Deputații Adunării Populare a Găgăuziei (APG) au decis să-și reia activitatea în grupul de lucru comun cu deputații parlamentului Moldovei, care se ocupa de „pachetul de legi găgăuze”. Această decizie a fost luată la ședința din 21 ianuarie a APG. Cu o oră înainte de aceasta, deputații găgăuzi s-au întâlnit cu președintele Igor Dodon, care a efectuat o vizită la Comrat. NM relatează, cum a avut loc întrevederea și de ce deputații APG și-au schimbat poziția în privința grupului interparlamentar.
Ședința APG trebuia să înceapă la ora 12:00. Însă din cauza întrevederii cu președintele, începutul ședinței a fost amânat. La 21 ianuarie, Igor Dodon a venit într-o vizită la Comrat, unde, conform agendei, a vizitat stadionul care se construiește la Comrat din bani din Turcia și s-a întâlnit cu deputații APG.
Din cauza vizitei lui Dodon, o parte din strada centrală a Comratului a fost blocată. Colaboratorii pazei, însoțiți de câini, au verificat sediul APG și afară, și în interior, iar persoanele care intrau în clădire erau verificate prin detectorul de metale în formă de arcă, care, de obicei, nu funcționează, dar în această zi a fost conectată.
Întrevederea cu Dodon
Întrevederea lui Dodon cu deputații găgăuzi a avut loc cu ușile închise. Presa a avut acces doar pentru 10 minute, fiind permise doar filmările de protocol. Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah a spus jurnaliștilor că deputații APG au cerut ca întrevederea cu președintele să fie în regim închis.
Întrevederea încă nu era finalizată când pe internet au apărut câteva video-uri de acolo, înregistrate de către deputatul Ilia Uzun. În una dintre aceste înregistrări, deputatul APG Serghei Cimpoieș critică situația actuală privind dialogul politic dintre Chișinău și Comrat. „Noi, deputații APG, ne considerăm discriminați, pentru că nu putem decide nimic. Clasa politică a Moldovei și-a subordonat toate structurile puterii din Găgăuzia”, a declarat Cimpoieș. El a propus amendamente la Codul electoral, care ar prevedea o cotă din cinci deputați, reprezentanți ai Găgăuziei, în parlamentul Moldovei. Și a menționat că deputații din partea Găgăuziei ar trebui să aibă dreptul la veto în chestiuni ce țin de interesele autonomiei.
Discursul lui Dodon și răspunsurile sale la întrebările ce i-au fost adresate nu au ajuns în respectivele video-uri.
Întrevederea președintelui cu deputații APG a durat un pic mai mult de o oră. După aceasta, Dodon, Vlah și speakerul APG Vladimir Kîss au ieșit în fața presei.
Irina Vlah a spus că a avut loc un dialog deschis și legislatorii găgăuzi au primit răspuns la toate întrebările.
Igor Dodon a menționat că susține adoptarea „pachetului de legi găgăuze” în forma inițială. „Astăzi, noi ne-am înțeles că îmi vor transmite versiunea actualizată a acestor legi și noi vom putea, din numele președintelui [să le propunem spre examinare parlamentului Moldovei], pentru ca aceste proiecte să fie adoptate”, a subliniat Dodon.
Deputatul Serghei Cimpoieș a comunicat pentru NM că la această întrevedere, președintele nu a dat niciun fel de promisiuni concrete în ce privește legile găgăuze.
La întrebarea NM, ce a făcut Partidul Socialiștilor și Dodon pentru a soluționa problema legilor găgăuze, Dodon a spus că în luna decembrie, speakerul parlamentului Zinaida Greceanîi a dat indicații să fie formată o nouă componență a grupului interparlamentar din partea Chișinăului.
Ședința APG
După plecarea lui Dodon, a început ședința APG. Deputatul socialist Grigori Uzun a spus că renunțarea din luna decembrie a deputaților găgăuzi la activitatea din cadrul grupului interparlamentar este emoțională. Uzun a propus să fie reluat dialogul, dar și să fie schimbată componența acestuia din partea Găgăuziei.
Deputatul Nicolai Ivanciuc s-a declarat împotriva reluării activității grupului interparlamentar, el comparând comportamentul APG cu cel al unei „fete ușuratice”. „Nu există niciun fel de premise pentru reluarea activității grupului de lucru. Haideți să așteptăm pașii [în privința legilor găgăuze] din partea Chișinăului, acesta va fi pentru noi un semnal că există dorința unui dialog”, a spus Ivanciuc.
Deputatul Ecaterina Jecova a propus ca pentru reluarea activității grupului interparlamentar să se voteze în mod deschis (în APG funcționează sistemul de votare electronic, care nu demonstrează cine și cum a votat, ci doar rezultatele).
În timpul votului prin apel nominal, 19 din cei 23 de deputați ai APG prezenți la ședință au susținut reluarea activității grupului de lucru interparlamentar.
Ce înseamnă „legile găgăuze”
În anul 2015, în Moldova, a fost creat un grup de lucru interparlamentar în care au fost incluși câte cinci deputați ai parlamentului Moldovei și ai Adunării Populare a Găgăuziei. Obiectivul principal al grupului a fost delimitarea la nivel legislativ a competențelor autonomiei și ale autorităților centrale.
În anul 2016, deputații au elaborat trei proiecte de legi. Unul dintre acestea reglementează intrarea și ieșirea localităților din componența Găgăuziei. Cel de-al doilea presupune instituirea în sistemul administrației publice locale a unui nivel special de administrație pentru autonomie (în prezent, Găgăuziei îi este atribuit nivelul doi de administrație, adică cel al raioanelor). Potrivit celui de-al treilea proiect de lege, parlamentul nu poate schimba Legea cu privire la statutul juridic special al Gagauz Yeri fără acordul Comratului.
După ce proiectele de legi au fost transmise parlamentului, timp de aproape un an, nimeni nu și-a amintit de ele. În luna iunie 2017, comisia juridică a redactat cu mult aceste documente.
În consecință, majoritatea parlamentară constituită din democrați și „europenii populari” a aprobat în două lecturi concomitent două dintre cele trei proiecte în varianta redactată. Cel de-al treilea proiect a fost aprobat doar în prima lectură.
Consultându-se cu conducerea și deputații Găgăuziei, președintele Dodon a refuzat să promulge proiectele de legi în varianta redactată și le-a întors în parlament. După aceasta, mai mult de doi ani, nu s-a revenit la ele.
În luna octombrie 2019, la o întrevedere cu Irina Vlah, Igor Dodon a promis că va face tot posibilul pentru ca legile găgăuze să fie adoptate în forma inițială.
Pentru a adopta aceste proiecte de legi, Partidul Socialiștilor pro-prezidențial are nevoie de susținerea deputaților Partidului Democrat sau ai blocului ACUM.
