Cum se desfășoară imunizarea în România și prin ce metode sunt convinși oamenii să se vaccineze. Interviu NM
Full Article 9 minutes read

Cum se desfășoară imunizarea în România și prin ce metode sunt convinși oamenii să se vaccineze. Interviu NM

În România, numărul de solicitări pentru imunizarea împotriva coronavirusului depășește deocamdată posibilitățile statului de a asigura toți doritorii cu vaccinuri. Secretarul de stat al Ministerului Sănătății din România, vicepreședintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19, Andrei Baciu, a relatat într-un interviu pentru NM cum au reușit autoritățile române să convingă populația despre necesitatea de a se vaccina, ce fel de preparate sunt utilizate pentru diferite categorii sociale și cât de des sunt înregistrate efecte adverse după imunizare.

x

„Lucrătorii medicali depun un efort supraomenesc încă de la începutul pandemiei”

La ce etapă este în prezent campania de vaccinare din România? Cum s-a decis împărțirea populației în categorii?

Cum se desfășoară imunizarea în România și prin ce metode sunt convinși oamenii să se vaccineze. Interviu NM

Фото из личного арзива Андрея Бачу

Ne aflăm în etapa a III-a de vaccinare. Practic, este ultima etapă din strategia noastră de vaccinare. Prima etapă este adresată personalului medical în înțelegerea cea mai amplă: medici, asistente medicale, tot personalul medical dintr-un spital, stomatologi,  farmaciști – practic toți cei care activează cumva în domeniul medical, oricare ramură a domeniului medical.

Această etapă a fost aleasă din două motive importante: în primul rând, pentru că toți cei implicați în această etapă fac un efort supraomenesc încă de la începutul pandemiei. Pe de altă parte, au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta infecție, tocmai pentru că o bună parte dintre ei tratează pacienți cu COVID-19, ceea ce îi face să intre în contact mai frecvent cu pacienți pozitivi și, practic, și cifrele au demonstrat că un procent însemnat a ajuns de-a lungul timpului să se infecteze cu SARS-COV2.

Pe de altă parte, este esențială garantarea continuității asistenței medicale. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că ne dorim ca spitalele să poată să funcționeze, ca personalul să fie sănătos și capabil să acorde asistență medicală pentru orice fel de pacient – fie el cu COVID-19 sau nu. Acest lucru îl poți face dacă imunizezi personalul dintr-un spital.

A doua etapă, în linii mari, a prevăzut trei elemente importante: persoanele peste 65 de ani și persoanele cu boli cronice, în primul rând, tocmai pentru că aceste persoane au un risc semnificativ mai mare de boală. Este un lucru deja dovedit din punct de vedere medical-epidemiologic. Încă o etapă importantă din categoria a II-a este cea a personalului care desfășoară activități din domenii esențiale. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă domenii care asigură buna funcționare a societății. Vă dau câteva exemple: cei care lucrează în furnizarea apei potabile, cei care lucrează în domeniul furnizării energiei electrice. Evident că, dacă la o hidrocentrală, spre exemplu, există un focar de SARS-COV2, respectiva unitate are risc de a avea întreruperi de funcționare. Practic, aceste lucruri au definit etapa a II-a.

Etapa a III-a este adresată populației generale, tuturor celor care au peste 16 ani și își doresc să se vaccineze. Practic, din 15 martie, suntem în etapa a III-a și asta ne și bucură pentru că în România este o dorință mare a populației de a se vaccina. Și mult mai mare decât posibilitatea noastră de a livra vaccinurile în conformitate cu ce primim de la UE.

Din aprilie, în România, vor fi utilizate patru vaccinuri: Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson & Johnson. Există o anumită strategie privind administrarea serurilor, de exemplu, în funcție de vârstă?

România fiind stat-membru au UE, noi nu am achiziționat și nu am făcut, independent, contracte cu nicio companie. Toate vaccinurile care au sosit în România sunt vaccinuri care, de fapt, au fost contractate pentru toate statele-membre, de către Comisia Europeană. Deci, practic, toate aceste vaccinuri existente în momentul de față în România – trei și al patrulea care urmează să sosească de la Johnson&Johnson, în luna aprilie, sunt pe baza unor contracte pe care Comisia Europeană le-a semnat.

Noi am avut o limitare de 55 de ani la vaccinul AstraZeneca, care a fost dată ca urmare a deciziei unui for științific. Am ridicat după o perioadă de timp această limitare și, în momentul de față, oricine care are peste 18 ani se poate vaccina inclusiv cu vaccinul produs de AstraZeneca.

„Peste 95% dintre cei din prima etapă s-au vaccinat”

Examinează România posibilitatea achiziționării unor vaccinuri care nu au fost aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului? Preparatul rusesc Sputnik V, de exemplu?

Este o chestiune care ține un pic de abordarea pe care am avut-o de la bun început și practic este o decizie care ține de alinierea României la demersurile europene. Demersurile europene, în situația noastră, până la urmă, sunt cele care ne-au garantat accesibilitatea la vaccinare în aceleași timp cu toate celelalte state europene. Românii au fost alături de ceilalți cetățeni europeni printre primii la nivel european, la nivel global chiar, care au avut acces la vaccinare. Deci, apartenența la demersurile europene ne-a garantat și ne-a facilitat accesul în primele momente la vaccinare. Noi am avut prima persoană vaccinată în România pe 27 decembrie 2020, cu doar două săptămâni mai târziu față de alte țări avansate. Deci, avem în momentul de față peste 2,3 mln de vaccinuri administrate, peste 1,5 mln de persoane vaccinate. Vedem, totuși, că este un număr mare de persoane care și-au câștigat imunitate ca urmare a vaccinării și ca urmare a unui ritm susținut de vaccinare. Practic, aceste lucruri au fost cumva garantate ca urmare a unor demersuri europene.

În Moldova, potrivit datelor unui sondaj recent, peste 50% din populație nu vrea să se vaccineze. Pe de altă parte, ne spuneți că în România sunt mai mulți doritori decât doze disponibile momentan. Cum vă explicați acest fenomen?

Cred că aici am avut o abordare care poate, la început, nu părea atât de promițătoare, însă s-a dovedit de un mare, mare efect. Noi am privit întotdeauna vaccinarea ca un act medical, un act la o problemă medicală, pentru care pacienții ar trebui să discute cu corpul medical.

Astfel, noi am început vaccinarea cu personalul medical și am dedicat foarte mult timp, energie și atenție pentru procese de informare a personalului medical, de a le transmite toate informațiile, toate datele, astfel încât ulterior să poată să ofere pacienților toate informațiile despre vaccinare. În acest fel, am reușit să creăm un dialog între populație și corpul medical ca pentru orice altă  problemă de sănătate.

Ai o problemă medicală de orice tip – te duci și discuți cu medicul de familie, medicul din spital, un farmacist. Deci, practic, apelezi la o relație de încredere prestabilită pe care nu faci altceva decât să o adaptezi cu mesaje și informații situației actuale. Acest lucru cred că a avut un impact real asupra primei etape de vaccinare: peste 95% dintre cei din prima etapă s-au vaccinat și acest lucru, am impresia, că a fost principalul element care a contribuit la menținerea acestei dorințe și generarea acestei dorințe semnificative de vaccinare în rândul populației generale.

„Nu cred că este cineva care își dorește să se îmbolnăvească”

Au fost înregistrate în România efecte adverse severe în urma imunizărilor împotriva coronavirusului? Cum sunt monitorizate reacțiile?

În România nu au fost înregistrate efecte adverse grave cu o singură excepție – un singur șoc anafilactic care a fost tratat pe loc. Pacientul se simte bine, nu a avut urmări. Au fost, întradevăr, reacții adverse, ceea ce este normal pentru aceste vaccinuri. Vorbim de o medie de 3,3 reacții adverse la mia de doze de administrare, însă cel mai important lucru este faptul că acestea sunt minore și comune.

Sunt reacții minore care sunt fie la nivel local, care țin de un mic disconfort, o mică durere, jenă la nivelul înțepăturii. Fie generale, care țin mai degrabă de chestii sistemice – o mică stare de oboseală, dureri de cap, dureri musculare, dureri articulare. Oricum, toate acestea sunt de intensitate scăzută, țin câteva ore, o zi, maxim două. Acestea sunt tipurile de reacții adverse care apar. Apar foarte rar, în 3,3 cazuri la mia de ingectări. Practic, sunt incomparabile ca efecte cu avantajele pe care le aduce vaccinarea. Dacă acestea sunt avantajele, dezavantajele sunt acelea că ne protejează de a dezvolta boala, care am văzut că, mai nou, se extinde. Au apărut foarte multe tulpini. Lucrurile nu sunt simple și există o variabilitate și o heterogenitate semnificativă în dobândirea bolii. Nu cred că este cineva care își dorește să se îmbolnăvească. Dimpotrivă, dacă ai o modalitate prin care te poți proteja de boală, cred că este normal să o faci.

Ne bucură că este o dorință foarte mare de vaccinare în România. Nu avem suficiente doze ca să putem în acest moment face față la toate solicitările, însă, practic, ne dorim ca în perioada următoare, pe măsură ce sosesc din ce în ce mai multe doze, să putem să acoperim toată această nevoie. Vorbim de 2,2 mln de doze care vor sosi în martie și 3,1 mln de doze în luna aprilie. Pe lângă celelalte doze care sunt deja sosite.

Iau în considerare autoritățile române introducerea unor „pașapoarte de vaccinare”, așa cum s-a decis, de exemplu, în Israel? Acolo, persoanele neimunizate trebuie să respecte anumite restricții.

Este o discuție prematură. Oricum, vaccinarea este un act medical și cred că direcția ar trebui să fie mai degrabă către un document din dimensiunea medicală și nu a transporturilor, însă au fost poziții foarte clare atât a prim-ministrului României, cât și a altor decidenți cu privire la această situație. Au fost puncte de vedere exprimate și la nivel european. O să vedem în perioada următoare care va fi decizia finală.

Dar dacă ne referim la circulație, vor permite autoritățile române accesul pe teritoriul țării a persoanelor imunizate cu vaccinuri neautorizate de către Agenția Europeană a Medicamentului? Astfel de preparate sunt utilizate, în prezent, în Ucraina sau în Ungaria.

Este o decizie mai complexă și rămâne de văzut în perioada următoare, pentru că lucrurile sunt într-o dinamică continuă. Este prematură o astfel de situație în discuție acum. O să vedem în perioada următoare care vor fi exact condiționalitățile de transport și de transfer.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: