Organizații și experți internaționali prognozează pentru anul 2020 o nouă criză financiară mondială. NM a analizat, împreună cu experții, cum aceasta va afecta Moldova și dacă vor putea să fie atenuate efectele ei.
Din ce cauză va fi criză?
În anul 2020, lumea s-ar putea confrunta cu o nouă criză financiară globală, care ar putea fi la fel de complicată ca cea din anul 2008. Analiști și cercetători din toată lumea vorbeau despre aceasta încă la sfârșitul anului trecut, prezentând rapoarte și prognoze. De menționat că parțial, această criză va avea loc din cauza că în economie a fost bine prea mult timp, scrie Meduza.
Nu doar experții prezic criza, dar și organizațiile internaționale. Astfel, recesiunea economică este prognozată de ONU, în raportul despre comerț și dezvoltare. Cei de la ONU consideră că unele cauze ale crizei ar putea fi războaiele comerciale, fluctuațiile cursurilor valutare, incertitudinea „Brexit”-ului și mișcarea ratelor dobânzilor la creditele pe termen lung.
Și Agenția internațională de rating Moody’s estimează riscurile recesiunii mondiale ca fiind „îngrozitor de înalte”.
Fondul Monetar Internațional nu prognozează o criză, însă prezice pentru anul viitor cea mai mică creștere a economiei mondiale din anul 2008 – 3%. Semne ale unei crize financiare apropiate sunt numite și ratele de bază scăzute ale multor bănci centrale.
Cum se va răsfrânge asupra Moldovei?
Organizațiile financiare internaționale sunt mult mai optimiste în raport cu creșterea economiei Moldovei. De exemplu, în luna noiembrie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a îmbunătățit prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei în anul 2020, de la 3,8% până la 4%. FMI prognozează aceeași creștere a economiei moldovenești pentru anul 2020. Iar cea mai joasă estimare a creșterii PIB a fost din partea Băncii Mondiale – 3,6%.
Experții din Moldova apreciază în mod diferit nivelul influenței crizei mondiale asupra Moldovei. Astfel, Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a menționat că criza mondială este așteptată deja de doi ani, însă deocamdată e devreme să vorbim despre o recesiune. Iar Galina Șelari, directorul executiv al Centrului de Studii Strategice și Reforme, a comunicat că viteza de reflectare a crizei asupra Moldovei depinde de locul din lume unde aceasta va izbucni.
La rândul său, expertul economic Victor Ciobanu consideră că această criză nu va afecta prea mult Moldova datorită proporțiilor mici ale economiei țării. „În anul viitor, mult mai periculoase decât factorii externi ar putea fi consecințele acțiunilor populiste ale guvernului în perioada campaniei electorale pentru prezidențiale. În special prezintă îngrijorare declarațiile despre proiectele de infrastructură”, a menționat expertul.
*Se vor reduce exporturile și remitențele
Mai mulți economiști au declarat că o eventuală criză mondială ar putea afecta exporturile de mărfuri moldovenești și remitențele, care se vor reduce.
„Noi am văzut reducerea creșterii economiei la principalii parteneri comerciali ai Modovei – deocamdată, micșorare, nu recesiune. Aceasta se va răsfrânge nu doar asupra Moldovei, dar și asupra altor țări din regiune”, a menționat Sanja Madzarevic-Sujster, economist superior al Băncii Mondiale.
Potrivit expertului, nu se știe care ar fi „magnitudinea” efectului crizei, pentru că aceasta depinde de mai multe procese din marile economii, cum ar fi ieșirea Marii Britanii din UE, războiul comercial dintre SUA și China etc.
La rândul său, expertul economic Victor Ciobanu consideră că deocamdată este greu să se estimeze, cât de puternic ar putea fi afectată economia moldovenească, însă în condițiile problemelor din principalele state-partenere, va cădea și economia Moldovei. „Prin definiție, noi creștem când cresc și ceilalți și cădem atunci când cad și alte economii. Dacă criza îi va afecta pe partenerii noștri comerciali, firește, și la noi se vor reduce exporturile, vor scădea veniturile și nu vor fi bani pentru dezvoltarea infrastructurii”, a concluzionat expertul.
*Vor scădea prețurile la imobile
Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul, a reamintit că pentru atenuarea efectelor crizei din anul 2008, Banca Națională a vândut o treime din rezervele sale – aproape 600 de milioane de dolari. La fel, în Moldova, s-au micșorat atunci prețurile la imobile, însă nu se știe dacă același lucru se va întâmpla și acum, deoarece prețurile sunt destul de mici, mai susține expertul.
*Se va reduce consumul
Economistul Galina Șelari a menționat că din cauza unei eventuale scăderi a remitențelor, va scădea și consumul. „Dacă, de exemplu, criza va afecta Europa de Sud, unde lucrează migranții noștri, se vor reduce volumele remitențelor, iar acestea constituie, în medie, 20 la sută din veniturile familiilor. Dacă acest indicator se va micșora, oamenii vor continua să cheltuiască pentru produse alimentare, însă vor cumpăra mai rar obiecte de lux”, afirmă Șelari.
*Veniturile la buget vor fi mai mici
Șelari a spus că veniturile bugetului Moldovei depind foarte mult de veniturile TVA la import care, în acest caz, la fel, ar putea să se micșoreze. Șelari a mai menționat că economia moldovenească este prea dependentă de factorii externi și autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a o face mai puțin vulnerabilă.
Cum pot fi atenuate urmările crizei?
În opinia lui Veaceslav Ioniță, sunt două soluții. „Pentru a stopa efectul negativ al crizei, Banca Națională ar putea vinde valută din rezerve ori să deprecieze leul. Cea din urmă măsură înseamnă creșterea prețurilor și sărăcirea populației. La fel, scad volumele de producție și investiții. De aceea e mai bine ca aceste două măsuri să fie echilibrate”, a precizat expertul.
Tatiana Lariușina, doctor în economie, consideră că autoritățile ar trebui să acționeze în trei direcții. „Ei trebuie să elaboreze măsuri ținând cont de diferite scenarii, inclusiv care ar susține stabilitatea valutei. Doi: în cazul unei crize, să se gândească, cum să ramburseze creditele pe care le accesează guvernul”, a menționat Lariușina. Iar pentru o rezistență stabilă în fața crizei, autoritățile ar trebui să îmbunătățească calitatea educației, susține ea.
Cei de la Ministerul Finanțelor și Banca Națională nu au răspuns la demersurile NM despre măsurile pe care ei intenționează să le întreprindă în caz de criză.
