Curtea de Apel Chișinău a respins recursul declarat de Eduard Harunjen, privind suspendarea decretului prezidențial prin care a fost eliberat din funcția de procuror general al Republicii Moldova. Magistrații au decis să mențină încheierea primei instanțe de judecată. Decizia a fost publicată pe 20 decembrie 2022.
„Verificând legalitatea încheierii judecătoreşti contestate, pe baza dosarului şi a motivelor invocate în recurs, Completul de contencios administrativ, consideră recursul neîntemeiat, acesta urmînd a fi respins”, se arată în hotărârea instanței.
Printre argumentele invocate de judecătorii Anatolie Minciuna, Ecaterina Palanciuc și Veronica Negru se numără faptul că, „pentru a înlătura chiar şi temporar regula executării imediate a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanţa nu poate aprecia discreţionar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului administrativ. Dar, probe la dosar în acest sens – lipsesc”.
Mai mult, magistrații menționează că argumentul invocat de reclamant/recurent precum că, cererea privind demisia din funcția de Procuror General a fost depusă ca urmare a rezultatului exclusiv al șantajului politic și astfel fiind nevoit benevol să-și depună demisia, în vederea stopării atacurilor exponenților politici la adresa independenței sistemului organelor Procuraturii în ansamblu, Completul de judecată îl apreciază la această etapă procesuală ca înaintat prematur.
„Argumentul invocat de reclamant/recurent precum că a fost șantajat politic pentru a depune cererea de demisie la aceasta etapă procesuală este prematur de a fi analizat, or acest fapt urmează a fi examinat în fond în raport cu alte probe pertinente și concludente, ce ar putea duce și la o eventuală soluție ainstanței de judecată de admitere a acțiunii. Mai mult cu atît, la aceasta etapă procesuală, Completul de judecată reține preliminar că, din conținutul cererii de demisie din funcția de Procuror General depusă de Harunjen Eduard la data de 19 iulie 2019, rezultă că motivul de bază a constituit ”agravarea stării de sănătate, ce a avut drept consecință imposibilitatea exercitării plenipontențiare a atribuțiilor funcționale”, se arată în încheiere.
Totodată, Completul de judecată constată că, reclamantul/recurent nu a prezentat probe sau argumente convingătoare care ar convinge judecătorul că, actul administrativ individual contestat la această etapă procesuală ar fi ilegal și care urmează a fi suspendat.
„Anume la această etapă procesuală, potrivit argumentelor și probelor din dosar, nu se desprinde un caz prima-facie împotriva valabilității actului.
Cu referire la al doilea temei prevăzut de legislator, Completul de judecată reține că, prin cererea privind suspendarea actului contestat s-a indicat și cauzarea unor prejudicii ireparabile.
Analizînd materialele cauzei în coraport cu argumentele reclamantului/recurent invocate în vederea susţinerii solicitării sale privind dispunerea suspendării actului administrativ contestat, Completul de contencios administrativ concluzionează asupra netemeiniciei acestora”, se mai arată în încheiere.
Totodată, prin prisma aplicării jurisprudenţei CtEDO, Curtea de Apel a ajuns la concluzia că nu pot fi reţinute afirmaţiile reclamantului precum că există probabilitatea cauzării unui prejudiciu prin sistarea activităţii reclamantului, or, paguba iminentă, presupune existenţa în cuprinsul actului vizat a unor dispoziţii care, prin aducerea la îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului administrativ contestat.
„În acelaşi context, reinterînd, pe motivele de fapt şi de drept analizate mai sus -Completul judiciar reţine şi faptul că chiar dacă riscul este abstract, cererea cu privire la suspendarea acţiunii actului sesizat trebuie motivată convingător, nu prin simpla enumerare a unor valori fundamentale”.
În ceea ce ține de argumentul invocat de recurent că prin nesuspendarea actului contestat va fi imposibilă restabilirea sa în funcția de Procuror General, Completul de judecată îl consideră la această etapă procesuală ca fiind neîntemeiat, or Legea expres prevede că, în cazul anulării actului prin care a fost eliberat din funcție, autoritatea competentă va restabili drepturile acestuia ce decurg din raporturile demuncă care le-a avut pînă la eliberarea din funcție.
„Se respinge recursul declarat de Harunjen Eduard. Se menține încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 noiembrie 2022. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii”, se arată în decizie.
Amintim că, pe 11 iulie 2019, procurorul general de atunci Eduard Harunjen a fost demis din funcție de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Decretul lui Dodon survine după ce Harunjen a depus cerere de demisie, „în contextul agravării stării de sănătate.” Fotoliul lui Harunjen a început să se clatine imediat după publicarea investigației RISE – “Ministerul Interceptărilor”.
Inițial, demisia lui a fost cerută de premierul de atunci, Maia Sandu – “Pentru încălcarea Constituției și a legilor.” Pe 9 iulie 2019, deputații au adoptat și o hotărâre prin care au constatat “neîntrunirea condițiilor de numire în funcția de Procuror General” a lui Harunjen.
NM a scris un articol despre cum procurorii din cadrul Procuraturii Generale, pe atunci condusă de Eduard Harunjen, nu au observat timp de cinci ani că Plahotniuc este vizat în ancheta privind furtul miliardului.
