Cum pot grupurile profesionale utiliza eficient Ghidul privind Drepturile Omului

În 2025, echipa Ambasadei Drepturilor Omului a organizat mai multe întâlniri cu grupuri profesionale care activează în domeniul protecției și promovării drepturilor omului. Întâlnirile cu reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsmanului) al Republicii Moldova, juriștii Consiliului pentru Egalitate al Republicii Moldova, precum și membrii Grupului de Inițiativă al Mediatorilor Comunitari Ucraineni din Moldova, au fost dedicate Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului – Lela Metreveli, Natalia Țurcan, Iurie Levinte și Evghenii Goloșceapov (experți-dezvoltatori ai Ghidului privind Drepturile Omului) – au explicat specialiștilor oficiilor Avocatului Poporului (Ombudsmanului) și Consiliului pentru Egalitate, cum avocații, juriștii și experții în domeniul drepturilor omului, pot utiliza eficient platforma Ghidului privind Drepturile Omului pentru a lucra cu beneficiarii care solicită asistență cu probleme de violare și/sau restrângere a drepturilor omului, precum și pentru a pregăti rapoarte, a efectua cercetări, analize comparative și a face schimb de bune practici, pentru a elabora propuneri de modificare a legislației și promovare a unor noi inițiative, pentru programe și proiecte privind educația în domeniul drepturilor omului, consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice, implementate de oficiile Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate din Republica Moldova.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului a prezentat în detaliu cele două faze de lucru asupra Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, prezentând cele zece subiecte ale Ghidului, elaborat și adaptat pentru Moldova, care acoperă următoarele aspecte:

Experții au demonstrat, de asemenea, secțiunile platformei unde sunt afișate douăzeci de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului. După ce au demonstrat navigarea pe platforma online a Ghidului, și au descris structura și capacitățile acestuia, experții au remarcat că Ghidul privind Drepturile Omului este o platformă europeană unică ce reunește într-un singur loc versiunile adaptate ale Ghidului care au fost deja elaborate în unsprezece țări – Letonia, Estonia, Lituania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Franța, Croația, Ucraina, Georgia și Moldova.

Participanții au discutat activ diverse posibilități ale platformei, surse și referințele la legislația actuală sau practica judiciară utilizate pe platforma Ghidului, problemele legate de actualizarea informațiilor în cazul modificărilor legislației relevante, au adresat întrebări și au prezentat propuneri și idei specifice pentru dezvoltarea subiectelor noi, drepturilor și testelor individuale în cadrul Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova.

Ian Feldman – Președintele Consiliului pentru Egalitate: „𝐺ℎ𝑖𝑑𝑢𝑙 privind 𝐷𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙e 𝑂𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑀𝑜𝑙𝑑𝑜𝑣𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜 𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑎̆ 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑜𝑎𝑠𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑟𝑜𝑚𝑜𝑣𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑔𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒𝑚𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑢𝑚𝑎𝑛𝑒. 𝐴𝑐𝑐𝑒𝑠𝑢𝑙 𝑙𝑎 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑎𝑑𝑎𝑝𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑒𝑥𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑛𝑎𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑒𝑠𝑒𝑛𝑡̦𝑖𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑟𝑖𝑚𝑖𝑛𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑠̦𝑡𝑖𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑜𝑛𝑠𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒.”

Oxana Gumennaia – Adjuncta a Avocatului Poporului al Republicii Moldova: „Ghidul este foarte simplu și accesibil de utilizat, atât pentru specialiști, cât și pentru beneficiarii Oficiului Avocatului Poporului al Republicii Moldova. Am publicat deja un link către versiunea moldovenească a Ghidului pe pagina noastră oficială. De asemenea, știu că un coleg de la Reprezentanța Comrat folosește platforma Ghidului pentru a informa specialiștii Reprezentanței și beneficiarii acesteia. Ghidul este foarte util pentru consultarea populației în domeniul drepturilor omului, pentru efectuarea unei analize comparative a practicilor diferitelor țări participante la elaborarea Ghidului și pentru desfășurarea instruirilor.”

Lela Metreveli – Directoarea Ambasadei Drepturilor Omului: „Întâlnirile cu oficiile Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate sunt foarte importante pentru noi. Oficiile Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate sunt parteneri naționali ai Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova. Prin sprijinirea elaborării Ghidului pentru Moldova, aceste două instituții naționale pentru drepturile omului recunosc, de asemenea, Ghidul privind Drepturile Omului ca o platformă utilă și eficientă, cu informații sigure și resurse utile atât pentru publicul larg, cât și pentru grupurile profesionale care activează în domeniul drepturilor omului.”

Întâlnire cu Grupul de Inițiativă al Mediatorilor Comunitari Ucraineni din Moldova a avut loc la Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu. Printre participanți s-au numărat absolvenți ai două proiecte derulate de Ambasada Drepturilor Omului și partenerii săi pentru femeile ucrainene refugiate în Moldova în urma invaziei Rusiei în Ucraina, când câteva sute de mii de ucraineni au fugit din calea războiului. Femeile ucrainene din Moldova aveau nevoie de oportunități juridice extinse și de respectarea drepturilor omului pentru a-și putea apăra și proteja drepturile și a avea facilități în timp ce se aflau în Moldova. Pentru a asigura un sprijin mai structurat, eficient și durabil pentru refugiații ucraineni din Moldova, s-a propus crearea și instituționalizarea unui grup de mediatori comunitari ucraineni din Moldova, format din activiste și lideri ucraineni (de pe ambele maluri ale râului Nistru), pentru a ajuta comunitatea mai largă a femeilor ucrainene din Moldova și a implementa acțiuni de apărare și promovare a drepturilor omului.

Scopul întâlnirii a fost de a demonstra modul în care Grupul de Inițiativă al Mediatorilor Comunitari Ucraineni poate utiliza eficient platforma Ghidului pentru a aborda propriile probleme și a lucra cu beneficiarii, inclusiv cu comunitatea femeilor ucrainene din Moldova. Având în vedere problema stringentă a strămutării refugiaților din Ucraina către diverse țări, participanții au apreciat, de asemenea, foarte mult integrarea pe o singură platformă a unor versiuni adaptate ale Ghidului, deja elaborate în unsprezece țări. Din această perspectivă, participanții au considerat utilă oportunitatea de a explora cadrele juridice ale potențialelor țări de reședință temporară, în care ar putea fi nevoiți să se mute. Participanții au exprimat provocările cu care se confruntă în continuare în Moldova în ceea ce privește exercitarea drepturilor lor și includerea lor în procesele sociale, economice și culturale din Republica Moldova. Aceștia au citat exemple specifice din situații de zi cu zi și au întrebat dacă pot găsi răspunsuri la întrebările lor pe platforma Ghidului.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului a înmânat colegilor din oficiile Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate, precum și Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu, sute de pliante cu informații despre Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova, care sunt amplasate la intrare pentru beneficiarii care solicită asistență de la Instituții naționale pentru drepturile omului, precum și pentru vizitatorii bibliotecii. O parte din pliante au fost distribuite Reprezentanțelor Oficiului Avocatului Poporului din orașele Bălți, Cahul și Comrat pentru a informa publicul despre platforma Ghidului privind Drepturile Omului și pentru a asigura o conștientizare sporită a drepturilor omului în rândul populației care locuiește în zonele îndepărtate ale țării.

Întâlnirile dedicate Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova au fost organizate în cadrul proiectului „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”.

Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului, în parteneriat cu organizația Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS) din Riga. Partenerii proiectului în Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

O mașină s-a tamponat într-un copac la Ceadîr-Lunga. Șoferul, în vârstă de 20 de ani, a decedat pe loc

Un automobil, în care se aflau trei persoane, s-a tamponat într-un copac la Ceadîr-Lunga, pe 27 decembrie. În urma impactului, șoferul vehiculului, în vârstă de 20 de ani, a decedat pe loc, iar cei doi pasageri au avut nevoie de îngrijiri medicale. Informațiile au fost raportate de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

Potrivit IGP, în jurul orei 09:20, oamenii legii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victime pe traseul Baurci – Ceadîr-Lunga.

La fața locului, oamenii legii au stabilit preliminar că un tânăr de 20 de ani, aflat la volanul unui BMW, a pierdut controlul mașinii, a derapat de pe carosabil, s-a răsturnat și s-a tamponat într-un copac.

În urma impactului, conducătorul auto a decedat pe loc, până la sosirea echipajului medical. Două persoane aflate în calitate de pasageri, cu vârstele de 19 și 38 de ani, au primit îngrijiri medicale.

Poliția investighează circumstanțele producerii accidentului.

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie acordat și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile lui decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

VIDEO „Scopul – să ies la plimbare fără mama”. Cum s-au confruntat adolescenții cu dizabilități cu indiferența autorităților

Gropi, crăpături mari și crengi uscate — așa arată drumul din apropierea casei în care locuiește Nichita Socolov, un tânăr cu nevoi speciale. În septembrie 2014, el s-a adresat serviciilor municipale, solicitând asigurarea accesului la propria scară. Răspunsuri există, ajutor — nu.

Despre problemă s-a aflat datorită fostului coleg de clasă al tânărului, Nichita Dușac, care locuiește în apropiere și se deplasează, de asemenea, într-un scaun cu rotile. Potrivit lui, „cel mai dureros în toată această poveste nu sunt gropile, nu lipsa rampei și nici măcar copacii periculoși. Cel mai înfricoșător este indiferența”.

Corespondentul NewsMaker a fost la fața locului și arată pe ce drumuri sunt nevoiți să se deplaseze tinerii, iar unul dintre ei a vorbit și despre scopul său în viață — „să iasă la plimbare fără mama”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Luis Tato/AFP

Israelul devine prima țară din lume care recunoaște oficial Somaliland ca stat independent

Israelul a recunoscut oficial Somaliland, o republică autoproclamată din Africa de Est care s-a separat de Somalia în urmă cu peste 30 de ani. Este prima țară din lume care recunoaște Somaliland drept stat independent.

Pe 26 decembrie, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, ministrul israelian de Externe, Gideon S’aar, și președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, au semnat declarația de recunoaștere a autoproclamatei republici.

Cancelaria șefului Guvernului de la Tel Aviv a transmis într-un comunicat că recunoașterea Somalilandului are loc „în spiritul Acordurilor Avraam” — procesul de apropiere dintre Israel și lumea arabă, inițiat de SUA în timpul primului mandat prezidențial al lui Donald Trump. Datorită acestor acorduri, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Marocul și Sudanul și-au normalizat atunci relațiile cu Israelul.

Cancelaria lui Netanyahu a publicat, de asemenea, un videoclip în care premierul israelian, în cadrul unei discuții cu Abdirahman Mohamed Abdullahi, își declară intenția de a-l informa pe președintele SUA despre „disponibilitatea și dorința” Somalilandului de a se alătura Acordurilor Avraam.

Președintele Somaliei, Hamza Abdi Barre, a calificat pasul Israelului drept o încălcare deliberată a suveranității țării sale. Totodată, miniștrii de externe ai Egiptului, Turciei și Djibouti au condamnat recunoașterea Somalilandului de către Israel în cadrul unei discuții telefonice cvadrilaterale cu omologul lor somalez. Aceștia au avertizat împotriva unor pași unilaterali care subminează stabilitatea și creează structuri paralele cu instituțiile statului somalez. De asemenea, miniștrii au subliniat că recunoașterea independenței unor părți ale statelor suverane creează un precedent periculos din perspectiva dreptului internațional și a Cartei ONU.

Separat, ei au declarat că resping orice planuri de strămutare a populației palestiniene în afara patriei sale.

Anterior, presa a relatat că, din vara acestui an, Israelul poartă negocieri cu mai multe state privind o potențială relocare a palestinienilor din Fâșia Gaza, care este scena unui conflict armat între statul evreiesc și gruparea teroristă Hamas.

Regiunea autonomă Somaliland, care face parte din Somalia, și-a proclamat independența în 1991. Deși nu este recunoscută de comunitatea internațională, autoproclamata republică menține relații neoficiale cu mai multe state, inclusiv cu Etiopia. Somalilandul, cu o suprafață de aproximativ 175 000 de kilometri pătrați, este situat în nord-vestul Somaliei, la Marea Roșie, pe țărmul opus Yemenului, o mare parte din teritoriul căruia este controlat de rebelii houthi sprijiniți de Iran.

Somalilandul are propria valută, armată și poliție. Spre deosebire de Somalia, aflat într-o criză politică de zeci de ani și implicată într-o luptă permanentă cu teroriștii din gruparea „Al-Shabaab”, Somalilandul se remarcă printr-o stabilitate relativă, notează DW.

În februarie 2024, Somalia a încheiat un pact de apărare cu Turcia pentru 10 ani. Pe durata acestuia, Forțele Navale ale Turciei s-au angajat să protejeze apele teritoriale ale acestei țări africane, implicată într-o serie de conflicte interne și externe. Ankara deține în capitala somaleză Mogadishu cea mai mare ambasadă a sa din Africa. De asemenea, Turcia a construit în Somalia cea mai mare bază militară de peste hotare, cunoscută de numele Camp TURKSOM, unde sunt antrenate forțele armate somaleze.

Vlad Filat, condamnat la 2 ani de închisoare în Franța, a fost dat în căutare internațională

Biroul Central Internațional INTERPOL Paris a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, condamnat recent în Franța la 2 ani de închisoare. Solicitarea a fost inițiată la data de 26 decembrie. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției pentru ZdG.

Potrivit Constituției, cetățenii Republicii Moldova nu pot fi extrădați sau expulzați de pe teritoriul țării.

Amintim că, pe 8 decembrie, Tribunalul corecțional din Paris l-a condamnat pe Vlad Filat la 2 ani de închisoare într-un dosar de corupție. Instanța a constatat că Filat ar fi fost implicat într-un mecanism de spălare de bani legat de mituirea unui funcționar public străin. Conform anchetatorilor, în anii 2012 și 2014, el și fosta sa soție ar fi achiziționat mai multe proprietăți imobiliare în Franța, în special în regiunea Haute-Savoie, prin intermediul unor companii și al unui interpus, folosind fonduri provenite de la o companie canadiană. Aceasta obținuse, în 2011, contractul de gestionare a Loteriei Naționale a Republicii Moldova, pe perioada în care Filat era prim-ministru.

Vlad Filat, care conduce Partidul Liberal Democrat din Moldova, respinge acuzațiile. Anterior, el a calificat sentința ca fiind „motivată politic” și „puternic influențată din Republica Moldova”.

***

Vlad Filat a deținut funcția de premier al Republicii Moldova între 2009 și 2013. Acesta a fost condamnat în 2016 la nouă ani de închisoare pentru corupție și abuz de putere, fiind acuzat de delapidarea a 260 de milioane de dolari în dosarul „Frauda bancară”. El a fost eliberat din închisoare în 2019.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: