Cu un spital mai puțin în Moldova? Ministerul Sănătății propune fuzionarea spitalului „Toma Ciorbă” și a celui Dermatologic

Ministerul Sănătății propune reorganizarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din capitală și Spitalului Dermatologic și Maladii Comunicabile din orașul Codru, municipiul Chișinău, prin fuzionarea celor două instituții. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost supus consultărilor publice până pe 15 decembrie. Întrebat de NM dacă se pune în discuție mutarea personalului în instituția din Codru, directorul Spitalului „Toma Ciorbă”, Sergiu Vasilița, a spus că încă „nu a văzut oficial nicio baza juridică în acest sens”.

Ce propune Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății menționează în proiectul de hotărâre că atât Spitalul „Toma Ciorbă”, cât și Spitalul Dermatologic prestează servicii medicale similare, în domeniul tratamentului bolilor infecțioase.

Spitalele necesită finanțare suplimentară pentru reparații și ajustarea acestora la standardele actuale în domeniul sănătății. Menționăm că IMSP SCBI „Toma Ciorbă” a fost creat în 1896 și își desfășoară activitatea în clădiri ale căror termen de exploatare este depășit considerabil și nu corespunde cerințelor contemporane, iar aceasta are un impact direct asupra calității și siguranței actului medical”, se arată în document.

De asemenea, în proiect se menționează că în Chișinău există un singur spital de boli infecțioase cu o capacitate de 135 de paturi. În 2020, Spitalul „Toma Ciorbă” a înregistrat un grad de ocupare de 65,7%, iar în 2022 – de 74,5%. Instituția medicală nu dispune de nicio secție de terapie intensivă, de pediatrie sau vreun laborator modern. Din această cauză, potrivit proiectului de hotărâre, oamenii sunt trimiși la alte spitale pentru investigații sau tratament.

La rândul său, Spitalul Dermatologic are o capacitate de 300 de paturi. Totuși, de obicei, doar 165 de paturi sunt ocupate. Conform datelor indicate în proiect, acest spital a înregistrat, în 2020, un grad de ocupare de 29,3%, iar în 2022 – de 41,6 %.

În acest context este necesar de menționat că IMSP SDMC își desfășoară activitatea în edificiu a cărui stare este una mai corespunzătoare și acest edificiu poate fi ajustat la standardele actuale de prestare a serviciilor medicale acordate de ambele instituții”, se arată în document.

Proiectul prevede mutarea și disponibilizarea personalului din cele două spitale, „în cazul imposibilității transferului acestuia, în conformitate cu legislaţia muncii din contul și în limitele mijloacelor financiare ale instituției absorbante”

Dacă va fi aprobat, proiectul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Este vorba de relocarea Spitalului „Toma Ciorbă”?

Contactat de NM pentru o reacție, directorul spitalului „Toma Ciorbă”, Sergiu Vasilița, a declarat că fuzionarea instituției pe care o conduce cu Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile este „o noutate” pentru el.

A fost o noutate pentru mine, dar cel puțin cunosc că a fost o discuție referitor la managementul comun al instituției. Nu știu cum va fi, dar vedem în perspectivă. Mâine doamna ministră va veni la spital și vom avea o discuție”, a declarat Vasilița.

Întrebat dacă au existat discuții privind o eventuală mutare a actualei echipe a spitalului „Toma Ciorbă” la spitalul din orășelul Codru, Sergiu Vasilița a răspuns: „Oficial nu am văzut nicio bază juridică în acest sens”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

NM Espresso: FMI a înghețat tranșa de 170 de milioane de dolari pentru Moldova, 5 deputați PAS și-au depus mandatele, iar Găgăuzia «s-a lepădat» de Șor

Banii FMI

Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional, în cadrul programului care s-a încheiat în octombrie. FMI a explicat această decizie prin întârzierile în îndeplinirea angajamentelor financiare și de guvernanță ale țării.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că în 2025 misiunea de evaluare a FMI nu a avut loc, însă «am avut suficiente surse de finanțare». Fosta ministră a Finanțelor, Victoria Belous, a precizat că fondurile lipsă au fost compensate de Uniunea Europeană prin «Planul de creștere».

Vizita unei delegații FMI este planificată pentru luna decembrie. Se ca discuta despre continuarea cooperării.


Demisii în Paza de Stat

Președinta Maia Sandu a semnat decretele privind demisia șefului Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS), Vasile Popa, și a adjunctului său, Vitalie Lupașcu, ambii plecând «din proprie dorință».

Soția lui Vasile Popa, Zinaida Popa, consilieră municipală din partea PAS, a numit această demisie «o binecuvântare» pentru familie, dar a spus că Serviciului «îi va lipsi un conducător atât de bun» și și-a exprimat îngrijorarea pentru «viitorul sumbru al Moldovei».

Anterior, liderul Partidului «Democrația Acasă», deputatul Vasile Costiuc, a afirmat că mai mulți angajați ai SPPS ar fi implicați în piramida financiară TUX. Ministrul Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a refuzat să ofere detalii, îndemnând «să li se permită anchetatorilor să finalizeze procesul».

La rândul său, Vasile Popa a precizat că decizia de a pleca a fost personală și voluntară. Întrebat dacă angajați ai instituției au fost implicați în TUX Moldova, el a refuzat să răspundă.


Polițiști suspectați de hărțuire

Ministerul Afacerilor Interne investighează posibile hărțuiri comise de inspectori de patrulare, în urma plângerii unei cetățene a Ucrainei, publicate pe rețelele sociale. Femeia a relatat că, în noaptea de 4 spre 5 noiembrie, pe traseul Chișinău-Palanca, a fost oprită de doi bărbați care s-au prezentat ca polițiști, iar unul dintre ei i-ar fi cerut 650 de euro, însoțind cererea cu întrebări cu tentă sexuală și amenințări.

Ministra de Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat că verificarea este efectuată de Inspectoratul Național de Patrulare și de Serviciul Intern de Securitate și Anticorupție, iar în funcție de rezultate ar putea fi deschis un dosar penal.


Deputați PAS și-au depus mandatele

Cinci deputați PAS, printre care și persoane cunoscute care au fost incluși pe lista partidului de guvernământ înainte de alegeri, au decis să renunțe la mandate și să revină la funcțiile anterioare. Este vorba despre Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Viorel Bostan, Roman Cojuhari și Nicolae Drăgănel.

Liderul PAS, Igor Grosu, a declarat după ședința fracțiunii că decizia a fost luată «după discuții îndelungate». El a numit contribuția celor plecați «foarte importantă» și a subliniat că partidul «le respectă alegerea».

Între timp, în aceeași zi, s-a aflat că persoane interpuse au transferat 20 de mii de euro în contul companiei deputatei PAS Maria Acbaș — bani care ar fi provenit de la oligarhul fugar Ilan Șor. Informația a fost dezvăluită după publicarea în presă a unui fragment din raportul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru anul 2023.

Acbaș a explicat că Executivul din Găgăuzia a inclus întreprinderea sa pe lista beneficiarilor de compensații pentru secetă, iar ulterior pe cont au fost transferați banii. Totuși, după ce au apărut informații privind posibile legături între aceste transferuri și Ilan Șor, deputata «a bănuit o escrocherie» și a subliniat că «nu a atins banii».


Găgăuzia: Șor și alegerile

Miercuri a expirat mandatul deputaților din Adunarea Populară a Găgăuziei. Data alegerilor pentru noua componență nu a fost încă stabilită. În materialul «În Găgăuzia s-au terminat deputații», NM explică de ce s-a ajuns în această situație și ce urmează.

În Găgăuzia, se pare, multe se schimbă. După condamnarea bașcanei Evghenia Guțul, apropiată de oligarhul fugar Ilan Șor, protestele anunțate nu au mai avut loc. În același timp, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, acuzat anterior de legături cu Șor, și-a schimbat retorica. Ce s-a schimbat în Găgăuzia și se poate spune că Șor nu mai controlează autonomia? Despre toate acestea, citiți în materialul NM «Găgăuzia se leapădă de Șor».


Conflict între mitropolii

Mitropolia Basarabiei a criticat dur Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse) pentru afirmația potrivit căreia aceasta «nu este o biserică rusească», ci «biserica întregului popor». Mitropolitul Petru a numit aceste cuvinte «neadevărate» și a condamnat implicarea preoților moldoveni în campaniile electorale, acuzându-i de «retorică ostilă, dezinformare și calomnie».

Într-un apel public, Mitropolia Basarabiei i-a chemat pe preoții «care și-au păstrat inima curată» să revină la «Biserica-Mamă — Biserica Ortodoxă Română».


Închiderea «Casei Ruse» și reacția lui Dodon

Liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut dovezi privind presupusele încălcări comise de Centrul Rus de Știință și Cultură, pe care Guvernul intenționează să-l închidă, calificând decizia drept «politică». Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a replicat că instituția nu deține controlul asupra centrului, «nu există nicio colaborare între părți», iar centrul reprezintă «un risc pentru securitatea informațională».


Ce au în comun Voronin și Kim Jong Un

Liderul Partidului Comuniștilor din Moldova, Vladimir Voronin, a devenit laureat al Premiului Lenin al Comitetului Central al Partidului Comunist din Federația Rusă. Decizia de a-l premia a fost adoptată la ședința prezidiului partidului de la Moscova, unde același premiu i-a fost acordat și lui Kim Jong Un.


Diplome false pentru chirurgi plasticieni

La Chișinău a fost reținută șefa unui oficiu al Agenției Servicii Publice, suspectată că ar fi primit 15 mii de euro pentru eliberarea unor diplome falsede dermatolog și chirurg plastician pentru saloane de înfrumusețare din Moldova și România. Suspecta a fost arestată pentru 72 de ore.

Agenția Servicii Publice a comentat reținerea, precizând că «dosarul investigat nu are legătură cu activitatea instituției sau cu atribuțiile profesionale ale angajatei».


De ce s-a scumpit macroul

Presa și rețelele sociale au discutat intens despre scumpirea bruscă a macroului. Ministrul Economiei, Eugen Osmechescu, a explicat că prețurile au crescut pe fundalul majorării costurilor de import și reducerii cotelor de pescuit, iar statul nu poate reglementa prețurile din magazine, cu excepția celor pentru produsele sociale.


Reportaj NM: satul-fantomă

Între timp, echipa NM a mers în satul Cotul Morii, raionul Hîncești, unde acum aproape 15 ani o inundație devastatoare a lăsat în urmă case distruse și străzi pustii. S-a constatat că unii locuitori s-au întors în satul distrus de ape. Mai multe detalii, aflați din reportajul «Cotul Morii — satul-fantomă șters de pe fața pământului de inundația de acum 15 ani. Cum arată în 2025?».


Agenda zilei, 13 noiembrie:

  • 09:00 — Ședința Consiliului Superior al Procurorilor;
  • 10:00 — Ședința Parlamentului;
  • 10:00 — Ședința de judecată în dosarul Partidului Moldova Mare.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: