Viață

Curtea Constituțională va funcționa după noi reguli. Un partid cere respingerea inițiativei UPDATE

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2024
16:53

Curtea Constituțională ar urma să-și desfășoare activitatea în baza unei noi legi. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de Guvern. Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor. De asemenea au fost efectuate modificări și la formula de calcul a pensiei. Între timp, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament”. Potrivit CUB, inițiativa va oferi „pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate. Între timp, Ministerul Justiției a declarat că proiectul noii legi privind Curtea Constituțională nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor.

Reprezentanții Guvernului au anunțat, pe 11 decembrie, că „Curtea Constituțională își va desfășura activitatea în baza unei noi legi”. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de cabinetul de miniștri. Versiunea nouă a fost elaborată prin comasarea Legii privind Curtea Constituțională și a Codului jurisdicției constituționale.

Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor.

În legislația actuală, președintelui Curții Constituționale i se acordă o pensie similară cu cea a președintelui Curții Supreme de Justiție, iar membrilor Curții Constituționale – o pensie echivalentă cu cea a vicepreședinților. În noua versiune a legii, judecătorul Curții Constituționale care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (inclusiv un mandat complet de judecător al Curții Constituționale) are dreptul la o pensie pentru vechime în muncă în valoare de 55% din salariul mediu lunar, cu o creștere de 3% pentru fiecare an de vechime care depășește 20 de ani, dar nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar.

Totodată, de acum înainte, problemele legate de încălcările disciplinare și retragerea mandatului vor fi examinate exclusiv în ședințele plenare ale Curții Constituționale. În ceea ce privește demiterea unui judecător al Curții Constituționale, legea în vigoare prevede deja condițiile pentru demitere și retragerea mandatului unui judecător al Curții, însă noul document extinde lista motivelor.

Anterior, motivele pentru demitere puteau fi:

incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile din motive de sănătate pentru o perioadă mai mare de patru luni consecutive;
încălcarea jurământului sau a obligațiilor judecătorului;
pronunțarea unei hotărâri definitive într-un dosar penal împotriva judecătorului.

Acum, la acestea se adaugă:

pierderea cetățeniei Republicii Moldova;
aplicarea sancțiunilor disciplinare;
o decizie definitivă privind constatarea incompatibilității funcției de judecător cu o altă activitate;
nedepunerea sau refuzul de a depune declarația de avere și interese personale la solicitarea inspectorului de integritate;
confiscarea prin hotărâre judecătorească a bunurilor dobândite ilegal.

Conform noului proiect de lege, decizia de retragere a mandatului este luată de plenul Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi din voturile judecătorilor. Această decizie este definitivă și nu poate fi contestată. În legea actuală este prevăzută aceeași procedură, însă nu este specificat numărul necesar de voturi.

Potrivit noii legi, Curtea Constituțională va avea dreptul de a solicita avize consultative de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe probleme importante legate de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Convenție și protocoalele acesteia. Anterior, Curtea Constituțională nu avea o astfel de posibilitate.

Nemulțumirea CUB

Urmare a deciziei, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a condamnat „ferm inițiativa Guvernului PAS de a oferi pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale, în timp ce majoritatea pensionarilor din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți economice acute”.

„Într-un context în care pensionarii primesc majorări de doar 15%, departe de nevoile reale, PAS propune pensii speciale între 55% și 80% din salariile de 82.000 de lei lunar ale judecătorilor Curții Constituționale. Această măsură este nu doar o nedreptate socială, ci și o dovadă clară de corupție legalizată. Această inițiativă are loc în pragul unor alegeri parlamentare cruciale și ridică suspiciuni serioase asupra intenției guvernării de a-și asigura favoruri din partea Curții Constituționale”, au declarat reprezentanții CUB.

Coaliția a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament, pentru a proteja interesul public și ordinea constituțională” și „transparentizarea dezbaterilor privind acest proiect de lege, astfel încât cetățenii să înțeleagă impactul financiar și moral asupra bugetului public”.

„Un apel către alte grupuri politice să ia atitudine împotriva acestor manipulări și să pună în centrul activității lor interesul național”, se mai arată în declarația CUB.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate.

Între timp, deputatul PAS Radu Marian, tot el – președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a scris pe o rețea de socializare că este „un fals” informația „că iată Guvernarea majorează pensiile judecătorilor constituționali”. „Guvernul a aprobat un proiect de actualizare a Legii cu privire la Curtea Constituțională într-o redacție nouă. Prevederile care țin de garanțiile sociale și pensiile acestora rămân neschimbate”, a comunicat parlamentarul, pe 12 decembrie.

Precizările Ministerului Justiției

Actualizare: Proiectul noii legi privind Curtea Constituțională, adoptat în prima lectură de Parlament pe 13 decembrie, nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor. Declarația a fost făcută pe 23 decembrie de Ministerul Justiției. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

calcul, cub, curtea constituțională, CUS, guvern, guvernare, judecători, Moldova, Parlament, PAS, pensii, salarii, top, vârsta

Știri similare

Externe

Oficialul olandez care s-a fotografiat cu un kalașnikov în Transnistria își pierde atribuțiile legate de refugiații ucraineni: „A fost o greșeală prostească”

Gagauzia

O zi, două scrutine: Găgăuzia își poate schimba întreaga conducere. Miza alegerilor din 15 noiembrie (ANALIZĂ)

Politică

Grosu, după tragedia de la Măgdăcești: „Sistemul a eșuat”. Ce spune despre o eventuală demisie a ministrului Justiției VIDEO

Mihaela Conovali
| 3 septembrie, 2026
12:18

Tragedia de la Măgdăcești este o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. Declarația a fost făcută pe 3 septembrie de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a recunoscut că „sistemul a eșuat”.

„E o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. E o tragedie enormă. (…) Sistemul a eșuat, asta trebuie să recunoaștem”, a spus Grosu, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Potrivit lui Grosu, „problema care a fost descoperită este fisura în sistem”. „În momentul în care el iese cu brățara de pe teritoriul Republicii Moldova, semnalul nu mai vine în sistem. Aici e o procedură care se numește consemn la frontieră. (…) Ei pot să circule, dar în sistemul Poliției de Frontieră ei trebuie să apară ca și consemn”, a comunicat Grosu. Totodată, el a spus că au fost descoperite și alte lucruri care vor necesita înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea restricțiilor. „Asta deja e apanajul Parlamentului. Aici trebuie să ne implicăm noi”, a adăugat Grosu.

În timpul declarațiilor, Grosu a mai spus că, urmare a tragediei de la Măgdăcești, cei 190 agresori familiali monitorizați electronic în Republica Moldova „au fost verificați”. „Toată lumea este pusă pe alertă. Evident, din experiența asta dură, trebuie să învățăm și să corectăm”, a adăugat oficialul.

Întrebat dacă, în contextul acestei tragedii, ministrul Justiției ar trebui să-și dea demisia, Grosu a răspuns: „Haideți așa, acum procuratura trebuie să facă cercetările, să stabilească cine și-a făcut meseria, cine nu și-a făcut meseria”.

***

Pe 31 august, o femeie de 42 de ani și soțul său, în vârstă de 47 de ani, au fost găsiți morți la Măgdăcești, raionul Criuleni. Potrivit informațiilor preliminare ale autorităților, bărbatul ar fi mers la domiciliul comun, deși avea interdicția de a se apropia de soția sa în baza unei ordonanțe de protecție. Conform versiunii preliminare a poliției, acesta ar fi împușcat mortal femeia, după care și-ar fi luat viața cu aceeași armă. În urma tragediei, trei copii au rămas orfani, dintre care doi sunt minori.

Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat, pe 1 septembrie, că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica modul în care a fost monitorizat bărbatul și dacă au fost respectate procedurile și obligațiile privind supravegherea electronică. Tot pe 1 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal pentru a stabili, între altele, cum a fost posibil ca bărbatul să se apropie de victimă, în pofida ordonanței de protecție emise pe numele său.

Pe 2 septembrie, șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Demisia a fost anunțată de ministrul Justiției, care a prezentat și cronologia cazului de la Măgdăcești. Detalii AICI. Pe 3 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va introduce cinci măsuri „urgente” pentru consolidarea protecției victimelor violenței domestice, după tragedia de la Măgdăcești. Detalii AICI. Tot pe 3 septembrie, Platforma Femeilor Deputate din Parlament a anunțat că va organiza audieri publice după tragedia de la Măgdăcești.