Cu un spital mai puțin în Moldova? Ministerul Sănătății propune fuzionarea spitalului „Toma Ciorbă” și a celui Dermatologic

Ministerul Sănătății propune reorganizarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din capitală și Spitalului Dermatologic și Maladii Comunicabile din orașul Codru, municipiul Chișinău, prin fuzionarea celor două instituții. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost supus consultărilor publice până pe 15 decembrie. Întrebat de NM dacă se pune în discuție mutarea personalului în instituția din Codru, directorul Spitalului „Toma Ciorbă”, Sergiu Vasilița, a spus că încă „nu a văzut oficial nicio baza juridică în acest sens”.

Ce propune Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății menționează în proiectul de hotărâre că atât Spitalul „Toma Ciorbă”, cât și Spitalul Dermatologic prestează servicii medicale similare, în domeniul tratamentului bolilor infecțioase.

Spitalele necesită finanțare suplimentară pentru reparații și ajustarea acestora la standardele actuale în domeniul sănătății. Menționăm că IMSP SCBI „Toma Ciorbă” a fost creat în 1896 și își desfășoară activitatea în clădiri ale căror termen de exploatare este depășit considerabil și nu corespunde cerințelor contemporane, iar aceasta are un impact direct asupra calității și siguranței actului medical”, se arată în document.

De asemenea, în proiect se menționează că în Chișinău există un singur spital de boli infecțioase cu o capacitate de 135 de paturi. În 2020, Spitalul „Toma Ciorbă” a înregistrat un grad de ocupare de 65,7%, iar în 2022 – de 74,5%. Instituția medicală nu dispune de nicio secție de terapie intensivă, de pediatrie sau vreun laborator modern. Din această cauză, potrivit proiectului de hotărâre, oamenii sunt trimiși la alte spitale pentru investigații sau tratament.

La rândul său, Spitalul Dermatologic are o capacitate de 300 de paturi. Totuși, de obicei, doar 165 de paturi sunt ocupate. Conform datelor indicate în proiect, acest spital a înregistrat, în 2020, un grad de ocupare de 29,3%, iar în 2022 – de 41,6 %.

În acest context este necesar de menționat că IMSP SDMC își desfășoară activitatea în edificiu a cărui stare este una mai corespunzătoare și acest edificiu poate fi ajustat la standardele actuale de prestare a serviciilor medicale acordate de ambele instituții”, se arată în document.

Proiectul prevede mutarea și disponibilizarea personalului din cele două spitale, „în cazul imposibilității transferului acestuia, în conformitate cu legislaţia muncii din contul și în limitele mijloacelor financiare ale instituției absorbante”

Dacă va fi aprobat, proiectul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Este vorba de relocarea Spitalului „Toma Ciorbă”?

Contactat de NM pentru o reacție, directorul spitalului „Toma Ciorbă”, Sergiu Vasilița, a declarat că fuzionarea instituției pe care o conduce cu Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile este „o noutate” pentru el.

A fost o noutate pentru mine, dar cel puțin cunosc că a fost o discuție referitor la managementul comun al instituției. Nu știu cum va fi, dar vedem în perspectivă. Mâine doamna ministră va veni la spital și vom avea o discuție”, a declarat Vasilița.

Întrebat dacă au existat discuții privind o eventuală mutare a actualei echipe a spitalului „Toma Ciorbă” la spitalul din orășelul Codru, Sergiu Vasilița a răspuns: „Oficial nu am văzut nicio bază juridică în acest sens”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: