Андрей Мардарь / NewsMaker

CSJ a decis: Cristian Rizea rămâne în afara cursei electorale pentru funcția de deputat

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul depus de președintele Partidului Politic „Noi”, Vladimir Dachi, și de către ex-deputatul român Cristian Rizea, care și-a schimbat numele în Mihai Cristian. Astfel, acesta nu va avea dreptul să candideze la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. 

„Se menține încheierea din 7 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă”, se arată în hotărârea instanței.

Cauza a fost examinată de către judecătorii CSJ Tamara Chișca-Doneva, Victor Burduh și Nicolae Craiu.

Anterior, magistrații Curții de Apel Chișinău au declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de către liderul Partidul Politic ,,Noi”, Vladimir Dachi și ex-deputatul român Cristian Rizea, împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC). Ex-deputatul român, care și-a schimbat numele în „Mihai Cristian”, a cerut judecătorilor să oblige CEC să îl înregistreze în calitate de candidat la funcția de deputat.

CEC a înregistrat, în ședința din 4 iunie, Partidul „Noi” în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate. Pe lista formațiunii nu s-a regăsit ex-deputatul român Cristian Rizea, care și-a schimbat, anterior, numele în Cristian Mihai. Acesta ar fi urmat să fie inclus pe locul doi.

Într-o notă informativă, membrii CEC au argumentat că, potrivit informației prezentate de Agenția Servicii Publice și a datelor din Registrul de stat al Populației, candidatul la poziția nr. 2 din listă, Mihai Cristian, nu deține cetățenia R. Moldova, iar buletinul de identitate de pe care a fost prezentată copia, este nevalabil.

CEC nu s-a expus pe cererea de înregistrare a lui Rizea în calitate de candidat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și a atras atenția că Mihai Cristian a fost exclus din lista candidaților formațiunii printr-o decizie a Consiliului National al Partidului Politic „Noi”, și nu de către CEC. Prin urmare, membrii Comisiei l-au îndemnat „să formuleze pretenții către partidul politic care l-a exclus”.

Plângerea lui Rizea și a președintelui Partidului Politic ,,Noi” a fost examinată, pe 12 iunie, de completul de judecată format de magistrații Curții de Apel Chișinău – Ion Muruianu, Anatolie Minciuna și Ecaterina Palanciuc.

***

Cristian Rizea a fost condamnat definitiv în România pentru trafic de influență la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Acesta, însă, fugise din România cu două luni înainte de anunțarea sentinței, în ianuarie 2019. Acesta se află de aproape doi ani pe teritoriul Republicii Moldova.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul prin care i-a retras cetățenia moldovenească lui Cristian Rizea. Acesta a fost reţinut în Republica Moldova pe 3 noiembrie 2020. Rizea era bănuit că ar fi comis ilegalităţi de natură penală atunci când a obţinut cetăţenia moldovenească. Mai exact, ar fi făcut declaraţii false în procesul de dobândire a cetăţeniei.

Precizăm că la începutul lunii mai, Cristian Rizea a fost eliberat din arest de autoritățile moldovenești, deoarece a expirat termenul maxim de zile până la care o persoană poate fi reținută în Republica Moldova până să fie extrădată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Socialiștii și Tarlev, întâlnire la parlament cu un artist francez, susținător al Rusiei. Dodon: Viziune alternativă asupra Europei

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a avut pe 19 decembrie o întâlnire cu muzicianul și activistul francez Francis Lalanne, care se află într-o vizită la Chișinău. Politicianul a comunicat că a discutat cu Lalanne despre „pluralismul de opinii în spațiul european”. Liderul socialiștilor a declarat că valorile promovate de artist, care este un susținător al invaziei ruse din Ucraina și anterior a făcut apel la armata franceză să-l îndepărteze de la putere pe președinte Emmanuel Macron, se aliniează, „în mare parte”, cu cele ale socialiștilor din Republica Moldova.

Igor Dodon l-a găzduit pe Francis Lalanne în incinta Parlamentului. La întrevedere au fost prezenți și alți deputați socialiști și parlamentarul neafiliat Vasile Tarlev.

Potrivit liderului PSRM, participanții au avut un dialog privind „pluralismul de opinii în spațiul european” și „rolul dezbaterii critice în democrația parlamentară”.

Am menționat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova susțin cooperarea cu Uniunea Europeană, însă, în același timp, pledează pentru suveranitatea economică și dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu alte centre de putere globale, inclusiv Rusia, China și alte state importante”, a comunicat Dodon.

Președintele PSRM, care îl prezintă pe Lalanne drept „un reprezentant al mediului politic și cultural european” și „un intelectual public francez”, a spus că i-a transmis că valorile pe care le promovează sunt „în mare parte în consonanță cu pozițiile socialiștilor moldoveni”.

Mi-am exprimat convingerea că vizita lui Francis Lalanne la Chișinău va contribui la extinderea dialogului și va permite prezentarea unei viziuni alternative asupra Europei, bazate pe pluralismul de opinii, respectul pentru suveranitatea statelor și dezbaterea democratică. Sperăm că această vizită va deschide calea și pentru alți reprezentanți ai mediului public și politic european, dispuși la un schimb deschis și onest de opinii”, a spus Igor Dodon.

Facebook/Igor Dodon

Cine este Francis Lalanne

Francis Lalanne s-a născut pe 8 august 1958 în orașul Bayonne, Franța.

Acesta este cel mai bine cunoscut pentru cariera sa muzicală, devenind popular la sfârșitul anilor 1970. Cel mare hit al său este „On se retrouvera”, lansat în 1988.

Pe lângă muzică, el este cunoscut și pentru activism.

Francis Lalanne a susținut mișcarea „vestelor galbene” din Franța, care a început în noiembrie 2018, inițial ca reacție la creșterea taxei pe combustibil, dar care s-a transformat rapid într-o contestare mai largă a politicilor economice și sociale ale Guvernului. Astfel, reprezentanții mișcării solicitau la început anularea taxei pe combustibil, iar ulterior și reducerea costului vieții, majorarea salariului minim și, uneori, demisia președintelui Emmanuel Macron. Mișcarea „vestelor galbene” s-a manifestat prin proteste săptămânale, mai ales în zile de sâmbătă. În această perioadă, la Paris au avut loc demonstrații masive, uneori violente, cu ciocniri cu forțele de ordine și distrugeri.

Lalanne, care s-a proclamat public „o vestă galbenă printre milioane”, a încercat să folosească mișcarea în scopuri politice. Acesta a propus să structureze și să sprijine financiar implicarea mișcării în politică, oferindu-se inclusiv să finanțeze o campanie pentru intrarea în alegeri. În acest context, el a menționat sume de 800 000 de euro.

Ulterior, a contribuit la crearea unei liste de candidați pentru alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, care includea persoane asociate cu mișcarea și era denumită „Alliance Jaune”. Candidații, în frunte cu Francis Lalanne, au participat la scrutin și au acumulat doar 0,5% din voturile valabil exprimate, neobținând niciun mandat.

Francis Lalanne a fost, de asemenea, un opozant al politicilor împotriva pandemiei de Covid-19. În 2022, la înmormântarea fraților gemeni Igor and Grichka Bogdanoff – ambii nevaccinați și decedați din cauza Covid-19 – Lalanne a declarat că și el a ales să nu se vaccineze împotriva virusului și a numit vaccinurile „experimentale”. „Nu este un vaccin, ci un tratament experimental care nu oferă imunitate. Să-l numești vaccin este publicitate înșelătoare”, a spus el.

Francis Lalanne s-a remarcat de-a lungul timpului inclusiv pentru retorica anti-establishment.

În ianuarie 2021, pe fondul pandemiei de Covid-19, el a publicat un articol de opinie pe site-ul France Soir, în care a acuzat Guvernul de „lovitură de stat” sub pretextul măsurilor împotriva virusului și a cerut destituirea lui Emmanuel Macron, făcând apel la conducerea armatei.

Fac apel la cei mai înalți demnitari ai armatei franceze să vină în ajutorul poporului și să pună capăt tulburărilor sociale și politice de care națiunea a suferit prea mult timp. Pentru a face acest lucru, cer celor mai importanți lideri militari francezi, în numele poporului francez, să suspende pe cei care au comis lovitura de stat. Și, prin urmare, să încheie mandatul actualului președinte al Republicii”, a scris Lalanne.

Ulterior, Parchetul din Paris a inițiat o investigație pentru a stabili dacă materialul constituia „provocare la săvârșirea de infracțiuni împotriva intereselor fundamentale ale națiunii”. Lalanne a fost audiat la începutul lunii februarie 2021 în cadrul anchetei. Cu toate aceste, până în luna aprilie a aceluiași an, investigația a fost clasată, fără a fi înaintate învinuiri.

Francis Lalanne este, de asemenea, un susținător al invaziei ruse din Ucraina și al președintelui Rusiei, Vladimir Putin.

În iunie 2025, artistul a lansat, împreună cu interpreta rusă Elena Maximova, un cântec care elogiază Federația Rusă. O lună mai târziu, ambasadorul Rusiei în Franța, Alexei Meșkov, i-a înmânat lui Lalanne un portret semnat al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea Ucrainei.

X/Russie en France

De-a lungul timpului, Francis Lalanne a recurs la narative adesea folosite de propaganda rusă pentru a descrie războiul din Ucraina, cum ar fi prezentarea invaziei drept o acțiune pentru „a salva rușii din Donbas”. De asemenea, acesta a criticat sprijinul Franței pentru Ucraina și a pledat pentru păstrarea „prieteniei franco-ruse”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: