Andrei Mardari / NewsMaker

Criză de carburanți în Rusia? Proprietarul unui depozit de combustibil: „Nu cumpărăm. Prețurile sunt nebunești”

Rusia, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, s-a confruntat cu o penurie de combustibil crucial pentru strângerea recoltei în unele regiune agricole din sudul ţării. Iar situaţia s-ar putea înrăutăţi în lunile următoare, au declarat surse din piaţă pentru Reuters, relatează News.ro.

Comercianţii au spus că piaţa combustibililor a fost afectată de o combinaţie de diferiţi factori, inclusiv întreţinerea la rafinăriile de petrol, blocajele infrastructurii căilor ferate şi rubla mai slabă, care stimulează exporturile de combustibil.

Rusia a încercat să abordeze rezolve problema de motorină şi benzină în ultimele luni, considerând reducerea exporturilor drept ultima încercare de a preveni o criză gravă a combustibilului, care este o problemă sensibilă pentru Kremlin înaintea alegerilor prezidenţiale din martie.

O decizie guvernamentală de a reduce subvenţiile pentru rafinării ar înrăutăţi probabil disponibilitatea combustibilului în cel mai mare exportator de cereale din lume.

Depozitele regionale de produse petroliere din regiunile de sud ale Rusiei au fost nevoite să reducă sau chiar să suspende vânzările de combustibil, în timp ce staţiile de alimentare cu amănuntul au fost nevoite să limiteze volumele vânzărilor de combustibil către clienţi.

„Bezina Ai-92 nu este disponibilă pentru vânzări cu amănuntul în regiunea Krasnodar, Adigea şi Astrahan, nu există aproape deloc benzină şi motorină Ai-95”, a spus un comerciant din sudul Rusiei.

Un alt comerciant a spus că nu au avut loc vânzări de motorină la depozitele de petrol şi că nu există motorină pe pieţele de vânzare cu amănuntul pentru a doua săptămână consecutivă în toată regiunea Samara, situată în regiunea râului Volga.

Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a declarat miercuri că nu există lipsuri de combustibil. Dar el a mai spus că guvernul lucrează la măsuri pentru a asigura o aprovizionare stabilă pe piaţa internă, inclusiv creşterea nivelului vânzărilor obligatorii la burse şi limitarea numărului de exportatori.

Comercianţii au afirmat că deficitul de pe piaţa cu amănuntul este urmat de o creştere bruscă a preţurilor cu ridicata.

Statul plafonează preţurile de vânzare cu amănuntul, ordonând vânzătorilor să majoreze preţurile la benzină şi motorină numai în conformitate cu inflaţia oficială.

Surse din industrie spun că situaţia nu se va îmbunătăţi mai devreme de octombrie, când multe rafinării de petrol îşi vor finaliza întreţinerea, în timp ce cererea sezonieră este de aşteptat să scadă.

Unii fermieri s-au plâns şi de deficitul de combustibil.

„Există lipsuri de combustibil… preţurile produselor petroliere au crescut între 10% şi 20%”, a declarat Andrei Neduzhko, directorul general al exploataţiei agricole Step, în comentarii scrise.

Compania sa operează în regiunile de sud ale Rusiei, Rostov, Krasnodar şi Stavropol. El a spus, însă, că nu există riscuri pentru campania de semănat de toamnă pentru exploataţia sa.

Preţurile angro la motorină au început să crească brusc în iulie. În ultimele două luni, preţurile motorinei la bursa de mărfuri au crescut în medie cu mai mult de un sfert, până la 67.000 de ruble (700 de dolari) pe tonă.

„Nu cumpărăm. Preţurile sunt nebuneşti”, a spus un proprietar al unui depozit de combustibil.

Ministerul Energiei a declarat săptămâna trecută că volumul producţiei de produse petroliere a Rusiei a satisfăcut pe deplin cererea actuală de combustibil, ţinând cont de redirecţionarea unor exporturi de benzină şi motorină către piaţa internă, precum şi de utilizarea stocurilor.

Ministerul Energiei a recomandat, de asemenea, la începutul acestei luni, companiilor petroliere să găsească modalităţi de a reduce creşterea preţurilor cu ridicata a combustibililor în regiunile agricole.

Într-un comunicat, a spus că unele probleme de aprovizionare au apărut din cauza congestionării mari a căilor ferate din sudul Rusiei în timpul sezonului turistic.

Căile Ferate Ruse au declarat că a avut discuţii cu producătorii de petrol şi că sunt gata să rezolve problemele. De asemenea, au mai spus în comentarii pentru Reuters că aprovizionarea cu combustibil către regiunile sudice prin intermediul căilor ferate nu depinde de o creştere a traficului de pasageri.

„Toate cererile de transport de combustibil pe rutele interne au prioritate… şi aproape 100% din toate produsele sunt livrate la timp”, se arată în comunicat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mediafax/Marius Vale

Dunărea la cote minime: apa sărată din Marea Neagră avansează în Deltă. Risc pentru apa potabilă

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, transmite Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1 350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3 900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1 300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

Marea Neagră „ține” nivelul Dunării la Sfântu Gheorghe

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

Apa sărată poate urca la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”, adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Un alt pericol: lacurile Deltei primesc mai puțină apă proaspătă

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Risc pentru apa potabilă

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: