Justiție

CSJ a anulat o decizie a Curții de Apel Chișinău împotriva lui Stoianoglo. Avocat: „A făcut dreptate” (DOC)

Mihaela Conovali
| 5 septembrie, 2024
12:18

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a Republicii Moldova admis recursul lui Alexandr Stoianoglo și a anulat încheierea din noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Atunci, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care se solicita anularea hotărârii din 5 octombrie 2021 „cu privire la examinarea adresării deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp, vizând pretinsele acțiuni ilegale comise de Procurorul General Alexandr Stoianoglo”. Urmare a deciziei CSJ din 4 septembrie curent, avocatul lui Alexandr Stoianoglo a spus că „numai după decizia CEDO a fost probabil posibilă această soluție”. „La moment CSJ a făcut cel puțin dreptate și a oferit o șansă de acces la justiție”, a adăugat avocatul.

Anunțul avocatului lui Alexandr Stoianoglo

Avocatul lui Alexandr Stoianoglo, Iurie Mărgineanu, a anunțat pe 5 septembrie că prin decizia Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova a fost admis recursul depus în interesele clientului său. Tot în acest caz, Curtea „a anulat ca ilegală și contrară dreptului la un proces echitabil încheierea Curții de Apel din 02 noiembrie 2021, prin care i-a fost declarată inadmisibilă (nota red. lui Stoianolgo) acțiunea în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor”.

„Acești „iluștri juriști ai neamului” prin încheierea lor i-au îngrădit/negat accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil lui Stoianoglo. În baza acestei încheieri a judecătorilor, care se pretind a fi integri, a fost posibilă înjosirea și persecutarea lui Alexandr Stoianoglo, iar Republica Moldova din nou condamnată la CEDO. La moment CSJ a făcut cel puțin dreptate și a oferit o șansă de acces la justiție”, a adăugat avocatul.

Potrivit lui Mărgineanu, „numai după decizia CEDO a fost probabil posibilă această soluție, deși CSJ nu pomenește de ea”.

Actualizare: Alexandr Stoianoglo a spus că „e regretabil că hotărârea CSJ a venit doar după condamnarea Republicii Moldova la CEDO”.

„Practic, CSJ a fost impusă de CEDO să restabilească un principiu fundamental al justiției, ceea ce scoate la iveală dedesubturile unui sistem influențat de interese politice. (…) După studierea minuțioasă a deciziei CSJ voi reveni cu o informație privind măsurile pe care le vom întreprinde în scopul restabilirii adevărului și legalității”, a scris acesta pe o rețea de socializare.

Decizia Curții Supreme de Justiție

Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a emis decizia cu privire la Stoianoglo pe 4 septembrie curent.

Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis recursul declarat de Alexandr Stoianoglo și a anulat încheierea din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea lui Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii din 5 octombrie 2021. Decizia este irevocabilă.

Menționăm, pe 5 octombrie 2021, Alexandr Stoianoglo a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 5 octombrie 2021 „cu privire la examinarea adresării deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp, vizând pretinsele acțiuni ilegale comise de Procurorul General Alexandr Stoianoglo”.

Prin încheierea din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 5 octombrie 2021.

La 10 noiembrie 2021, Stoianoglo a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva încheierii din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii contestate și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru examinare în același complet de judecată.

„Recurentul a considerat că dreptul lezat al său rezultă însăși din efectele hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 5 octombrie 2021, și anume de suspendare din funcția de Procuror General și de desemnare a unui procuror pentru a urmări penal Procurorul General. (…) De asemenea, recurentul a relevat că, aplicând eronat prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea de Apel Chișinău i-a îngrădit iremediabil accesul la justiție și nejustificat a exclus hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor din 5 octombrie 2021 din noțiunea legală de act administrativ individual”, au relatat reprezentanții Curții Supreme de Justiție.

Prin referința din 21 iunie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a solicitat declararea recursului depus de Alexandr Stoianoglo ca fiind inadmisibil și menținerea încheierii din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Înainte de aceasta, pe 29 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de către Procurorul General Alexandr Stoianoglo. S-a menținut încheierea din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea Procurorului General Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ.

La 30 noiembrie 2023, Alexandr Stoianoglo a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 29 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs şi a încheierii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea cauzei în fond, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 5 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo. S-a casat decizia din 29 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție şi s-a reținut prezenta cauză de contencios administrativ, în procedura Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea cererii de recurs depuse de Alexandr Stoianoglo împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Într-un final, pe 4 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a anulat încheierea din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Amintim, în octombrie 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova a încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo, la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcția de procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să plătească lui Stoianoglo 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat. Detalii AICI.

Înainte de aceasta, în ianuarie 2022, avocații lui Stoianoglo declarau că clientul lor a depus două plângeri la CtEDO în condițiile în care „instanțele naționale i-au îngrădit anumite drepturi”. Unul dintre avocați, Victor Munteanu, a precizat că prima plângere este pe faptul că clientului său i s-a îngrădit dreptul la circulație și pe faptul că „procedurile de pornire a urmăririi penale au fost complet arbitrare”. Victor Munteanu califica drept abuzivă suspendarea din funcție a procurorului general și cauzele penale care i-au fost pornite.

***

Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. În seara de 5 octombrie 2021, la câteva luni după revenirea PAS la guvernare, Alexandr Stoianoglo a fost reținut chiar în biroul său de la Procuratura Generală și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, scrie rise.md. S-a întâmplat după ce, în aceeași zi, CSP a examinat adresarea deputatului PAS Lilian Carp, tot el președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP).

Potrivit sursei, în sesizare, Carp afirma că, în perioada în care Stoianoglo a fost deputat și președinte al CSNAOP, a semnat raportul pentru modificarea Legii cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar în urma acestei modificări, votată în Parlament, a fost facilitată comiterea infracțiunilor de spălare a banilor. Carp a cerut să fie investigat și faptul că pe numele soției procurorului general au fost înregistrate mai multe firme din Ucraina care au aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat, în 2018, definitiv, la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Tot aici, Carp susținea că Stoianoglo „a organizat și dirijat acțiunile procurorului de caz, care a renunțat la învinuirea adusă lui Platon”, fapt care s-a soldat cu eliberarea afaceristului și, ulterior, plecarea acestuia din R. Moldova. Atunci, CSP a desemnat un procuror să examineze cele invocate de Carp.

În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a declarat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire „pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită”. Înainte de aceasta, Stoianoglo declara că este gata să demonstreze proveniența banilor. Ar fi vorba de un apartament, procurat pe numele fiicei lui Stoianoglo, în 2015. El menționa că la acea vreme, când a procurat locuința, nu era nici procuror general, nici deputat, nici funcționar. Prin urmare, spunea Stoianoglo, nu avea de ce să fie subiectul investigației.

Între timp, în septembrie 2023, reprezentanții Președinției de la Chișinău au anunțat că a fost semnat „decretul prezidențial de eliberare din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo, în baza hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor din 23 mai 2022”.

Precizăm, Alexandr Stoianoglo va participa în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, din octombrie 2024. Deși este susținut la scrutin de reprezentanții Partidului Socialiștilor, acesta se prezintă drept „candidat apartinic”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Alexandr Stoianoglo, CSJ, Curtea de Apel Chișinău, curtea supremă de justiție, Iurie Mărgineanu, top

Știri similare

Viață

Ex-vicepreședintele raionului Hîncești, Dumitru Vartic, are statut de bănuit în procesul penal pornit după moartea soției. Copiii familiei vor fi audiați

Video

(VIDEO) În Moldova motorina e ieftină?/ Amenzi pentru mașini cu numere străine/ Fost ambasador, în judecată

Viață

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Ana-Maria Dolghii
| 11 martie, 2026
19:31

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați.

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.