Viață

Curtea Constituțională va funcționa după noi reguli. Un partid cere respingerea inițiativei UPDATE

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2024
16:53

Curtea Constituțională ar urma să-și desfășoare activitatea în baza unei noi legi. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de Guvern. Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor. De asemenea au fost efectuate modificări și la formula de calcul a pensiei. Între timp, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament”. Potrivit CUB, inițiativa va oferi „pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate. Între timp, Ministerul Justiției a declarat că proiectul noii legi privind Curtea Constituțională nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor.

Reprezentanții Guvernului au anunțat, pe 11 decembrie, că „Curtea Constituțională își va desfășura activitatea în baza unei noi legi”. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de cabinetul de miniștri. Versiunea nouă a fost elaborată prin comasarea Legii privind Curtea Constituțională și a Codului jurisdicției constituționale.

Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor.

În legislația actuală, președintelui Curții Constituționale i se acordă o pensie similară cu cea a președintelui Curții Supreme de Justiție, iar membrilor Curții Constituționale – o pensie echivalentă cu cea a vicepreședinților. În noua versiune a legii, judecătorul Curții Constituționale care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (inclusiv un mandat complet de judecător al Curții Constituționale) are dreptul la o pensie pentru vechime în muncă în valoare de 55% din salariul mediu lunar, cu o creștere de 3% pentru fiecare an de vechime care depășește 20 de ani, dar nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar.

Totodată, de acum înainte, problemele legate de încălcările disciplinare și retragerea mandatului vor fi examinate exclusiv în ședințele plenare ale Curții Constituționale. În ceea ce privește demiterea unui judecător al Curții Constituționale, legea în vigoare prevede deja condițiile pentru demitere și retragerea mandatului unui judecător al Curții, însă noul document extinde lista motivelor.

Anterior, motivele pentru demitere puteau fi:

incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile din motive de sănătate pentru o perioadă mai mare de patru luni consecutive;
încălcarea jurământului sau a obligațiilor judecătorului;
pronunțarea unei hotărâri definitive într-un dosar penal împotriva judecătorului.

Acum, la acestea se adaugă:

pierderea cetățeniei Republicii Moldova;
aplicarea sancțiunilor disciplinare;
o decizie definitivă privind constatarea incompatibilității funcției de judecător cu o altă activitate;
nedepunerea sau refuzul de a depune declarația de avere și interese personale la solicitarea inspectorului de integritate;
confiscarea prin hotărâre judecătorească a bunurilor dobândite ilegal.

Conform noului proiect de lege, decizia de retragere a mandatului este luată de plenul Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi din voturile judecătorilor. Această decizie este definitivă și nu poate fi contestată. În legea actuală este prevăzută aceeași procedură, însă nu este specificat numărul necesar de voturi.

Potrivit noii legi, Curtea Constituțională va avea dreptul de a solicita avize consultative de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe probleme importante legate de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Convenție și protocoalele acesteia. Anterior, Curtea Constituțională nu avea o astfel de posibilitate.

Nemulțumirea CUB

Urmare a deciziei, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a condamnat „ferm inițiativa Guvernului PAS de a oferi pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale, în timp ce majoritatea pensionarilor din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți economice acute”.

„Într-un context în care pensionarii primesc majorări de doar 15%, departe de nevoile reale, PAS propune pensii speciale între 55% și 80% din salariile de 82.000 de lei lunar ale judecătorilor Curții Constituționale. Această măsură este nu doar o nedreptate socială, ci și o dovadă clară de corupție legalizată. Această inițiativă are loc în pragul unor alegeri parlamentare cruciale și ridică suspiciuni serioase asupra intenției guvernării de a-și asigura favoruri din partea Curții Constituționale”, au declarat reprezentanții CUB.

Coaliția a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament, pentru a proteja interesul public și ordinea constituțională” și „transparentizarea dezbaterilor privind acest proiect de lege, astfel încât cetățenii să înțeleagă impactul financiar și moral asupra bugetului public”.

„Un apel către alte grupuri politice să ia atitudine împotriva acestor manipulări și să pună în centrul activității lor interesul național”, se mai arată în declarația CUB.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate.

Între timp, deputatul PAS Radu Marian, tot el – președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a scris pe o rețea de socializare că este „un fals” informația „că iată Guvernarea majorează pensiile judecătorilor constituționali”. „Guvernul a aprobat un proiect de actualizare a Legii cu privire la Curtea Constituțională într-o redacție nouă. Prevederile care țin de garanțiile sociale și pensiile acestora rămân neschimbate”, a comunicat parlamentarul, pe 12 decembrie.

Precizările Ministerului Justiției

Actualizare: Proiectul noii legi privind Curtea Constituțională, adoptat în prima lectură de Parlament pe 13 decembrie, nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor. Declarația a fost făcută pe 23 decembrie de Ministerul Justiției. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

calcul, cub, curtea constituțională, CUS, guvern, guvernare, judecători, Moldova, Parlament, PAS, pensii, salarii, top, vârsta

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Politică

Turul doi al alegerilor locale noi: se aleg primarii în trei localități, inclusiv la Orhei și Taraclia

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.