electric/
Descarcă lista de prețuri pentru Volvo: https://www.volvocars.com/ro-md/l/price-list/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

sor.ro

Cuiburi artificiale și marcaje speciale, instalate pe linia electrică Vulcănești–Chișinău pentru protejarea păsărilor (VIDEO)

Zece cuiburi artificiale pentru șoimul dunărean și 1 000 de marcaje speciale care fac cablurile electrice mai vizibile au fost instalate în cadrul proiectului liniei electrice aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău. Măsurile au fost luate pentru a reduce riscurile pe care infrastructura energetică le prezintă pentru păsări și pentru a proteja biodiversitatea, a anunțat Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE).

Potrivit reprezentanților UCIPE, cele zece cuiburi artificiale au fost amplasate pe pilonii liniei electrice și sunt destinate șoimului dunărean, specie inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Acestea le oferă păsărilor locuri potrivite pentru cuibărit.

Totodată, au fost montate 1 000 de marcaje speciale pe cablurile electrice, pentru a le face mai ușor de observat de către păsări și a reduce astfel riscul de coliziune.

Reprezentanții UCIPE au menționat că astfel de măsuri sunt o premieră pentru infrastructura energetică din Republica Moldova. Acestea fac parte dintr-un set de soluții aplicate în cadrul proiectului liniei electrice Vulcănești–Chișinău, cu scopul de a limita impactul construcției asupra mediului.

Getty Images

Toate zborurile din SUA, suspendate timp de peste 4 ore din cauza unei defecțiuni a sistemelor de comunicații

Peste 7 700 de zboruri au fost anulate, iar alte peste 8 000 au înregistrat întârzieri în Statele Unite ale Americii, vineri, 13 noiembrie, după ce Administrația Federală a Aviației (FAA) a suspendat temporar decolările din toate aeroporturile țării, în urma unei defecțiuni a sistemelor de comunicații. Incidentul, care a durat mai bine de patru ore, a afectat aproximativ 1,5 milioane de pasageri, notează Meduza.

Restricțiile au fost anunțate după ce mai multe centre de control al traficului aerian au întâmpinat probleme de comunicații. Potrivit FAA, o defecțiune temporară a sistemelor de telecomunicații a determinat autoritățile să suspende toate decolările, ca măsură de precauție pentru siguranța zborurilor.

Ministrul american al Transporturilor, Sean Duffy, a declarat că problemele au fost detectate la ora 15:36, ora Coastei de Est a SUA. Acesta a explicat că sistemele radar și de comunicații au devenit instabile, iar echipamentele care transmit date esențiale au fost suprasolicitate. În tot acest timp, aeronavele aflate deja în aer au putut ateriza în siguranță.

Spațiul aerian american a fost redeschis vineri, la ora 20:15, însă efectele incidentului au continuat să se resimtă și în zilele următoare. Potrivit platformelor FlightAware și FlightRadar24, numărul zborurilor întârziate vineri a depășit 10 000. Pentru sâmbătă au fost anunțate alte 2 000 de anulări și peste 300 de întârzieri, iar pentru duminică – aproximativ 1 500 de zboruri anulate.

Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a declarat că nu există, deocamdată, indicii că defecțiunea ar fi fost provocată de un atac cibernetic sau de o acțiune ostilă împotriva SUA. Oficialul a exclus și o legătură cu pana globală care a afectat serviciile Microsoft în aceeași zi.

Incidentul a readus în atenție starea infrastructurii de control al traficului aerian din SUA. Casa Albă și Departamentul Transporturilor au solicitat Congresului 30,1 miliarde de dolari pentru modernizarea sistemului. Sean Duffy a afirmat însă că ar fi necesară o investiție de aproximativ 50 de miliarde de dolari, pentru a înlocui echipamentele învechite.

Potrivit publicației The New York Times, defecțiunea a avut loc la doar câteva zile după ce FAA anunțase implementarea unui nou instrument bazat pe inteligență artificială, numit SMART, destinat să-i ajute pe controlorii de trafic aerian să prevină întârzierile.

Suspendarea zborurilor din 13 noiembrie este a treia de acest fel înregistrată în SUA în acest secol. Cea mai lungă a avut loc după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, când spațiul aerian american a fost închis timp de două zile. Un alt incident similar s-a produs în ianuarie 2023, când o defecțiune a sistemului de notificare a piloților a determinat FAA să suspende zborurile interne timp de aproximativ 90 de minute.

igsu.govmd

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, dotat cu 43 de automobile noi. Proiectul are un buget de €40 mln

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a primit 43 de automobile de serviciu, care vor fi repartizate subdiviziunilor teritoriale pentru eficientizarea activităților de prevenire a situațiilor de urgență. Ceremonia de înmânare a avut loc pe 13 noiembrie, la Detașamentul salvatori și pompieri Botanica din Chișinău.

La eveniment au participat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, șeful IGSU, Aurel Baciu, și directorul Băncii Mondiale în Republica Moldova, Ulrich Schmidt.

Potrivit IGSU, noile automobile vor permite angajaților să ajungă mai rapid în localități, unde vor desfășura activități de informare și instruire a populației, vor identifica din timp pericolele și vor verifica nivelul de pregătire a formațiunilor de protecție civilă.

Șeful IGSU, Aurel Baciu, a menționat că dotarea specialiștilor cu mijloace de transport va contribui la pregătirea cetățenilor pentru a reacționa corect în situații de urgență, dar și la identificarea zonelor cu risc sporit.

La rândul său, directorul Băncii Mondiale în Republica Moldova, Ulrich Schmidt, a declarat că achiziția celor 43 de vehicule reprezintă un pas important în consolidarea cooperării dintre instituțiile Republicii Moldova și Banca Mondială, precum și în sporirea capacităților de prevenire și gestionare a dezastrelor.

Automobilele au fost procurate în cadrul proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și a rezilienței Republicii Moldova”, implementat cu sprijinul Băncii Mondiale. Proiectul are un buget estimat de 40 de milioane de euro.

Presa: Rusia insistă ca NATO să-și retragă trupele din Polonia și statele baltice, în schimbul unui acord pentru Ucraina

Rusia insistă asupra retragerii forțelor NATO de pe flancul estic al alianței, inclusiv din Polonia și statele baltice, ca parte a unui posibil acord pentru încheierea războiului din Ucraina. Cerințele Moscovei sunt aproape identice cu cele formulate în decembrie 2021, cu două luni înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, potrivit unui document obținut de publicația americană The New York Times.

Documentul, datat 10 noiembrie și distribuit de oficialii ruși în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, arată că președintele Vladimir Putin nu a renunțat la principalele sale revendicări privind securitatea europeană, în pofida eforturilor diplomatice depuse de administrația Donald Trump.

Potrivit publicației americane, Rusia solicită ca trupele și bazele militare NATO să fie retrase la pozițiile pe care alianța le ocupa în 1997, înainte de extinderea sa în Europa Centrală și de Est. O asemenea măsură ar afecta în mod direct securitatea Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Moscova mai cere ca NATO să renunțe la orice extindere viitoare și la activitățile militare desfășurate în Ucraina, Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală. Documentul prevede inclusiv interzicerea livrărilor de armament occidental către Ucraina.

În plus, Rusia ar accepta aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană doar dacă Kievul nu va participa la politica comună de apărare a blocului comunitar. Moscova solicită și ca Franța și Marea Britanie să excludă posibilitatea utilizării arsenalelor lor nucleare pentru apărarea altor state europene.

Revendicările au fost prezentate în cadrul primei întâlniri față în față din februarie dintre reprezentanții Statelor Unite ale Americii, Rusiei și Ucrainei, desfășurată la Abu Dhabi. Potrivit unor surse citate de The New York Times, documentul reflectă poziția inițială a Rusiei, însă reprezentanții Moscovei au lăsat să se înțeleagă că Vladimir Putin ar putea manifesta o anumită flexibilitate.

În timpul discuțiilor, oficialii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis rușilor că situația internațională s-a schimbat considerabil din 2021 și i-au îndemnat să vină cu propuneri orientate spre viitor, care să includă măsuri concrete pentru reducerea tensiunilor.

Ulterior, cei doi emisari americani s-au întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin. În urma întrevederii, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că liderul de la Kremlin consideră în continuare propunerea din 2021 privind retragerea forțelor NATO drept parte a viziunii Rusiei asupra „arhitecturii securității indivizibile”.

Cerințele Moscovei au fost respinse de mai mulți lideri europeni. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că acceptarea condițiilor Rusiei ar reprezenta o amenințare directă la adresa securității țării sale.

„Este evident că acestea sunt inacceptabile nu doar pentru Ucraina, ci mai ales pentru Europa și, fără îndoială, pentru țări precum Polonia”, a declarat Tusk la Dublin.

La rândul său, premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a afirmat că, deși este firesc ca SUA să negocieze atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, viitorul Europei nu poate fi discutat fără participarea statelor europene.

După discuțiile de la Moscova, Witkoff și Kushner s-au deplasat la Dublin, unde l-au informat pe președintele ucrainean Vladimir Zelenski despre rezultatele negocierilor. Jared Kushner a subliniat că un eventual acord nu poate fi încheiat fără participarea europenilor la masa negocierilor.

Potrivit The New York Times, reluarea aproape integrală a cerințelor formulate de Moscova în urmă cu cinci ani arată cât de dificil va fi obținerea unui compromis care să-l determine pe Vladimir Putin să pună capăt războiului.

AFP / Profimedia

Trump, Putin și Xi Jinping, la aceeași masă în Shenzhen. Ce mize are întâlnirea trilaterală

Președintele SUA, Donald Trump, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Chinei, Xi Jinping, urmează să se întâlnească joi, 19 noiembrie, în marja summitului anual al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), organizat la Shenzhen. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, după ce fusese relatată anterior de mai multe instituții media.

Potrivit acesteia, principalul subiect al primei întâlniri trilaterale dintre liderii celor trei puteri va fi elaborarea unui acord amplu privind controlul armelor nucleare. Totuși, un oficial american de rang înalt a declarat pentru CNN că nu se așteaptă ca discuțiile să se încheie cu semnarea unui acord.

„Nu ne așteptăm să fie încheiat vreun acord. Aș descrie această întâlnire drept o etapă preliminară, o primă discuție între cele trei țări, cel puțin la nivel de lideri”, a precizat acesta.

Pe agenda discuțiilor ar putea figura și războiul dus de SUA împotriva Iranului, precum și situația din Peninsula Coreeană, scrie The New York Post, citând un reprezentant al administrației Trump. În schimb, un alt oficial american consideră puțin probabil ca liderii să abordeze subiectul încheierii războiului din Ucraina.

„China nu este implicată în acest proces, prin urmare nu ar fi potrivit să discutăm despre Ucraina în cadrul acestei întâlniri”, a explicat oficialul. Acesta a mai precizat că nu este prevăzută o întrevedere bilaterală între Donald Trump și Vladimir Putin.

În octombrie, The Wall Street Journal a scris că Vladimir Putin le-a propus lui Donald Trump și Xi Jinping să organizeze o întâlnire trilaterală în cadrul summitului APEC din China. Liderul rus ar dori să discute, în acest format, condițiile încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, fără participarea reprezentanților Uniunii Europene și ai Kievului.

Trump s-a declarat dispus să participe la o asemenea întâlnire, însă a precizat că ar prefera ca discuțiile să se concentreze pe dezarmarea nucleară, nu pe războiul din Ucraina, notează DW.

La începutul lunii noiembrie, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a declarat într-un interviu acordat postului public de televiziune ARD că a discutat cu liderul chinez despre posibilitatea organizării unui summit trilateral, în timpul vizitei sale oficiale în China.

Potrivit lui Steinmeier, Xi Jinping a subliniat că Beijingul nu se pregătește să participe la negocieri privind Ucraina în cadrul acestei întâlniri.

„El a precizat în mod clar că este vorba despre un conflict european și că europenii trebuie să fie neapărat prezenți la masa negocierilor”, a afirmat președintele german.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: