NewsMaker

Criza energetică din Transnistria: circa 72 000 de gospodării nu au gaz. Krasnoselski: „Nu există situații fără ieșire”

Circa 72 000 de locuințe din regiunea transnistreană au rămas fără gaz, iar în 1 500 de blocuri de locuit nu există încălzire și apă caldă după ce Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale pentru stânga Nistrului. În ultimele două zile, la linia fierbinte constituită în contextul crizei energetice au parvenit aproximativ 2 000 de apeluri. Precizările au fost făcute de liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, într-o postare pe canalul său de Telegram, pe 3 ianuarie.

Krasnoselski a comunicat că 1 500 de blocuri de locuit nu au încălzire și apă caldă, aproape 72 000 de gospodării sunt fără gaz, 150 centrale termice pe gaz au fost deconectate, iar două obiective sociale mari au fost trecute pe încălzire cu ajutorul combustibilului diesel.

Gazificarea aproape completă a republicii este unul dintre motivele de mândrie bine-meritată. (…) Dar astăzi, îi menționăm cu recunoștință pe cei care au construit locuințe cu încălzire pe bază de sobe. În multe case private, mai ales în zonele rurale, sobele au fost păstrate, au fost redeschise și puse în funcțiune. (…) Rezervele există deocamdată. În fiecare raion au fost deschise puncte de vânzare a combustibilului solid. Pentru cetățenii care, din cauza circumstanțelor de viață, nu se pot aproviziona cu lemne, acestea sunt livrate gratuit.

Reamintesc că este important să nu vă închideți în sine. Nu există situații fără ieșire. Dacă nu reușiți să faceți față singuri, cereți ajutor. 080022800 este numărul liniei fierbinți, la care în câteva zile au fost primite aproape două mii de apeluri. Cel mai frecvent se solicită informații despre lemne – 836 de cereri”, a spus Vadim Krasnoselski.

El a mai menționat că în toate orașele și raioanele din regiunea transnistreană au fost deschise puncte de încălzire, care pot fi folosite de cetățeni.

În ultimele 24 de ore, 12 transnistreni au primit ajutor în aceste puncte. Situațiile de viață sunt diferite. Unii s-au încălzit, iar pentru alții s-au creat condiții pentru ședere îndelungată. (…) Este vorba despre persoane singure, care au nevoie de sprijin. De exemplu, la centrul din Dubăsari s-a mutat temporar o pensionară de 103 ani, care nu are rude apropiate alături. În spitalul din Grigoriopol va locui, pe durata crizei energetice, o femeie care în acest an va împlini 100 de ani. (…) Sanatoriul din Dnestrovsk a fost reprofilat temporar într-un complex rezidențial. Acolo au fost transferate persoane de la azilul de bătrâni, cetățeni cu mobilitate redusă – circa o sută de oameni. În aceleași condiții confortabile se află 68 de cetățeni ai Ucrainei, care și-au găsit un adăpost temporar în republica noastră”, a adăugat liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene.

Precizăm că, la 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitarea gazului rusesc spre Europa, inclusiv Republica Moldova, prin Ucraina, odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit în contextul invaziei Federației Ruse. Autoritățile de la Chișinău au purtat discuții conducerea concernului rusesc Gazprom să continue livrările de gaz către Republica Moldova, care erau direcționate în totalitate în regiunea transnistreană, pe ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs solicitării, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional. Astfel, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a întrerupt livrările pentru malul stâng al Nistrului de la 1 ianuarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: