În Moldova va fi creată o nouă bursă de valori. Ce înseamnă asta pentru economie, business și oamenii de rând

În Moldova va fi lansată o nouă bursă de valori, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB). Printre fondatori se numără banca moldovenească maib. NM explică cum aceasta va ajuta, pe de-o parte, companiile moldovenești să atragă capital și, pe de altă parte, locuitorii țării să găsească noi oportunități de investire a economiilor.

În data de 15 septembrie, în cadrul forumului economic Moldova Business Week de la Chișinău, a fost semnat un memorandum privind crearea unei noi burse în Moldova. Partener și acționar principal va deveni Bursa de Valori București, iar unul dintre investitori — cea mai mare bancă a Moldovei, maib.

Noul piață de valori mobiliare urmează să devină funcțională în Moldova chiar vara viitoare. Bursa va permite companiilor moldovenești să iasă pe piața de capital, să atragă investiții și să utilizeze instrumente transparente de finanțare. Aceasta este o etapă importantă pentru întreaga economie: până acum companiile locale aveau acces limitat la piețele de capital.

Cum va influența businessul din Moldova?

Bursa va fi creată după modelul Bursei de Valori București, care își va împărtăși experiența și tehnologiile. Noua bursă din Moldova va deveni o platformă pentru listarea acțiunilor și obligațiunilor companiilor moldovenești. Aceasta va ajuta businessul să-și demonstreze transparența, să consolideze încrederea investitorilor și să atragă mijloace pentru noi proiecte promițătoare.

Unul dintre partenerii-fondatori ai noii burse este maib, cea mai mare bancă din Moldova, care participă în calitate de co-investitor.

„Pentru companiile moldovenești acest lucru înseamnă posibilitatea de a emite valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni), diversificând sursele de finanțare. Pentru persoanele fizice aceasta va oferi noi oportunități de investire a mijloacelor. Cea mai mare importanță pentru business o are accesul la o nouă piață de capital. Aceasta înseamnă că firmele moldovenești, care își vor lista acțiunile la bursă, vor avea acces la capital internațional”, a declarat la prezentare CEO maib, Giorgi Shagidze.

Piața de capital reprezintă o alternativă la creditele bancare. Dar, a explicat Shagidze, crearea ei va influența favorabil și sectorul bancar din Moldova.

„Pentru maib este important ca în Moldova să existe companii sănătoase, care să aibă posibilitatea să crească. Noua bursă va deveni un instrument al unei asemenea dezvoltări. Companiile vor putea atrage capital prin acțiuni, ceea ce ulterior le va facilita accesul la credite bancare pentru extinderea businessului”, a explicat Shagidze.

Astfel, maib susține și atrage noi oportunități pentru clienții săi și pentru economia în ansamblu.

Următorul pas pentru lansarea bursei în 2026, după cum a precizat Shagidze, va fi obținerea licenței și crearea proceselor de business, ceea ce reprezintă o sarcină tehnică deloc simplă.

Ce oportunități vor apărea pentru locuitorii Moldovei?

Din partea română, proiectul este coordonat de Bursa de Valori București. CEO-ul acesteia, Remus Vulpescu, a menționat că crearea unei asemenea burse moldovenești era așteptată de mai bine de 10 ani.

„Aceasta va fi o bursă moldovenească, în al cărei acționariat majoritatea covârșitoare vor fi companii moldovenești. Bursa de Valori București acționează ca partener tehnologic și va fi acționar minoritar. Acest lucru va ajuta viitoarea bursă de la Chișinău să răspundă cât mai mult posibil necesităților de dezvoltare a economiei Republicii Moldova. Desigur, ne așteptăm și la o cooperare economică cu alte țări. Da, ne gândim și la România, dar în primul rând — la Republica Moldova și la piața ei de capital”, a spus Vulpescu.

Investitorul român a subliniat, de asemenea, că vor apărea noi oportunități de investiții și pentru persoanele fizice din Moldova. În prezent, piața de capital din Moldova este practic inactivă. Se așteaptă ca noua bursă „locală” din Moldova să accelereze dezvoltarea pieței de capital.

„În România, de exemplu, peste un milion de persoane investesc lunar câte 100, 200 sau 300 de lei românești în fonduri private. Aceasta este, de fapt, o politică de economisire și investire, care deja s-a înrădăcinat la români și în ultimii ani s-a dezvoltat cu succes. Astfel, populația poate investi banii prin intermediul fondurilor, fără a avea cunoștințe speciale despre sectoarele concrete ale economiei, și să obțină o rentabilitate mai mare decât la depozite sau chiar la obligațiunile de stat”, a relatat șeful Bursei de Valori București.

Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piață de 36,3% la depozite și 38% la credite, în întregul sector bancar, la sfârșitul trimestrului doi al anului 2025. Din 2018, acționarul principal al maib este un consorțiu din care fac parte Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL — una dintre cele mai mari companii de administrare a activelor din țările baltice, și Horizon Capital, fond de investiții private orientat spre piețele emergente.

Material promoțional

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Temperaturi de foc și niciun strop de ploaie: cum va fi vremea în Moldova în prima zi de august

Vremea în Republica Moldova va fi caniculară sâmbătă, 1 august. Potrivit Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, nu sunt prognozate precipitații, iar vântul va sufla slab.

În nordul țării, temperaturile vor urca până la +33°C pe parcursul zilei. Noaptea, mercurul din termometre va coborî până la +14°C.

În centrul țării și în municipiul Chișinău, maximele vor ajunge la +33°C, iar minimele nocturne vor coborî până la +16°C.

În sudul republicii, meteorologii prognozează temperaturi de până la +35°C în timpul zilei, în timp ce noaptea se vor înregistra aproximativ +18°C.

Vasile Tofan

Moldova și Ucraina vor accelera construcția podului Cosăuți–Yampil? Premierul Tofan, discuție cu omologul ucrainean

Prim-ministrul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Serghei Korețkii, au avut vineri, 31 iulie, o discuție telefonică. În urma convorbirii, șeful Guvernului de la Chișinău a anunțat că Republica Moldova și Ucraina vor accelera implementarea unor proiecte comune de infrastructură și vor coopera pentru gestionarea situației hidrologice de pe Nistru.

Într-o postare pe Facebook, Vasile Tofan a comunicat că a convenit cu omologul său ucrainean asupra impulsionării construcției podului Cosăuți–Yampil, proiect care ar urma să faciliteze traversarea frontierei în zona Soroca și să reducă timpul de așteptare pentru cetățeni și transportatori.

Un alt subiect abordat a vizat situația de pe Nistru, în contextul deficitului de precipitații și al nivelului critic de scăzut al lacului de acumulare Novodnistrovsk. Cei doi oficiali au discutat despre necesitatea gestionării responsabile a debitului de apă pentru a evita agravarea situației.

De asemenea, premierii au examinat posibilitățile de extindere a cooperării dintre căile ferate ale Republicii Moldova și Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește transportul cerealelor ucrainene către portul Constanța. „O infrastructură feroviară mai eficientă și o coordonare mai bună pot aduce beneficii economice ambelor țări, si venituri suplimentare pentru CFM”, a menționat Vasile Tofan.

În cadrul discuției, șeful Guvernului de la Chișinău a mai reafirmat sprijinul Republicii Moldova pentru Ucraina și a mulțumit poporului ucrainean pentru rezistența sa în fața agresiunii ruse.

Între Moldova și Ucraina s-a construit, în ultimii ani, o relație bazată pe încredere, solidaritate și respect reciproc. Vrem să transformăm această relație și în cât mai multe proiecte concrete, care fac viața oamenilor mai simplă și economiile noastre mai puternice”, a declarat Vasile Tofan.

Europa Liberă

NM Espresso: Apa din Nistru scade la un nivel critic, fermierii cer sprijin, iar Evghenia Guțul rămâne deocamdată bașcan?

Verificarea salariilor mari din sectorul public 

Guvernul va verifica cele mai mari 100 de salarii din sectorul public, iar pentru angajații care câștigă peste 52,2 mii de lei pe lună vor fi suspendate temporar primele și sporurile salariale, a anunțat premierul Vasile Tofan. Totodată, acesta a subliniat că un salariu mare nu înseamnă automat un abuz și că, în anumite domenii, astfel de remunerații sunt justificate.

Ambasadoarea UE: Găgăuzia și scandalurile din jurul PAS 

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, a refuzat să comenteze scandalurile în care sunt implicați verișoara Președintei Maia Sandu, Anastasia Taburceanu, și fostul deputat PAS Alexandru Trubca, precizând că evaluarea unor cazuri individuale nu intră în atribuțiile Uniunii Europene.

Referindu-se la criza electorală din Găgăuzia, diplomata a declarat că în autonomie trebuie organizate alegeri autentice, transparente și lipsite de influențe externe, iar decizia Curții Constituționale deschide calea pentru desfășurarea acestora.

Găgăuzia: #рилток 

Deputații PAS au aprobat deja, în prima lectură, proiectul de lege care modifică regulile privind organizarea alegerilor în Găgăuzia, ghidându-se după hotărârea Curții Constituționale. Comratul a solicitat însă amânarea examinării proiectului. Despre blocajul dialogului dintre Chișinău și Comrat și despre modul în care modificările propuse ar putea influența viitoarele alegeri din autonomie aflați în noua ediție a emisiunii #рилток, intitulată „Criza din Găgăuzia, rezolvată fără Găgăuzia?”.

Între timp, Adunarea Populară a Găgăuziei nu a reușit să declare vacantă funcția de bașcan, deoarece ședința nu a avut cvorum. Inițiativa vizează eliberarea din funcție a Evgheniei Guțul, după ce Curtea de Apel a condamnat-o în dosarul privind finanțarea ilegală a unui partid politic.

Fermierii cer măsuri urgente

Asociația „Forța Fermierilor” a declarat că agricultura traversează o criză profundă și a solicitat Guvernului măsuri urgente de sprijin. Potrivit agricultorilor, în ultimele luni motorina s-a scumpit cu aproximativ 70%, îngrășămintele cu 35–40%, în timp ce prețurile de achiziție la grâu continuă să scadă. În aceste condiții, fermierii afirmă că nu își mai pot acoperi costurile de producție. 

Republica Moldova și Ucraina: Nistru și transportul cerealelor 

Chișinăul și Kievul au convenit ca, din cauza secetei, Ucraina să reducă timp de două săptămâni debitul evacuat din lacul de acumulare Nistrean în râul Nistru, de la 100 la 85 de metri cubi pe secundă. Nivelul apei în Nistru a coborât deja până la un prag critic. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că principala prioritate a autorităților rămâne asigurarea populației cu apă potabilă.

Situația de pe Nistru s-a numărat printre subiectele discutate de premierul Vasile Tofan cu prim-ministrul Ucrainei, Serghei Korețki. Cei doi au abordat, de asemenea, subiectul construcției podului Cosăuți–Iampol și transportului feroviar al cerealelor ucrainene către portul Constanța. 

Comasarea primăriilor

Autoritățile au oferit primăriilor care au inițiat procesul de comasare voluntară încă o lună, până la sfârșitul lunii august, pentru finalizarea procedurilor, a anunțat Președinta Maia Sandu. Potrivit acesteia, administrațiile locale au timp ”să negocieze și să identifice o soluție”.

Piața imobiliară 

În trimestrul al doilea al acestui an, vânzările de locuințe din Chișinău au scăzut cu doar 9,5%. Diferența semnificativă față de datele publicate anterior, care indicau un declin mult mai accentuat, se explică prin corectarea metodologiei utilizate. Despre evoluția pieței și prognozele experților puteți citi în materialul „Tendințele pieței imobiliare și prognozele experților”.

Pe scurt 

În weekend, carburanții se vor scumpi din nou în Republica Moldova: benzina A-95 va costa 30,77 lei per litru (+5 bani), iar motorina  -32,54 lei per litru (+28 de bani).

Linia electrică Vulcănești-Chișinău urmează să fie dată în exploatare pe 27 august, de Ziua Independenței Republicii Moldova. 

Aproximativ 4 000 de elevi și studenți din regiunea transnistreană își fac studiile în școlile, colegiile și universitățile din Republica Moldova, au anunțat autoritățile.

Procuratura Anticorupție a trimis în instanță dosarul privind sustragerea a 100 de milioane de dolari de la Banca de Economii de către Ilan Șor. 

Vlad Plahotniuc este deținut într-o celulă separată, dotată cu televizor, frigider și fierbător electric, însă fără acces la telefon sau internet.

Poliția a respins acuzațiile privind mușamalizarea unui atac în care ar fi fost implicat fratele unui deputat PAS și a precizat că acesta a fost deja tras la răspundere.

Vremea 

În perioada 1-3 august, în Republica Moldova este în vigoare cod galben de caniculă. Temperaturile vor ajunge local până la +36 grade, iar meteorologii avertizează și asupra nivelului scăzut al apei din râurile țării. 

NewsMaker

12 ani într-o țară de 35. Despre „presa independentă”, cu și fără ghilimele

Astăzi, 1 august, NewsMaker împlinește 12 ani.
Pe 27 august, Republica Moldova va sărbători 35 de ani de independență.
Sunt aniversări de dimensiuni diferite, dar unite de aceeași întrebare: ce înseamnă, de fapt, să fii independent?

Pentru o țară, independența înseamnă dreptul de a-și decide singură viitorul. Pentru o redacție, înseamnă libertatea de a alege ce întrebări pune și la ce subiecte lucrează. În ambele cazuri, independența începe cu o declarație, dar se confirmă prin alegerile făcute zi de zi.

Republica Moldova avea deja 23 de ani când a apărut NewsMaker. Era anul 2014, iar țara continua să-și caute direcția, să-și construiască instituțiile și să înțeleagă ce fel de societate vrea să devină. De atunci, NewsMaker a trecut împreună cu Moldova prin alegeri, proteste, crize politice, pandemie și războiul provocat la granițele noastre. Am relatat despre schimbări de guverne, reforme, promisiuni, dezamăgiri și despre apropierea de Uniunea Europeană.

La fel ca Moldova, NewsMaker a crescut, a visat, s-a ambiționat și a luptat pentru dreptul la libertate. În acești 12 ani, am văzut cât de repede se poate schimba țara și cât de ușor pot rămâne neschimbate unele dintre problemele ei.

Am crescut odată cu Moldova, într-o societate care încă învață să discute cu ea însăși. Am publicat în română și în rusă pentru oamenii aceleiași țări, care adesea trăiesc în spații informaționale paralele. Am încercat să construim o punte între aceste lumi și să le oferim un punct comun de pornire: faptele. I-am ascultat pe cei care rareori sunt întrebați ce cred. Am avut grijă ca Găgăuzia și regiunea transnistreană să fie prezente în materialele noastre și dincolo de momentele de criză, tensiune sau alegeri, când ajung de obicei în atenția publică. Dincolo de declarațiile politicienilor, am vrut să aflăm cum trăiesc oamenii de acolo, ce îi preocupă și ce așteptări au de la viitorul acestei țări.

În acești ani, am ajuns în casele voastre cu buletine de știri, reportaje speciale din regiunile Moldovei și din afara țării, interviuri și materiale analitice. Am transmis LIVE din mijlocul protestelor, am urmărit alegerile până târziu în noapte și am mers acolo unde se întâmplau lucrurile importante. Am încercat să fim prezenți atunci când oamenii aveau nevoie să înțeleagă ce se întâmplă și de ce contează. Am pus întrebări incomode și am explicat subiecte complicate, fără să pierdem din vedere oamenii din spatele lor.

Independența unei țări se sprijină pe instituții care funcționează și pe oameni gata să o apere. Independența unei redacții se sprijină pe jurnaliști care își fac meseria onest și rezistă presiunilor politice sau financiare. În ambele cazuri, independența se câștigă și se apără în fiecare zi, prin alegerile pe care le faci și prin compromisurile pe care refuzi să le faci.

Pentru noi, independența înseamnă și consecvență: să judecăm guvernarea și opoziția după aceleași standarde și să fim chiar mai exigenți cu cei aflați la putere. Să ne adaptăm din mers transformărilor digitale și preferințelor cititorilor. Să ne recunoaștem greșelile și să le corectăm. Să separăm faptele de opinii și jurnalismul de activism politic.

Din păcate, în ultimii ani, noțiunea de „presă independentă” a fost atât de des luată în zeflemea, pusă între ghilimele sau folosită ca reproș, încât a ajuns să sune aproape ca o insultă. Dar independența nu este o etichetă și nici o declarație de infailibilitate. Este capacitatea de a-ți privi critic propriile decizii și de a ști că nimeni nu ți-a dictat ce să scrii, ce întrebări să pui sau pe cine să menajezi. Atunci când ești onest cu tine însuți, poți afirma cu fermitate că faci jurnalism independent.

Această independență are însă un preț. Prea des nu am fost înțeleși și am fost criticați pentru că nu ne lăsăm influențați de simpatiile momentului sau de așteptările celor care ar vrea să ne considere „de-ai lor”. Ne asumăm, pentru că respectul valorează mai mult decât aprobarea de moment.

Presa din Republica Moldova traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Finanțările se reduc, costurile cresc, iar competiția pentru atenția publicului devine tot mai dură. Și NewsMaker trece prin schimbări. Regândim proiecte, formate și priorități. Învățăm să lucrăm cu resurse mai puține și continuăm să protejăm ceea ce este esențial: calitatea jurnalismului și libertatea editorială. În spatele fiecărui material se află oameni care lucrează sub presiunea timpului: jurnaliști, editori, cameramani, producători, designeri și profesioniști care fac posibilă funcționarea întregii redacții.

La 35 de ani, Republica Moldova continuă să-și consolideze independența. La 12 ani, NewsMaker face același lucru la propria scară. Pentru că independența nu este o stare pe care o obții o dată și o păstrezi automat. Este o alegere repetată în fiecare zi. La fel ca și încrederea.

O țară independentă are nevoie de cetățeni care pot lua decizii informate. Iar ei pot face acest lucru doar dacă au acces la informații verificate, explicații clare și opinii diferite. Din acest motiv, independența presei este parte din independența reală a unei țări.

Le mulțumesc tuturor celor care au construit NewsMaker în acești 12 ani și colegilor care îl construiesc astăzi. Le mulțumesc partenerilor care ne susțin respectându-ne libertatea editorială. Și, mai ales, le mulțumesc cititorilor și spectatorilor noștri: celor care ne urmăresc, ne critică, ne corectează și revin.

Încrederea voastră este cea mai importantă formă de independență pe care o putem avea.

NewsMaker împlinește 12 ani într-o Moldovă care se pregătește să împlinească 35. Avem vârste și responsabilități diferite, dar aceeași provocare: să ne câștigăm independența în fiecare zi.

Stela Untila
redactor-șef NewsMaker

NewsMaker

Fără cvorum la Comrat: Adunarea Populară nu a reușit să declare vacantă funcția de bașcan

Deputații Adunării Populare a Găgăuziei nu au reușit să declare vacantă funcția de bașcan, după ce ședința convocată în acest scop a eșuat din lipsă de cvorum. Subiectul urma să fie examinat pentru prima dată astăzi, 31 iulie, după ce condamnarea Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare a devenit executorie.

„Cvorum nu va fi, vedem. Colegii noștri – unii nu reușesc, fiecare are, probabil, motivele sale”, a declarat președintele APG, Valentin Gaidarji.

Pe ordinea de zi figurau și alte subiecte, inclusiv o declarație privind protejarea statutului constituțional al autonomiei găgăuze.

Următoarea ședință a fost programată pentru 3 august.

Precizăm, examinarea vacanței funcției de bașcan urma să aibă loc după ce Curtea de Apel Centru a menținut condamnarea Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Hotărârea este executorie, însă avocații bașcanului au contestat-o la Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, dacă funcția de bașcan devine vacantă, alegerile pentru desemnarea unui nou guvernator trebuie organizate în cel mult trei luni.

Anterior, mai multe voci din Găgăuzia au declarat că alegerile pentru funcția de bașcan ar trebui să aibă loc simultan cu cele pentru Adunarea Populară, programate pentru 15 noiembrie 2026. Deocamdată însă, nu este clar dacă scrutinul pentru legislativul autonomiei se va desfășura la această dată, în condițiile disputelor juridice dintre Comrat și Chișinău.

Între timp, pe 30 iulie, Parlamentul de la Chișinău a adoptat în primă lectură modificări la Codul electoral care vizează inclusiv alegerile din Găgăuzia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: