Despre reforma teritorial-administrativă din Moldova se discută demult. Unii vorbesc despre necesitatea acesteia, alții – despre pagube. Cu toate acestea, guvernul a aprobat, la 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice, care prevede, printre altele, o altă organizare teritorială a Moldovei. NM a discutat cu Diana Chiriac, consilierul prim-ministrului în domeniul administrației și a găsit răspunsuri la cinci întrebări despre Strategie și organizarea teritorială a țării.
Întrebarea nr. 1. Cum se va schimba organizarea teritorială a Moldovei?
În prezent, Moldova este împărțită în 35 de unități teritoriale: 32 de raioane, două municipii (Chișinău și Bălți; în Moldova sunt mai multe municipii, dar anume acestea două sunt unități administrative independente, iar celelalte – sunt parte ale altor raioane) și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Strategia adoptată conține două opțiuni privind o nouă organizare teritorială a țării noastre: împărțirea în cinci regiuni sau în 10 districte.
Împărțirea în cinci regiuni este bazată pe organizarea actuală în regiuni de dezvoltare, conform Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Reieșind din aceasta, se propune crearea următoarelor cinci regiuni:
- Regiunea administrativă Nord
- Regiunea administrativă Centru
- Regiunea administrativă Sud
- Municipiul Chișinău
- Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia
În regiunea Nord vor fi incluse: municipiul Bălți, raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Râșcani, Sângerei și Soroca.
În regiunea Centru – raioanele Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Hâncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Ungheni.
În regiunea Sud – raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova, Ștefan Vodă și Taraclia.
Divizarea în zece districte este bazată pe împărțirea actuală în zone de responsabilitate a Cancelariei de Stat. Cancelaria de Stat are filiale în diferite zone ale țării. O filială este atribuită concomitent câtorva raioane ale Moldovei. Există zece astfel de filiale și în baza acestei organizări, se stabilește un posibil scenariu de divizare a Moldovei în zece districte.
- Districtul Bălți (municipiul Bălți, raioanele Fălești, Glodeni, Râșcani și Sângerei)
- Districtul Căușeni (raioanele Căușeni, Anenii Noi și Ștefan Vodă)
- Districtul Cahul (raioanele Cahul, Cantemir și Taraclia)
- Districtul Edineț (raioanele Edineț, Briceni, Dondușeni și Ocnița)
- Districtul Hâncești (raioanele Hâncești, Basarabeasca, Cimișlia și Leova)
- Districtul Orhei (raioanele Orhei, Rezina, Șoldănești și Telenești)
- Districtul Soroca (raioanele Soroca, Drochia și Florești)
- Districtul Ungheni (raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni)
- Găgăuzia
- Municipiul Chișinău
De notat că în acest caz, este vorba despre reformarea de nivelul doi a organizării administrative a Moldovei, adică a raioanelor. Va fi reformat și nivelul întâi – primăriile.
Întrebarea nr. 2. Ce se va întâmpla înainte de aceasta?
Înainte de reforma teritorială va fi realizată reforma nivelului întâi al administrației publice. Autoritățile vor propune primăriilor să se comaseze. La etapa întâi – voluntar. În parlament au avut loc deja primele audieri în cadrul cărora deocamdată a fost discutată concepția (nici măcar nu proiectul) Legii privind amalgamarea voluntară.
Care este intenția autorilor? Primăriile satelor mai mici vor putea conveni în privința comasării. După ce va fi luată o asemenea decizie, acestea vor trebui să expedieze actele corespunzătoare către un departament special al Cancelariei de Stat și, dacă acestea vor corespunde prevederilor Legii privind amalgamarea voluntară, primăriile vor primi acordul de a se comasa. Astfel, vor putea să se comaseze câteva primării din sate mai mici, în plus, primăriile mai mici vor putea să adere la cele mai mari.
Toate procedurile și condițiile necesare pentru aceasta vor fi incluse în proiectul de lege. Deocamdată, potrivit afirmațiilor lui Chiriac, este prematur să se vorbească despre acestea.
Chiriac a remarcat faptul că, comasarea voluntară se va prelungi până în anul 2026, iar după aceasta, va începe comasarea conform legii. Or, potrivit Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, „unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populație, de regulă, de cel puțin 1500 de locuitori”. În același timp, 35 la sută dintre localitățile Moldovei nu au acest minimum și, respectiv, pe viitor nu vor fi considerate astfel.
