Cum este documentată mita electorală: explicațiile șefului IGP în cazul celor 14.000 de alegători suspectați de corupere

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a explicat mecanismul prin care oamenii legii au documentat coruperea a peste 14.000 de alegători care ar fi primit bani de la gruparea Șor în schimbul votului, în cadrul alegerilor prezidențiale din toamna 2024. Potrivit acestuia, transferurile erau efectuate printr-un sistem bancar rusesc, „PSB” (Promsvyazbank), aflat sub sancțiuni internaționale, inaccesibil în mod obișnuit din Republica Moldova. Comunicarea și coordonarea plăților se făceau prin sute de grupuri și boturi pe Telegram, în cadrul unei structuri de tip piramidal, unde au fost infiltrați reprezentanți ai poliției. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».

„Puteți să-mi dați, vă rog frumos, un exemplu de un cetățean care a primit anterior transferuri până la instituirea acestui mecanism în Republica Moldova cu PSB-ul? Nimeni. Deci… Imposibil. Nu putea să primească prin PSB. Primea prin oricare alte sisteme, numai nu prin PSB, deoarece sistemul PSB era în sancțiunile internaționale și el nu are conexiune cu sistemul bancar din Republica Moldova”, a explicat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, mecanismul de corupere era gestionat printr-o rețea extinsă de grupuri și boturi pe Telegram, în care alegătorii transmiteau datele necesare pentru deschiderea unui cont PSB, în vederea recepționării banilor.

„Toți au fost în grupele respective boturi și grupe de telegram, anume instituite conform piramidei la nivel local și teritorial, care, fiecare, de fapt, confirma sau prezenta datele sale, sale anume în acest context. Cu atât mai mult, dacă, iată, vă dau un simplu exemplu, spunea că la ziua de mâine o să primiți banii și exact la doua zi începeau a veni SMS-urile către persoană, că au fost transferate, de exemplu, 15.000 sau 30.000 de ruble și să începea convertirea acestor bani. Deci, noi vedeam care este modalitatea de convertire și în ce scop, ca de obicei, să ajungea iarăși la cel lider teritorial care le convertea banii, să achite acei banii în numerar ulterior”, a subliniat Viorel Cernăuțeanu.

În cadrul investigației, poliția a infiltrat persoane în peste 150 de astfel de grupuri pentru a documenta întreaga structură.

„Noi am lucrat cu 150 de grupe de Telegram. Deci noi practic în toate grupurile am avut persoane infiltrate,, noi în toate grupurile am avut culegerea de informații și de date care s-au petrecut cu siguranță. Este doar că, încă o dată repet, cu părere de rău legislația sau cu părere de bine pentru asigurarea anumitor drepturi a unor cetățeni, noi nu putem să facem public toată informația deoarece este în cadrul unei cauze penale și nu poate fi furnizată publicului atât de simplu”, a menționat șeful IGSU.

Peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: