Justiție

Curtea de Apel a respins recursul lui Harunjen, procuror general pe vremea regimului Plahotniuc, care vrea să revină în funcție

Stela Untila
| 20 decembrie, 2022
17:03

Curtea de Apel Chișinău a respins recursul declarat de Eduard Harunjen, privind suspendarea decretului prezidențial prin care a fost eliberat din funcția de procuror general al Republicii Moldova. Magistrații au decis să mențină încheierea primei instanțe de judecată. Decizia a fost publicată pe 20 decembrie 2022.

„Verificând legalitatea încheierii judecătoreşti contestate, pe baza dosarului şi a motivelor invocate în recurs, Completul de contencios administrativ, consideră recursul neîntemeiat, acesta urmînd a fi respins”, se arată în hotărârea instanței.

Printre argumentele invocate de judecătorii Anatolie Minciuna, Ecaterina Palanciuc și Veronica Negru se numără faptul că, „pentru a înlătura chiar şi temporar regula executării imediate a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanţa nu poate aprecia discreţionar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului administrativ. Dar, probe la dosar în acest sens – lipsesc”.

Mai mult, magistrații menționează că argumentul invocat de reclamant/recurent precum că, cererea privind demisia din funcția de Procuror General a fost depusă ca urmare a rezultatului exclusiv al șantajului politic și astfel fiind nevoit benevol să-și depună demisia, în vederea stopării atacurilor exponenților politici la adresa independenței sistemului organelor Procuraturii în ansamblu, Completul de judecată îl apreciază la această etapă procesuală ca înaintat prematur.

„Argumentul invocat de reclamant/recurent precum că a fost șantajat politic pentru a depune cererea de demisie la aceasta etapă procesuală este prematur de a fi analizat, or acest fapt urmează a fi examinat în fond în raport cu alte probe pertinente și concludente, ce ar putea duce și la o eventuală soluție ainstanței de judecată de admitere a acțiunii. Mai mult cu atît, la aceasta etapă procesuală, Completul de judecată reține preliminar că, din conținutul cererii de demisie din funcția de Procuror General depusă de Harunjen Eduard la data de 19 iulie 2019, rezultă că motivul de bază a constituit ”agravarea stării de sănătate, ce a avut drept consecință imposibilitatea exercitării plenipontențiare a atribuțiilor funcționale”, se arată în încheiere.

Totodată, Completul de judecată constată că, reclamantul/recurent nu a prezentat probe sau argumente convingătoare care ar convinge judecătorul că, actul administrativ individual contestat la această etapă procesuală ar fi ilegal și care urmează a fi suspendat.

„Anume la această etapă procesuală, potrivit argumentelor și probelor din dosar, nu se desprinde un caz prima-facie împotriva valabilității actului.

Cu referire la al doilea temei prevăzut de legislator, Completul de judecată reține că, prin cererea privind suspendarea actului contestat s-a indicat și cauzarea unor prejudicii ireparabile.

Analizînd materialele cauzei în coraport cu argumentele reclamantului/recurent invocate în vederea susţinerii solicitării sale privind dispunerea suspendării actului administrativ contestat, Completul de contencios administrativ concluzionează asupra netemeiniciei acestora”, se mai arată în încheiere.

Totodată, prin prisma aplicării jurisprudenţei CtEDO, Curtea de Apel a ajuns la concluzia că nu pot fi reţinute afirmaţiile reclamantului precum că există probabilitatea cauzării unui prejudiciu prin sistarea activităţii reclamantului, or, paguba iminentă, presupune existenţa în cuprinsul actului vizat a unor dispoziţii care, prin aducerea la îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului administrativ contestat.

„În acelaşi context, reinterînd, pe motivele de fapt şi de drept analizate mai sus -Completul judiciar reţine şi faptul că chiar dacă riscul este abstract, cererea cu privire la suspendarea acţiunii actului sesizat trebuie motivată convingător, nu prin simpla enumerare a unor valori fundamentale”.

În ceea ce ține de argumentul invocat de recurent că prin nesuspendarea actului contestat va fi imposibilă restabilirea sa în funcția de Procuror General, Completul de judecată îl consideră la această etapă procesuală ca fiind neîntemeiat, or Legea expres prevede că, în cazul anulării actului prin care a fost eliberat din funcție, autoritatea competentă va restabili drepturile acestuia ce decurg din raporturile demuncă care le-a avut pînă la eliberarea din funcție.

„Se respinge recursul declarat de Harunjen Eduard. Se menține încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 noiembrie 2022. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii”, se arată în decizie.

Amintim că, pe 11 iulie 2019, procurorul general de atunci Eduard Harunjen a fost demis din funcție de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Decretul lui Dodon survine după ce Harunjen a depus cerere de demisie, „în contextul agravării stării de sănătate.” Fotoliul lui Harunjen a început să se clatine imediat după publicarea investigației RISE – “Ministerul Interceptărilor”.

Inițial, demisia lui a fost cerută de premierul de atunci, Maia Sandu – “Pentru încălcarea Constituției și a legilor.” Pe 9 iulie 2019, deputații au adoptat și o hotărâre prin care au constatat “neîntrunirea condițiilor de numire în funcția de Procuror General” a lui Harunjen.

NM a scris un articol despre cum procurorii din cadrul Procuraturii Generale, pe atunci condusă de Eduard Harunjen, nu au observat timp de cinci ani că Plahotniuc este vizat în ancheta privind furtul miliardului.

curtea de apel, harunjen, top

Știri similare

Viață

Avocatul lui Tauber, despre absența deputatei de la ședințele de judecată: „Nu este o încălcare” VIDEO

Video

(VIDEO) Tauber își sfidează procesul/Nicușor, despre interdicția lui Ceban/500.000 lei pe vizitele lui Sandu

Viață

Avocații și ministra Justiției au discutat controversatele modificări la Legea privind avocatura. Va fi format un grup de lucru

Ana-Maria Dolghii
| 14 iulie, 2025
18:54

Reprezentanții Uniunii Avocaților din Republica Moldova s-au întâlnit pe 14 iulie cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pentru a discuta despre controversatele amendamente la Legea cu privire la avocatură. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, părțile au convenit să continue consultările în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte inclusiv reprezentanți ai Parlamentului, „pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public”.

Ministerul Justiției a transmis că discuțiile s-au axat pe conținutul amendamentelor, obiectivele autorilor în urma promovării modificărilor legislative, viziunea avocaților în raport cu acestea, precum și „măsurile care pot fi aplicate pentru gestionarea situației, așa încât drepturile și libertățile cetățenilor să nu fie afectate”.

„Reprezentanții ministerului au subliniat că, în ultimii ani, garanțiile acordate profesiei de avocat au fost consolidate prin modificările aduse legii speciale și Codului penal, precum și prin semnarea Convenției europene pentru protecția avocaților. Obiectivul comun rămâne exercitarea avocaturii la cele mai înalte standarde de profesionalism și calitate. În contextul actual, este esențial ca soluțiile să fie identificate prin dialog și consens, pentru ca cetățeanul să beneficieze de o justiție echitabilă și funcțională.

Deputații prezenți la ședință au precizat că modificările au fost operate pentru a aduce o perspectivă diferită și o viziune nouă în cadrul comisiilor, dar și pentru a spori transparența în accederea profesiei și procedurile disciplinare. În același timp, reprezentanții avocaților și-au manifestat deschiderea pentru luarea unor măsuri care să contribuie la îmbunătățirea activității domeniului”, a precizat instituția.

Ministerul Justiției a menționat că, în cadrul discuțiilor, s-a precizat faptul că amendamentele operate de către Parlament „nu afectează exercitarea activității de avocat”, dar țin exclusiv de aspecte legate de organizarea internă a organelor din cadrul UAM.

„De asemenea, s-a menționat că unele propuneri, cum ar fi diversificarea componenței comisiilor cu membri laici (care nu sunt funcționari sau persoane politice) și nereînnoirea mandatelor, se regăsesc în practica altor state. Deciziile în aceste comisii vor continua să fie luate de majoritatea avocaților (8 din 11 membri). Alte prevederi incluse în amendamente urmează să fie analizate suplimentar și, dacă va fi necesar, îmbunătățite. De asemenea, modificările legislative recente nu vor produce efecte imediate, ceea ce permite desfășurarea unor consultări suplimentare și, eventual, ajustarea reglementărilor.

Un subiect aparte a vizat decizia Consiliului Uniunii Avocaților de a impune participarea obligatorie a avocaților la grevă, sub sancțiunea unor măsuri disciplinare. Reprezentanții CNAJGS au semnalat riscul unor eventuale blocaje care pot apărea în urma grevei avocaților, în special în ceea ce privește accesul persoanelor vulnerabile la asistență juridică garantată de stat și activitatea organelor de drept. Conducerea ministerului a sugerat revizuirea aspectelor din pct. 4-6 din decizia consiliului, subliniind că libertatea de alegere, protejarea interesului public și funcționarea sistemului justiției trebuie să primeze”, a spus ministerul.

Conform sursei citate, părțile au convenit asupra necesității continuării consultărilor în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte și reprezentanți ai Parlamentului și UAM, pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public.

Amintim că, pe 10 iulie, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificări la Lege cu privire la avocatură, în ultima ședință a actualei legislaturi. Pe 11 iulie, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a comunicat că proiectul de lege a fost supus votului „în mod clandestin”, fără consultarea în prealabil a avocaților și fără respectarea procedurilor legale. Potrivit organizației, amendamentele incluse „afectează grav funcționarea avocaturii ca profesie liberă și independentă”. Astfel, Uniunea a anunțat că, începând cu 15 iulie, avocații intră în grevă generală, în semn de protest. Aceasta este preconizată să dureze până pe 25 iulie.

Pe 14 iulie, și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat o declarație în care critică procedura de adoptare a controversatelor amendamente la Legea cu privire la avocatură. UNBR și-a exprimat solidaritatea cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova și a făcut apel la autoritățile țării noastre să revină la dialogul instituțional. Organizația a subliniat că este disponibilă să susțină „apărarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat” și drepturile colegilor lor din Republica Moldova.

La rândul său, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a declarat îngrijorat față de modul în care au fost adoptate modificările legislative. Acesta a atras atenția că amendamentele la Legea cu privire la avocatură au fost înregistrate în Parlament pe 9 iulie și votate în lectură finală a doua zi, pe 10 iulie, fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților – principala parte interesată. Potrivit ombudsmanului, „o asemenea abordare încalcă cerințele de transparență decizională și se abate de la standardele naționale și internaționale”.