De menționat faptul că satele nu vor fi lichidate. Să presupunem că dacă satele A, B, C vor dori să se comaseze, oricum, vor rămâne satele A, B și C, doar că acestea vor avea o singură primărie care se va afla, de exemplu, în satul B. Criteriile conform cărora va fi ales „satul principal” va fi descris în Legea privind amalgamarea voluntară.
După ce se va încheia comasarea voluntară și comasarea conform legii, va fi clar, câte primării au rămas în Moldova și unde sunt situate. Astfel, va fi ales scenariul de organizare a țării în cinci sau zece regiuni.
Întrebarea nr. 3. Care sunt argumentele în favoarea reformei?
Autorii Strategiei fac referire la numeroase studii care denotă faptul că Moldova este prea mult fragmentată. Acest lucru este indicat și în răspunsul Comisiei Europene la cererea Moldovei de aderare la UE. O treime din localități au o populație mai mică de 1500 de persoane, iar în 90 la sută din localități trăiesc mai puțin de 5000 de persoane. Chiriac menționează că acest lucru conduce la un management ineficient al primăriilor: populația nu beneficiază de serviciile necesare și tinde să plece din sat.
Numărul locuitorilor, al colaboratorilor primăriei și capacitatea acestora din urmă de a-și îndeplini activitatea în mod eficient influențează în mod direct asupra finanțelor localității în cauză. Chiriac precizează că, pentru a se dezvolta, o localitate trebuie să aibă propriile venituri. Altfel, bugetul local devine dependent de bugetul de stat. O localitate cu o populație mai numeroasă va putea pretinde la proiecte mai mari, iar o primărie în care activează mai mulți angajați va putea elabora și realiza acest proiect într-un mod compentent.
Chiriac a mai spus că există primării în care activează două persoane, iar acestea, pe lângă toate, nici nu pot crea proiecte. Drept urmare, nu există proiecte, dar nici dezvoltare.
Opoziția nu este de acord cu argumentele, iar Partidul Socialiștilor (PSRM) a colectat în această iarnă semnături împotriva reformei administrative.
Întrebarea nr. 4. De ce primăriile ar trebui să se comaseze voluntar?
O întrebare firească: de ce primăriile ar trebui să se comaseze voluntar? Care primar va accepta benevol să împartă competențele cu cineva? Pentru a lansa acest proces, este prevăzut un fond special – circa 250 milioane de lei. Localitățile care vor decide să se comaseze voluntar vor fi stimulate. La fel, vor fi susținute în organizarea procesului, rapid și comod. De exemplu, susține Chiriac, din acest fond vor fi alocați bani pentru a asigura salariile a 12 angajați ai unei primării noi, comasate. La fel, ar putea fi alocați bani pentru reabilitarea drumului dintre localitățile care vor avea o aceeași primărie sau pentru lansarea unui transport permanent care va circula între localitățile respective.
Întrebarea nr. 5. Ce mai prevede Strategia?
Un singur capitol din cele cinci ale Strategiei de reformă a administrației publice este dedicat reformei administrativ-teritoriale. În afară de aceasta, în document sunt examinate și alte chestiuni.
Printre altele, este vorba despre creșterea atractivității funcției de funcționar public. Potrivit afirmațiilor lui Chiriac, absența acestei atractivități a dus la insuficiența de cadre și, dacă la nivel central, această problemă nu este atât de acută, este foarte gravă la nivel local. Consilierul susține că în perioada pandemiei, în primăriile mici, uneori, nici nu avea cine să lucreze.
Și încă un aspect căruia i se acordă atenție în Strategie – debirocratizarea și dezvoltarea serviciilor digitale. În prezent, locuitorii satelor trebuie să meargă în centrul raional pentru actele și certificatele necesare. O soluție în această situație vor fi Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS), în care mai multe acte vor putea fi obținute la distanță. Pe site-ul serviciilor publice există o listă din 42 de astfel de servicii, printre care – obținerea permisului de conducere și a diferitelor licențe. Chiriac a menționat că în anul 2030, numărul CUPS ar trebui să ajungă până la 200. În prezent, în Moldova sunt 898 de primării. După comasare, acestea vor fi mai puține. Consilierul presupune că 200 de centre CUPS vor fi suficiente pentru a satisface necesitățile a 1/3 din primării.
Strategia mai presupune revizuirea numărului de structuri subordonate organelor administrației centrale și elaborarea unui regulament clar de planificare, care va permite unificarea standardelor de planificare în toate structurile administrației publice, făcându-le astfel mult mai eficiente.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
