Viață

Curtea Constituțională va funcționa după noi reguli. Un partid cere respingerea inițiativei UPDATE

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2024
16:53

Curtea Constituțională ar urma să-și desfășoare activitatea în baza unei noi legi. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de Guvern. Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor. De asemenea au fost efectuate modificări și la formula de calcul a pensiei. Între timp, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament”. Potrivit CUB, inițiativa va oferi „pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate. Între timp, Ministerul Justiției a declarat că proiectul noii legi privind Curtea Constituțională nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor.

Reprezentanții Guvernului au anunțat, pe 11 decembrie, că „Curtea Constituțională își va desfășura activitatea în baza unei noi legi”. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de cabinetul de miniștri. Versiunea nouă a fost elaborată prin comasarea Legii privind Curtea Constituțională și a Codului jurisdicției constituționale.

Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor.

În legislația actuală, președintelui Curții Constituționale i se acordă o pensie similară cu cea a președintelui Curții Supreme de Justiție, iar membrilor Curții Constituționale – o pensie echivalentă cu cea a vicepreședinților. În noua versiune a legii, judecătorul Curții Constituționale care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (inclusiv un mandat complet de judecător al Curții Constituționale) are dreptul la o pensie pentru vechime în muncă în valoare de 55% din salariul mediu lunar, cu o creștere de 3% pentru fiecare an de vechime care depășește 20 de ani, dar nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar.

Totodată, de acum înainte, problemele legate de încălcările disciplinare și retragerea mandatului vor fi examinate exclusiv în ședințele plenare ale Curții Constituționale. În ceea ce privește demiterea unui judecător al Curții Constituționale, legea în vigoare prevede deja condițiile pentru demitere și retragerea mandatului unui judecător al Curții, însă noul document extinde lista motivelor.

Anterior, motivele pentru demitere puteau fi:

incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile din motive de sănătate pentru o perioadă mai mare de patru luni consecutive;
încălcarea jurământului sau a obligațiilor judecătorului;
pronunțarea unei hotărâri definitive într-un dosar penal împotriva judecătorului.

Acum, la acestea se adaugă:

pierderea cetățeniei Republicii Moldova;
aplicarea sancțiunilor disciplinare;
o decizie definitivă privind constatarea incompatibilității funcției de judecător cu o altă activitate;
nedepunerea sau refuzul de a depune declarația de avere și interese personale la solicitarea inspectorului de integritate;
confiscarea prin hotărâre judecătorească a bunurilor dobândite ilegal.

Conform noului proiect de lege, decizia de retragere a mandatului este luată de plenul Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi din voturile judecătorilor. Această decizie este definitivă și nu poate fi contestată. În legea actuală este prevăzută aceeași procedură, însă nu este specificat numărul necesar de voturi.

Potrivit noii legi, Curtea Constituțională va avea dreptul de a solicita avize consultative de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe probleme importante legate de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Convenție și protocoalele acesteia. Anterior, Curtea Constituțională nu avea o astfel de posibilitate.

Nemulțumirea CUB

Urmare a deciziei, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a condamnat „ferm inițiativa Guvernului PAS de a oferi pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale, în timp ce majoritatea pensionarilor din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți economice acute”.

„Într-un context în care pensionarii primesc majorări de doar 15%, departe de nevoile reale, PAS propune pensii speciale între 55% și 80% din salariile de 82.000 de lei lunar ale judecătorilor Curții Constituționale. Această măsură este nu doar o nedreptate socială, ci și o dovadă clară de corupție legalizată. Această inițiativă are loc în pragul unor alegeri parlamentare cruciale și ridică suspiciuni serioase asupra intenției guvernării de a-și asigura favoruri din partea Curții Constituționale”, au declarat reprezentanții CUB.

Coaliția a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament, pentru a proteja interesul public și ordinea constituțională” și „transparentizarea dezbaterilor privind acest proiect de lege, astfel încât cetățenii să înțeleagă impactul financiar și moral asupra bugetului public”.

„Un apel către alte grupuri politice să ia atitudine împotriva acestor manipulări și să pună în centrul activității lor interesul național”, se mai arată în declarația CUB.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate.

Între timp, deputatul PAS Radu Marian, tot el – președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a scris pe o rețea de socializare că este „un fals” informația „că iată Guvernarea majorează pensiile judecătorilor constituționali”. „Guvernul a aprobat un proiect de actualizare a Legii cu privire la Curtea Constituțională într-o redacție nouă. Prevederile care țin de garanțiile sociale și pensiile acestora rămân neschimbate”, a comunicat parlamentarul, pe 12 decembrie.

Precizările Ministerului Justiției

Actualizare: Proiectul noii legi privind Curtea Constituțională, adoptat în prima lectură de Parlament pe 13 decembrie, nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor. Declarația a fost făcută pe 23 decembrie de Ministerul Justiției. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

calcul, cub, curtea constituțională, CUS, guvern, guvernare, judecători, Moldova, Parlament, PAS, pensii, salarii, top, vârsta

Știri similare

Viață

Junghietu: Gazele din Neptun Deep vor acoperi un sfert din consumul zilnic al Republicii Moldova

Politică

PAS Chișinău își anunță susținerea pentru candidatura Victoriei Belous la alegerile din 2027

Politică

Maia Sandu, interviu pentru presa ungară, despre aderarea la UE: „Blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”

Ana-Maria Dolghii
| 2 noiembrie, 2026
19:41

Președinta Maia Sandu susține că Republica Moldova trebuie să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană în propriul ritm și că blocarea parcursului european al țării nu ar ajuta Ucraina. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat publicației maghiare Valasz Online.

Maia Sandu a spus că, în timpul recentei vizite la Budapesta, a discutat cu prim-ministrul Peter Magyar despre deschiderea ultimelor două clustere de negocieri pentru aderarea la UE, însă nu au fost menționate termene concrete. Totuși, lidera de la Chișinău speră că o decizie favorabilă va fi luată la ultima reuniune a Consiliului UE din acest an.

„Ne dorim să fie deschise ultimele două clustere, pentru care, potrivit Comisiei Europene, ambele țări sunt pregătite din punct de vedere tehnic. Înțeleg că Ungaria discută cu guvernul ucrainean anumite chestiuni bilaterale și sperăm că, în următoarele luni, toate statele membre vor lua o decizie favorabilă pentru ambele țări. Susținem un proces bazat pe merite și nu solicităm scurtături”, a declarat președinta.

Întrebată dacă Republica Moldova ar trebui să accelereze procesul de integrare europeană separat de Ucraina, având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara vecină din cauza războiului, Maia Sandu a declarat că autoritățile de la Chișinău nu cer tratament preferențial și susțin avansarea în baza meritelor. Totodată, președinta a subliniat că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe propriile reforme.

„Încercăm să menținem Republica Moldova de partea corectă a istoriei și să o păstrăm democratică. De aceea, integrarea europeană este atât de importantă pentru noi. Suntem o țară mică și, totuși, numai în 2025, Rusia a cheltuit 2% din PIB-ul nostru pentru a interveni în procesele noastre democratice. Am rezistat până acum, dar dacă nu vom demonstra progrese în procesul de integrare europeană, în pofida eforturilor depuse, Rusiei îi va fi mai ușor să-și promoveze narațiunile pe viitor. Vrem să ne păstrăm suveranitatea și democrația, dar vrem și să rămânem prieteni cu Ucraina. Totuși, dacă nu vom reuși să avansăm în procesul de integrare europeană și să ne consolidăm reziliența în fața Rusiei, situația va deveni riscantă”, a adăugat șefa statului.

Întrebată dacă Republica Moldova este pregătită să avanseze pe calea integrării europene „cu sau fără Ucraina”, Maia Sandu a spus: „Eu sunt responsabilă de progresul acestei țări. Și repet: blocarea Republicii Moldova nu ajută Ucraina”.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.

Procesul de negociere este împărțit în șase clustere, care cuprind mai multe domenii de reformă. Până în octombrie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis negocierile pentru patru dintre acestea: „Valori fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Ultimele două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – nu au fost încă deschise oficial.

Ungaria a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei, invocând inclusiv problema drepturilor minorității maghiare din această țară. Blocajul a afectat și parcursul european al Republicii Moldova, ale cărei negocieri au fost asociate cu cele ale Ucrainei.

Maia Sandu a efectuat, în perioada 23-24 octombrie, o vizită la Budapesta cu ocazia comemorării a 70 de ani de la Revoluția maghiară din 1956. În cadrul vizitei, a avut întrevederi cu președintele Ungariei, Andras Baka, și cu premierul Peter Magyar. Discuțiile au vizat inclusiv cooperarea bilaterală și extinderea Uniunii Europene.