În Moldova va fi creată o nouă bursă de valori. Ce înseamnă asta pentru economie, business și oamenii de rând

În Moldova va fi lansată o nouă bursă de valori, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB). Printre fondatori se numără banca moldovenească maib. NM explică cum aceasta va ajuta, pe de-o parte, companiile moldovenești să atragă capital și, pe de altă parte, locuitorii țării să găsească noi oportunități de investire a economiilor.

În data de 15 septembrie, în cadrul forumului economic Moldova Business Week de la Chișinău, a fost semnat un memorandum privind crearea unei noi burse în Moldova. Partener și acționar principal va deveni Bursa de Valori București, iar unul dintre investitori — cea mai mare bancă a Moldovei, maib.

Noul piață de valori mobiliare urmează să devină funcțională în Moldova chiar vara viitoare. Bursa va permite companiilor moldovenești să iasă pe piața de capital, să atragă investiții și să utilizeze instrumente transparente de finanțare. Aceasta este o etapă importantă pentru întreaga economie: până acum companiile locale aveau acces limitat la piețele de capital.

Cum va influența businessul din Moldova?

Bursa va fi creată după modelul Bursei de Valori București, care își va împărtăși experiența și tehnologiile. Noua bursă din Moldova va deveni o platformă pentru listarea acțiunilor și obligațiunilor companiilor moldovenești. Aceasta va ajuta businessul să-și demonstreze transparența, să consolideze încrederea investitorilor și să atragă mijloace pentru noi proiecte promițătoare.

Unul dintre partenerii-fondatori ai noii burse este maib, cea mai mare bancă din Moldova, care participă în calitate de co-investitor.

„Pentru companiile moldovenești acest lucru înseamnă posibilitatea de a emite valori mobiliare (acțiuni și obligațiuni), diversificând sursele de finanțare. Pentru persoanele fizice aceasta va oferi noi oportunități de investire a mijloacelor. Cea mai mare importanță pentru business o are accesul la o nouă piață de capital. Aceasta înseamnă că firmele moldovenești, care își vor lista acțiunile la bursă, vor avea acces la capital internațional”, a declarat la prezentare CEO maib, Giorgi Shagidze.

Piața de capital reprezintă o alternativă la creditele bancare. Dar, a explicat Shagidze, crearea ei va influența favorabil și sectorul bancar din Moldova.

„Pentru maib este important ca în Moldova să existe companii sănătoase, care să aibă posibilitatea să crească. Noua bursă va deveni un instrument al unei asemenea dezvoltări. Companiile vor putea atrage capital prin acțiuni, ceea ce ulterior le va facilita accesul la credite bancare pentru extinderea businessului”, a explicat Shagidze.

Astfel, maib susține și atrage noi oportunități pentru clienții săi și pentru economia în ansamblu.

Următorul pas pentru lansarea bursei în 2026, după cum a precizat Shagidze, va fi obținerea licenței și crearea proceselor de business, ceea ce reprezintă o sarcină tehnică deloc simplă.

Ce oportunități vor apărea pentru locuitorii Moldovei?

Din partea română, proiectul este coordonat de Bursa de Valori București. CEO-ul acesteia, Remus Vulpescu, a menționat că crearea unei asemenea burse moldovenești era așteptată de mai bine de 10 ani.

„Aceasta va fi o bursă moldovenească, în al cărei acționariat majoritatea covârșitoare vor fi companii moldovenești. Bursa de Valori București acționează ca partener tehnologic și va fi acționar minoritar. Acest lucru va ajuta viitoarea bursă de la Chișinău să răspundă cât mai mult posibil necesităților de dezvoltare a economiei Republicii Moldova. Desigur, ne așteptăm și la o cooperare economică cu alte țări. Da, ne gândim și la România, dar în primul rând — la Republica Moldova și la piața ei de capital”, a spus Vulpescu.

Investitorul român a subliniat, de asemenea, că vor apărea noi oportunități de investiții și pentru persoanele fizice din Moldova. În prezent, piața de capital din Moldova este practic inactivă. Se așteaptă ca noua bursă „locală” din Moldova să accelereze dezvoltarea pieței de capital.

„În România, de exemplu, peste un milion de persoane investesc lunar câte 100, 200 sau 300 de lei românești în fonduri private. Aceasta este, de fapt, o politică de economisire și investire, care deja s-a înrădăcinat la români și în ultimii ani s-a dezvoltat cu succes. Astfel, populația poate investi banii prin intermediul fondurilor, fără a avea cunoștințe speciale despre sectoarele concrete ale economiei, și să obțină o rentabilitate mai mare decât la depozite sau chiar la obligațiunile de stat”, a relatat șeful Bursei de Valori București.

Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piață de 36,3% la depozite și 38% la credite, în întregul sector bancar, la sfârșitul trimestrului doi al anului 2025. Din 2018, acționarul principal al maib este un consorțiu din care fac parte Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL — una dintre cele mai mari companii de administrare a activelor din țările baltice, și Horizon Capital, fond de investiții private orientat spre piețele emergente.

Material promoțional

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

пресс-служба Вадима Красносельского

Krasnoselski: În Transnistria vor fi deschise 17 secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei. Reacția Chișinăului

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia intenționează să deschidă 17 secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile din septembrie în Duma de Stat. În reacție, Biroul politici de reintegrare a declarat că organizarea unor astfel de secții pe teritoriul Republicii Moldova fără acordul autorităților constituționale este ilegală.

În cadrul unei conferințe de presă susținute pe 28 august, Krasnoselski a declarat că serviciile responsabile din regiune pregătesc spațiile unde se va desfășura votarea.

Pentru comparație, în Republica Moldova va fi deschisă o singură secție de votare, la Chișinău”, a spus el.

Între timp, Biroul politici de reintegrare a afirmat pentru Realitatea.md că deschiderea unor secții de votare pentru scrutinul rus pe teritoriul Republicii Moldova, fără consimțământul autorităților constituționale, contravine principiului suveranității și integrității teritoriale a statului.

Autoritățile naționale competente au evocat în repetate rânduri despre necesitatea abținerii de la deschiderea secțiilor de votare în perimetrul temporar necontrolat de autoritățile constituționale, adică, în regiunea transnistreană a țării, unde nu doar că nu pot fi garantate măsurile de securitate corespunzătoare, ci și e imposibilă reflectarea obiectivă a procesului electoral de către mass-media liberă, în condițiile menținerii în regiune a unei cenzuri informaționale acerbe și a persecutării libertății de exprimare”, a adăugat Biroul

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse, legislatura a IX-a, sunt programate pentru perioada 18–20 septembrie 2026.

Potrivit lui Krasnoselski, aproximativ 220 000 de cetățeni ruși locuiesc în prezent în regiunea transnistreană.

Foto: Håkon Mosvold Larsen / NTB

„Moldova pierde un prieten adevărat”. Ex-ambasadoarea Moldovei în Norvegia, mesaj de condoleanțe după decesului Regelui Harald al V-lea

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Norvegia, Liliana Guțan, a transmis un mesaj de condoleanțe după anunțul privind decesul Regelui Harald al V-lea. Aceasta a afirmat că monarhul norvegian a fost un susținător important al Republicii Moldova și al parcursului său european.

Am aflat cu profundă tristețe despre trecerea în neființă a Majestății Sale Regele Harald al V-lea al Norvegiei. Pentru Republica Moldova, a fost mai mult decât un șef de stat prietenos. A fost un susținător activ al parcursului nostru european, într-una dintre cele mai grele perioade din istoria recentă a țării”, a declarat Liliana Guțan într-un comunicat.

Ex-ambasadoarea și-a amintit de prima întâlnire cu Regele Harald al V-lea, la ceremonia de acreditare în funcția de ambasador, despre care spune că a fost marcată de căldură și umor.

A fost o discuție caldă, cu mult umor din partea Regelui — deloc rigidă, cum te-ai aștepta la un asemenea moment. A doua zi am fost invitată la aniversarea nepoatei Regelui. Un gest simplu, dar care spunea multe despre felul în care a ales să trateze relația cu Moldova”, a spus Guțan.

Potrivit fostei ambasadoare, în perioada domniei Regelui Harald al V-lea, relațiile dintre Republica Moldova și Norvegia s-au intensificat considerabil. Ea a amintit includerea Republicii Moldova în Programul Nansen pentru Ucraina, sprijinul financiar acordat de Norvegia, ratificarea Acordului de Liber Schimb Moldova–EFTA de către Parlamentul norvegian, precum și deschiderea Biroului Ambasadei Norvegiei la Chișinău.

Liliana Guțan a evidențiat și prima vizită de stat a unui președinte al Republicii Moldova în Norvegia, efectuată de Maia Sandu în mai 2024.

Relația personală, construită de mine încă din prima zi, de la acreditare, s-a văzut direct în ritmul relației
bilaterale: în doar doi ani, Moldova a ajuns de la o primă întâlnire protocolară la prima vizită de stat din
istoria relațiilor moldo-norvegiene. Alte state au avut nevoie de decenii pentru același parcurs. Aceste realizări nu sunt doar cifre în rapoarte diplomatice. Sunt rezultatul unei relații bazate pe încredere, susținută constant de implicarea personală a Regelui Harald al V-lea față de Moldova. Norvegia pierde astăzi un monarh exemplar. Moldova pierde un prieten adevărat
”, a spus ea.

În mesajul său, aceasta a mai transmis condoleanțe Familiei Regale și poporului norvegian.

Amintim că Regele Harald al V-lea a murit vineri, 28 august, la vârsta de 89 de ani, după 35 de ani de domnie. Monarhul s-a stins din viață la Spitalul Universitar Rikshospitalet din Oslo, unde fusese internat la începutul săptămânii. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis condoleanțe familiei regale și poporului norvegian.

zdg.md

Peste 7 000 de tone de carburanți au fost importate în ultimele două zile. Numărul benzinăriilor fără carburanți, în scădere

Peste 5 000 de tone de motorină și peste 2 000 de tone de benzină au fost importate în Republica Moldova în ultimele două zile. Anunțul a fost făcut de Ministerul Energiei vineri, 28 august, într-un comunicat.

Carburanții au intrat în țară prin Portul Internațional Liber Giurgiulești și punctele vamale Ungheni și Leușeni.

Potrivit ministerului, volumele importate permit refacerea treptată a stocurilor și reaprovizionarea stațiilor de alimentare.

Numărul benzinăriilor care se confruntă cu lipsa unuia dintre tipurile de carburanți a scăzut la 24, față de 48 la 25 august și 109 la 11 august. Ministerul precizează că stațiile afectate sunt gestionate de operatori care nu efectuează importuri directe.

În prezent, stocurile comerciale ajung la aproximativ 9 zile de consum mediu pentru motorină și 8,4 zile pentru benzină. Calculul include stocurile aflate în depozite, la Portul Internațional Liber Giurgiulești și în stațiile de alimentare.

Ministerul Energiei monitorizează permanent situația împreună cu operatorii din piață și autoritățile competente, astfel încât procesul de refacere a stocurilor să continue, iar aprovizionarea consumatorilor să revină la normal în toate regiunile țării”, a transmis instituția.

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial, trimiși în judecată. Ce pedepse riscă

Un vicepreședinte al ex-partidului „Șor” și un membru neoficial al fostei formațiuni au fost trimiși în judecată. Primul riscă amendă de până la 92 500 de lei sau până la 7 ani de închisoare. Cel de-al doilea riscă amendă de până la 67 500 de lei sau până la 5 ani de închisoare. Despre acest lucru a anunțat, pe 28 august, Procuratura Anticorupție, fără a oferi numele acestora. Vicepreședintele este învinuit de acceptarea finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat, iar a doua persoană – de finanțarea partidului din surse interzise de lege.

Procuratura Anticorupție a anunțat finalizarea urmăririi penale și trimiterea în instanță a cauzei penale în privința celor doi.

Vicepreședintele ex-partidului „Șor” este învinuit că, împreună cu alți membri ai partidului și în coordonare cu Ilan Șor, ar fi acceptat 10 429 000 de lei din activitatea infracțională a lui Ilan Șor și din alte surse obținute contrar legii, potrivit Procuraturii Anticorupție. Conform instituției, situațiile ar fi avut loc în perioada ianuarie-iulie 2022, iar vicepreședintele ex-partidului ar fi contribuit, totodată, la utilizarea banilor pentru finanțarea ilegală a activității formațiunii, inclusiv pentru plata unor salarii neoficiale, chiria și întreținerea sediilor, precum și remunerarea persoanelor mobilizate la proteste.

Membrul neoficial al fostei formațiuni este învinuit de finanțarea partidului din surse interzise de lege, în proporții mari, în formă prelungită. În perioada aprilie-decembrie 2022, acesta, acționând împreună cu Ilan Șor și alte persoane, ar fi finanțat partidul cu 125 394 482,78 de lei, a comunicat Procuratura Anticorupție. Totodată, acesta este învinuit că, prin intermediul membrilor partidului, ar fi asigurat inclusiv racolarea, transportarea și remunerarea participanților la proteste, plata salariilor neoficiale membrilor și activiștilor, precum și achitarea chiriei și a cheltuielilor de întreținere a sediilor organizațiilor teritoriale.

Învinuiții nu și-au recunoscut vinovăția.

Pentru infracțiunea imputată, vicepreședintele ex-partidului „Șor” riscă o amendă de la 57 500 la 92 500 de lei sau închisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, acesta poate fi privat de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de la 2 la 5 ani. Membrul neoficial al fostei formațiunii riscă o amendă de la 42 500 la 67 500 de lei sau închisoare de la 3 la 5 ani.

Conform Procuraturii Anticorupție, pentru a garanta plata amenzii și o eventuală confiscare specială, cu ajutorul CNA, au fost identificate bunurile învinuiților și puse sub sechestru. Valoarea acestora este de aproximativ 13,7 milioane de lei.

NewsMaker

Chiveri s-a adresat în limba rusă locuitorilor din Transnistria: „Procesul de reintegrare nu mai poate fi oprit” (VIDEO)

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, s-a adresat în limba rusă locuitorilor din stânga Nistrului. Într-un videoclip publicat pe 28 august, oficialul a subliniat că importurile, exporturile și aprovizionarea regiunii transnistrene se fac prin malul drept al Nistrului și a spus că procesul de reintegrare trebuie să le ofere locuitorilor de pe ambele maluri drepturi și oportunități egale.

Am intrat într-o etapă importantă a procesului de reintegrare a țării – un proces care nu mai poate fi oprit. De aceea, considerăm necesar să vă informăm constant despre acțiunile Guvernului și despre pașii concreți pe care îi întreprindem în această direcție, inclusiv în limba rusă”, a declarat Valeriu Chiveri.

Vicepremierul s-a referit și la mesajele despre o presupusă „blocadă economică” și „catastrofă umanitară” din regiune, despre care, spune el, locuitorii din stânga Nistrului aud de ani de zile. Chiveri a precizat că importurile și exporturile din regiune, precum și aprovizionarea cu gaze și alte resurse, sunt realizate prin malul drept, cu respectarea regulilor în vigoare.

El a mai menționat că zeci de mii de locuitori din regiune ajung pe malul drept pentru a-și vizita rudele, pentru a munci, a beneficia de servicii medicale, a face cumpărături sau a studia.

Realitatea este foarte diferită de imaginea care li se încearcă să li se impună oamenilor de ani de zile. În spatele întregii acestei retorici politice sunt oameni obișnuiți, care au nevoie de locuri de muncă, stabilitate, energie, educație, servicii medicale și siguranță în viitor. Reintegrarea este calea de ieșire din acest impas”, a declarat vicepremierul.

Potrivit lui Valeriu Chiveri, reintegrarea nu înseamnă doar reunificarea teritoriului, ci și garantarea unor drepturi și oportunități egale pentru toți cetățenii Republicii Moldova.

Barierele artificiale trebuie să dispară. Niciun punct ilegal de trecere nu poate rupe legăturile firești dintre oameni. Aceste legături există în continuare între familii, prieteni și antreprenori, între locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Iar astăzi ele devin tot mai puternice. Pe această bază vom construi reintegrarea cu succes a țării noastre”, a conchis Valeriu Chiveri.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: