Cu 2 mln de lei mai mult, zilnic, în bugetul primăriei. Transportul public din municipiul Chișinău nu mai înregistrează pierderi

Transportul public din capitală a început să aducă, din nou, venituri în bugetul municipal. Săptămâna trecută, Parcul Urban de Autobuze a încasat în medie 61 de mii de lei pe zi din transportarea călătorilor, iar Regia Transport Electric Chișinău – 271 de mii de lei. Datele au fost prezentate de Lilian Copaci, şef interimar al Direcției generale transport public și căi de comunicație, în cadrul şedinţei operative a serviciilor Primăriei.

Zilnic, pe străzile din oraș circulă 321 de troleibuze și 110 autobuze, dar mijloacele de transport sunt insuficiente pentru a face față solicitărilor, a precizat Lilian Copaci. Potrivit acestuia, capitala ar mai avea nevoie de 200 de autobuze noi și de 55 de troleibuze. Cea mai gravă situație este în suburbiile municipiului Chișinău.

Funcționarul a precizat că taxatorii poartă echipamente de protecţie și sunt monitorizaţi. Cazuri suspecte de COVID-19 nu au fost înregistrate. Saptămâna trecută, luni şi vineri au fost zilele cu cei mai mulți călători.

Taxatorii au revenit la muncă începând cu data de 4 mai, după ce, de la declararea stării de urgenţă, aceştia şi-au sistat activitatea, iar transportul public din capitală a fost gratuit.

Anterior, reprezentanții Primăriei capitalei au anunțat că, pe durata perioadei în care transportul public a fost gratuit, municipalitatea încasa pierderi de până la 2 mln de lei, zilnic.

Amintim că, pe 25 martie, Comisia pentru Situații Excepționale a decis ca transportul public din municipiile Chișinău și Bălți vor circula fără taxatori, din cauza riscului de răspândire a coronavirusului de tip nou.

Taxatorilor li s-a oferit concediu plătit.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: