Viață

Curtea Constituțională va funcționa după noi reguli. Un partid cere respingerea inițiativei UPDATE

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2024
16:53

Curtea Constituțională ar urma să-și desfășoare activitatea în baza unei noi legi. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de Guvern. Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor. De asemenea au fost efectuate modificări și la formula de calcul a pensiei. Între timp, Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB) a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament”. Potrivit CUB, inițiativa va oferi „pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale”. NewsMaker a solicitat în acest sens o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate. Între timp, Ministerul Justiției a declarat că proiectul noii legi privind Curtea Constituțională nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor.

Reprezentanții Guvernului au anunțat, pe 11 decembrie, că „Curtea Constituțională își va desfășura activitatea în baza unei noi legi”. Ultima a fost aprobată, pe 11 decembrie, de cabinetul de miniștri. Versiunea nouă a fost elaborată prin comasarea Legii privind Curtea Constituțională și a Codului jurisdicției constituționale.

Potrivit legii, judecătorii vor fi obligați să renunțe la calitatea de membri ai partidelor.

În legislația actuală, președintelui Curții Constituționale i se acordă o pensie similară cu cea a președintelui Curții Supreme de Justiție, iar membrilor Curții Constituționale – o pensie echivalentă cu cea a vicepreședinților. În noua versiune a legii, judecătorul Curții Constituționale care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani (inclusiv un mandat complet de judecător al Curții Constituționale) are dreptul la o pensie pentru vechime în muncă în valoare de 55% din salariul mediu lunar, cu o creștere de 3% pentru fiecare an de vechime care depășește 20 de ani, dar nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar.

Totodată, de acum înainte, problemele legate de încălcările disciplinare și retragerea mandatului vor fi examinate exclusiv în ședințele plenare ale Curții Constituționale. În ceea ce privește demiterea unui judecător al Curții Constituționale, legea în vigoare prevede deja condițiile pentru demitere și retragerea mandatului unui judecător al Curții, însă noul document extinde lista motivelor.

Anterior, motivele pentru demitere puteau fi:

incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile din motive de sănătate pentru o perioadă mai mare de patru luni consecutive;
încălcarea jurământului sau a obligațiilor judecătorului;
pronunțarea unei hotărâri definitive într-un dosar penal împotriva judecătorului.

Acum, la acestea se adaugă:

pierderea cetățeniei Republicii Moldova;
aplicarea sancțiunilor disciplinare;
o decizie definitivă privind constatarea incompatibilității funcției de judecător cu o altă activitate;
nedepunerea sau refuzul de a depune declarația de avere și interese personale la solicitarea inspectorului de integritate;
confiscarea prin hotărâre judecătorească a bunurilor dobândite ilegal.

Conform noului proiect de lege, decizia de retragere a mandatului este luată de plenul Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi din voturile judecătorilor. Această decizie este definitivă și nu poate fi contestată. În legea actuală este prevăzută aceeași procedură, însă nu este specificat numărul necesar de voturi.

Potrivit noii legi, Curtea Constituțională va avea dreptul de a solicita avize consultative de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe probleme importante legate de interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute în Convenție și protocoalele acesteia. Anterior, Curtea Constituțională nu avea o astfel de posibilitate.

Nemulțumirea CUB

Urmare a deciziei, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a condamnat „ferm inițiativa Guvernului PAS de a oferi pensii speciale exorbitante judecătorilor Curții Constituționale, în timp ce majoritatea pensionarilor din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți economice acute”.

„Într-un context în care pensionarii primesc majorări de doar 15%, departe de nevoile reale, PAS propune pensii speciale între 55% și 80% din salariile de 82.000 de lei lunar ale judecătorilor Curții Constituționale. Această măsură este nu doar o nedreptate socială, ci și o dovadă clară de corupție legalizată. Această inițiativă are loc în pragul unor alegeri parlamentare cruciale și ridică suspiciuni serioase asupra intenției guvernării de a-și asigura favoruri din partea Curții Constituționale”, au declarat reprezentanții CUB.

Coaliția a solicitat „respingerea acestei inițiative în Parlament, pentru a proteja interesul public și ordinea constituțională” și „transparentizarea dezbaterilor privind acest proiect de lege, astfel încât cetățenii să înțeleagă impactul financiar și moral asupra bugetului public”.

„Un apel către alte grupuri politice să ia atitudine împotriva acestor manipulări și să pună în centrul activității lor interesul național”, se mai arată în declarația CUB.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate.

Între timp, deputatul PAS Radu Marian, tot el – președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a scris pe o rețea de socializare că este „un fals” informația „că iată Guvernarea majorează pensiile judecătorilor constituționali”. „Guvernul a aprobat un proiect de actualizare a Legii cu privire la Curtea Constituțională într-o redacție nouă. Prevederile care țin de garanțiile sociale și pensiile acestora rămân neschimbate”, a comunicat parlamentarul, pe 12 decembrie.

Precizările Ministerului Justiției

Actualizare: Proiectul noii legi privind Curtea Constituțională, adoptat în prima lectură de Parlament pe 13 decembrie, nu include prevederi referitoare la majorarea pensiilor judecătorilor. Declarația a fost făcută pe 23 decembrie de Ministerul Justiției. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

calcul, cub, curtea constituțională, CUS, guvern, guvernare, judecători, Moldova, Parlament, PAS, pensii, salarii, top, vârsta

Știri similare

Politică

„Nimeni nu va pierde zilele de odihnă și nici banii de concediu”: explicațiile ministrei Muncii

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.