Justiție

Curtea de Apel a respins recursul lui Harunjen, procuror general pe vremea regimului Plahotniuc, care vrea să revină în funcție

Stela Untila
| 20 decembrie, 2022
17:03

Curtea de Apel Chișinău a respins recursul declarat de Eduard Harunjen, privind suspendarea decretului prezidențial prin care a fost eliberat din funcția de procuror general al Republicii Moldova. Magistrații au decis să mențină încheierea primei instanțe de judecată. Decizia a fost publicată pe 20 decembrie 2022.

„Verificând legalitatea încheierii judecătoreşti contestate, pe baza dosarului şi a motivelor invocate în recurs, Completul de contencios administrativ, consideră recursul neîntemeiat, acesta urmînd a fi respins”, se arată în hotărârea instanței.

Printre argumentele invocate de judecătorii Anatolie Minciuna, Ecaterina Palanciuc și Veronica Negru se numără faptul că, „pentru a înlătura chiar şi temporar regula executării imediate a actului administrativ, prin suspendarea acestuia, instanţa nu poate aprecia discreţionar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumţiei de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului administrativ. Dar, probe la dosar în acest sens – lipsesc”.

Mai mult, magistrații menționează că argumentul invocat de reclamant/recurent precum că, cererea privind demisia din funcția de Procuror General a fost depusă ca urmare a rezultatului exclusiv al șantajului politic și astfel fiind nevoit benevol să-și depună demisia, în vederea stopării atacurilor exponenților politici la adresa independenței sistemului organelor Procuraturii în ansamblu, Completul de judecată îl apreciază la această etapă procesuală ca înaintat prematur.

„Argumentul invocat de reclamant/recurent precum că a fost șantajat politic pentru a depune cererea de demisie la aceasta etapă procesuală este prematur de a fi analizat, or acest fapt urmează a fi examinat în fond în raport cu alte probe pertinente și concludente, ce ar putea duce și la o eventuală soluție ainstanței de judecată de admitere a acțiunii. Mai mult cu atît, la aceasta etapă procesuală, Completul de judecată reține preliminar că, din conținutul cererii de demisie din funcția de Procuror General depusă de Harunjen Eduard la data de 19 iulie 2019, rezultă că motivul de bază a constituit ”agravarea stării de sănătate, ce a avut drept consecință imposibilitatea exercitării plenipontențiare a atribuțiilor funcționale”, se arată în încheiere.

Totodată, Completul de judecată constată că, reclamantul/recurent nu a prezentat probe sau argumente convingătoare care ar convinge judecătorul că, actul administrativ individual contestat la această etapă procesuală ar fi ilegal și care urmează a fi suspendat.

„Anume la această etapă procesuală, potrivit argumentelor și probelor din dosar, nu se desprinde un caz prima-facie împotriva valabilității actului.

Cu referire la al doilea temei prevăzut de legislator, Completul de judecată reține că, prin cererea privind suspendarea actului contestat s-a indicat și cauzarea unor prejudicii ireparabile.

Analizînd materialele cauzei în coraport cu argumentele reclamantului/recurent invocate în vederea susţinerii solicitării sale privind dispunerea suspendării actului administrativ contestat, Completul de contencios administrativ concluzionează asupra netemeiniciei acestora”, se mai arată în încheiere.

Totodată, prin prisma aplicării jurisprudenţei CtEDO, Curtea de Apel a ajuns la concluzia că nu pot fi reţinute afirmaţiile reclamantului precum că există probabilitatea cauzării unui prejudiciu prin sistarea activităţii reclamantului, or, paguba iminentă, presupune existenţa în cuprinsul actului vizat a unor dispoziţii care, prin aducerea la îndeplinire i-ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului administrativ contestat.

„În acelaşi context, reinterînd, pe motivele de fapt şi de drept analizate mai sus -Completul judiciar reţine şi faptul că chiar dacă riscul este abstract, cererea cu privire la suspendarea acţiunii actului sesizat trebuie motivată convingător, nu prin simpla enumerare a unor valori fundamentale”.

În ceea ce ține de argumentul invocat de recurent că prin nesuspendarea actului contestat va fi imposibilă restabilirea sa în funcția de Procuror General, Completul de judecată îl consideră la această etapă procesuală ca fiind neîntemeiat, or Legea expres prevede că, în cazul anulării actului prin care a fost eliberat din funcție, autoritatea competentă va restabili drepturile acestuia ce decurg din raporturile demuncă care le-a avut pînă la eliberarea din funcție.

„Se respinge recursul declarat de Harunjen Eduard. Se menține încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 noiembrie 2022. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii”, se arată în decizie.

Amintim că, pe 11 iulie 2019, procurorul general de atunci Eduard Harunjen a fost demis din funcție de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Decretul lui Dodon survine după ce Harunjen a depus cerere de demisie, „în contextul agravării stării de sănătate.” Fotoliul lui Harunjen a început să se clatine imediat după publicarea investigației RISE – “Ministerul Interceptărilor”.

Inițial, demisia lui a fost cerută de premierul de atunci, Maia Sandu – “Pentru încălcarea Constituției și a legilor.” Pe 9 iulie 2019, deputații au adoptat și o hotărâre prin care au constatat “neîntrunirea condițiilor de numire în funcția de Procuror General” a lui Harunjen.

NM a scris un articol despre cum procurorii din cadrul Procuraturii Generale, pe atunci condusă de Eduard Harunjen, nu au observat timp de cinci ani că Plahotniuc este vizat în ancheta privind furtul miliardului.

curtea de apel, harunjen, top

Știri similare

Politică

Hai TV, blocat pe teritoriul R. Moldova. Guvernul: „Apărăm dreptul oamenilor de a fi informați corect”

Politică

Moscova, după solicitarea SIS de a declara organizația „Evrazia” extremistă: „Chișinăul curăță spațiul public de oricine gândește diferit”

Politică

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Doina Buruiană
| 30 iulie, 2025
19:41

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

„Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.