Viață

Curtea Constituțională va funcționa după noi reguli. Un partid cere respingerea inițiativei UPDATE

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2024
16:53

Curtea Constituțională ar urma să-și desfășoare activitatea în baza unei noi legi. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de Guvern. Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor. De asemenea au fost efectuate modificări și la formula de calcul a pensiei. Între timp, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament”. Potrivit CUB, inițiativa va oferi „pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate. Între timp, Ministerul Justiției a declarat că proiectul noii legi privind Curtea Constituțională nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor.

Reprezentanții Guvernului au anunțat, pe 11 decembrie, că „Curtea Constituțională își va desfășura activitatea în baza unei noi legi”. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de cabinetul de miniștri. Versiunea nouă a fost elaborată prin comasarea Legii privind Curtea Constituțională și a Codului jurisdicției constituționale.

Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor.

În legislația actuală, președintelui Curții Constituționale i se acordă o pensie similară cu cea a președintelui Curții Supreme de Justiție, iar membrilor Curții Constituționale – o pensie echivalentă cu cea a vicepreședinților. În noua versiune a legii, judecătorul Curții Constituționale care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (inclusiv un mandat complet de judecător al Curții Constituționale) are dreptul la o pensie pentru vechime în muncă în valoare de 55% din salariul mediu lunar, cu o creștere de 3% pentru fiecare an de vechime care depășește 20 de ani, dar nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar.

Totodată, de acum înainte, problemele legate de încălcările disciplinare și retragerea mandatului vor fi examinate exclusiv în ședințele plenare ale Curții Constituționale. În ceea ce privește demiterea unui judecător al Curții Constituționale, legea în vigoare prevede deja condițiile pentru demitere și retragerea mandatului unui judecător al Curții, însă noul document extinde lista motivelor.

Anterior, motivele pentru demitere puteau fi:

incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile din motive de sănătate pentru o perioadă mai mare de patru luni consecutive;
încălcarea jurământului sau a obligațiilor judecătorului;
pronunțarea unei hotărâri definitive într-un dosar penal împotriva judecătorului.

Acum, la acestea se adaugă:

pierderea cetățeniei Republicii Moldova;
aplicarea sancțiunilor disciplinare;
o decizie definitivă privind constatarea incompatibilității funcției de judecător cu o altă activitate;
nedepunerea sau refuzul de a depune declarația de avere și interese personale la solicitarea inspectorului de integritate;
confiscarea prin hotărâre judecătorească a bunurilor dobândite ilegal.

Conform noului proiect de lege, decizia de retragere a mandatului este luată de plenul Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi din voturile judecătorilor. Această decizie este definitivă și nu poate fi contestată. În legea actuală este prevăzută aceeași procedură, însă nu este specificat numărul necesar de voturi.

Potrivit noii legi, Curtea Constituțională va avea dreptul de a solicita avize consultative de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe probleme importante legate de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Convenție și protocoalele acesteia. Anterior, Curtea Constituțională nu avea o astfel de posibilitate.

Nemulțumirea CUB

Urmare a deciziei, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a condamnat „ferm inițiativa Guvernului PAS de a oferi pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale, în timp ce majoritatea pensionarilor din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți economice acute”.

„Într-un context în care pensionarii primesc majorări de doar 15%, departe de nevoile reale, PAS propune pensii speciale între 55% și 80% din salariile de 82.000 de lei lunar ale judecătorilor Curții Constituționale. Această măsură este nu doar o nedreptate socială, ci și o dovadă clară de corupție legalizată. Această inițiativă are loc în pragul unor alegeri parlamentare cruciale și ridică suspiciuni serioase asupra intenției guvernării de a-și asigura favoruri din partea Curții Constituționale”, au declarat reprezentanții CUB.

Coaliția a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament, pentru a proteja interesul public și ordinea constituțională” și „transparentizarea dezbaterilor privind acest proiect de lege, astfel încât cetățenii să înțeleagă impactul financiar și moral asupra bugetului public”.

„Un apel către alte grupuri politice să ia atitudine împotriva acestor manipulări și să pună în centrul activității lor interesul național”, se mai arată în declarația CUB.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate.

Între timp, deputatul PAS Radu Marian, tot el – președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a scris pe o rețea de socializare că este „un fals” informația „că iată Guvernarea majorează pensiile judecătorilor constituționali”. „Guvernul a aprobat un proiect de actualizare a Legii cu privire la Curtea Constituțională într-o redacție nouă. Prevederile care țin de garanțiile sociale și pensiile acestora rămân neschimbate”, a comunicat parlamentarul, pe 12 decembrie.

Precizările Ministerului Justiției

Actualizare: Proiectul noii legi privind Curtea Constituțională, adoptat în prima lectură de Parlament pe 13 decembrie, nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor. Declarația a fost făcută pe 23 decembrie de Ministerul Justiției. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

calcul, cub, curtea constituțională, CUS, guvern, guvernare, judecători, Moldova, Parlament, PAS, pensii, salarii, top, vârsta

Știri similare

Parteneriat

Wizz Air sărbătorește ziua internațională a femeii prin opt zboruri operate integral de echipaje feminine

Bani

Scumpirea petrolului amenință construcția drumurilor în Moldova. Bolea anunță discuții urgente cu constructorii de drumuri

Justiție

Curtea Constituțională a respins cererea opoziției de a suspenda reducerea pragului de vot pentru comisiile de vetting: „nu există motive”

Dumitru Petruleac
| 9 martie, 2026
18:46

Curtea Constituțională a respins pe 9 martie cererea deputaților din opoziție de a suspenda prevederile prin care Parlamentul a redus pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Membrii opoziției susțineau că modificările adoptate de PAS — care permit numirea membrilor comisiilor de vetting cu majoritate simplă, după ce candidații nu au obținut cele 61 de voturi necesare — sunt neconstituționale și produc prejudicii ireparabile. Curtea a constatat că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător existența unor consecințe iminente și ireparabile, respingând astfel cererea de suspendare.

Argumentele opoziției

Deputații contestau constituționalitatea articolelor III și IV din legea votată pe 5 martie de către majoritatea parlamentară, susținând că prevederile au fost introduse printr-un amendament la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi pentru legile organice. Aceștia au mai argumentat că reducerea pragului de la 61 la majoritate simplă suprimă rolul constituțional al minorității parlamentare și că orice decizie adoptată de o comisie de vetting viciată ar afecta iremediabil drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.

Motivarea Curții

Curtea a subliniat că suspendarea unui act normativ este o măsură extremă, care presupune demonstrarea unor consecințe negative iminente și ireparabile, nu doar invocarea unor riscuri abstracte. În decizie, Curtea a reamintit că rapoartele comisiilor de evaluare au caracter consultativ, potrivit Comisiei de la Veneția, și că persoanele evaluate pot contesta în justiție hotărârile defavorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor. Aceste argumente au invalidat, în opinia Curții, și acuzația de încălcare a principiului separației puterilor.

„Curtea constată că nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”, se arată în decizie, semnată de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Sesizarea fusese depusă pe 6 martie de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.

Reacția lui Ion Chicu

Unul dintre autorii sesizării, deputatul Ion Chicu, a calificat decizia Curții drept „previzibilă” și a acuzat judecătorii că nu au văzut „nicio urgență” în suspendarea legii.

Comisia Europeană îi cere Parlamentului să consulte Comisia de la Veneția în chestiunea reducerii pragului de vot pentru Comisia Vetting

Comisia Europeană a transmis că Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția privind amendamentul prin care a fost redus pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de vetting. Purtătorul de cuvânt al CE pe teme de democrație, justiție și stat de drept, Markus Lammert, a declarat pentru Teleradio-Moldova că „sprijinul transpartidic” este important pentru a asigura reprezentativitatea și durabilitatea reformelor-cheie din justiție, și că orice schimbări în domeniu ar trebui realizate „într-un mod transparent și incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părților interesate”.

„Reformele legate de statul de drept și de justiție sunt esențiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Lammert pentru TRM.

Amintim că amendamentul contestat a fost adoptat pe 5 martie în două lecturi și promulgat în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Prin modificare, pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51 de voturi, după ce, pe 26 februarie, Parlamentul respinsese candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne, aceștia obținând doar 53 de voturi din cele 61 necesare. Amendamentul a fost introdus într-un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare — fortificarea securității judecătorilor și procurorilor — procedeu criticat dur de opoziție și societatea civilă pentru lipsă de transparență și grabă.

Președinta Maia Sandu a explicat ulterior că în actuala legislatură nu există suficiente voturi pentru a susține reforma justiției în afara majorității parlamentare și că fără modificarea procedurii numirile ar fi rămas blocate. Candidații sunt selectați inițial de Delegația UE la Chișinău, care transmite Parlamentului o listă scurtă de experți. Sandu a mai precizat că von Hebel a fost supus unor atacuri constante încă de la începutul activității sale în Comisia de Pre-Vetting, deoarece această structură a realizat „cea mai mare curățenie” în sistemul judecătoresc.

A doua zi, pe 6 martie, Parlamentul i-a numit cu 53 de voturi pe von Hebel și Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor. Von Hebel a declarat pe 9 martie la Europa Liberă, că este pregătit să-și înceapă activitatea și că reacțiile critice sunt normale în orice proces de reformă majoră. „Există persoane care au interes ca lucrurile să rămână așa cum sunt”, a spus juristul olandez.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!