Cum este documentată mita electorală: explicațiile șefului IGP în cazul celor 14.000 de alegători suspectați de corupere

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a explicat mecanismul prin care oamenii legii au documentat coruperea a peste 14.000 de alegători care ar fi primit bani de la gruparea Șor în schimbul votului, în cadrul alegerilor prezidențiale din toamna 2024. Potrivit acestuia, transferurile erau efectuate printr-un sistem bancar rusesc, „PSB” (Promsvyazbank), aflat sub sancțiuni internaționale, inaccesibil în mod obișnuit din Republica Moldova. Comunicarea și coordonarea plăților se făceau prin sute de grupuri și boturi pe Telegram, în cadrul unei structuri de tip piramidal, unde au fost infiltrați reprezentanți ai poliției. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы».

„Puteți să-mi dați, vă rog frumos, un exemplu de un cetățean care a primit anterior transferuri până la instituirea acestui mecanism în Republica Moldova cu PSB-ul? Nimeni. Deci… Imposibil. Nu putea să primească prin PSB. Primea prin oricare alte sisteme, numai nu prin PSB, deoarece sistemul PSB era în sancțiunile internaționale și el nu are conexiune cu sistemul bancar din Republica Moldova”, a explicat Cernăuțeanu.

Potrivit șefului IGP, mecanismul de corupere era gestionat printr-o rețea extinsă de grupuri și boturi pe Telegram, în care alegătorii transmiteau datele necesare pentru deschiderea unui cont PSB, în vederea recepționării banilor.

„Toți au fost în grupele respective boturi și grupe de telegram, anume instituite conform piramidei la nivel local și teritorial, care, fiecare, de fapt, confirma sau prezenta datele sale, sale anume în acest context. Cu atât mai mult, dacă, iată, vă dau un simplu exemplu, spunea că la ziua de mâine o să primiți banii și exact la doua zi începeau a veni SMS-urile către persoană, că au fost transferate, de exemplu, 15.000 sau 30.000 de ruble și să începea convertirea acestor bani. Deci, noi vedeam care este modalitatea de convertire și în ce scop, ca de obicei, să ajungea iarăși la cel lider teritorial care le convertea banii, să achite acei banii în numerar ulterior”, a subliniat Viorel Cernăuțeanu.

În cadrul investigației, poliția a infiltrat persoane în peste 150 de astfel de grupuri pentru a documenta întreaga structură.

„Noi am lucrat cu 150 de grupe de Telegram. Deci noi practic în toate grupurile am avut persoane infiltrate,, noi în toate grupurile am avut culegerea de informații și de date care s-au petrecut cu siguranță. Este doar că, încă o dată repet, cu părere de rău legislația sau cu părere de bine pentru asigurarea anumitor drepturi a unor cetățeni, noi nu putem să facem public toată informația deoarece este în cadrul unei cauze penale și nu poate fi furnizată publicului atât de simplu”, a menționat șeful IGSU.

Peste șase mii de amenzi au fost aplicate până în prezent pentru corupție electorală, fiind investigate 140 de mii de persoane implicate în schema coordonată de fugarul Ilan Șor în timpul alegerilor și referendumului de anul trecut. În jur de 2 mii de persoane au fost scutite de sancțiuni, deoarece au conlucrat cu oamenii legii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: