LGBT
holod.media

Țările UE trebuie să recunoască o schimbare de gen obținută în alt stat membru. Decizia CJUE

Curtea de Justiție a Uniunii Europe (CJUE) a obligat toate țările-membre ale UE să recunoască schimbarea prenumelui și identității de gen în documentele emise în alte state ale blocului comunitar. Refuzul de a înscrie aceste modificări în acte contravine dreptului UE. O decizie care prevede aceste lucruri a fost pronunțată în data de 4 octombrie, scrie Radio Svoboda. 

Precizăm că decizia CJUE vine urmare a cazului lui Arian Mirzarafie-Ahi, bărbat transexual – cetățean al României și Marii Britanii. Acesta a făcut tranziția de gen în Marea Britanie în 2017, atunci când țara era încă membră a Uniunii Europene. Trei ani mai târziu, în 2020, el a obținut recunoaștere legală a identității sale de gen masculine în documentele britanice, iar ulterior a solicitat ca în actul său de naștere românesc să fie înscrise mențiunile referitoare la schimbarea prenumelui, genului și codului său numeric personal pentru ca acestea să corespundă sexului masculin, însă a primit refuz.

Arian Mirzarafie-Ahi a inițiat o cauză într-o instanță de la București, care a cerut opinia CJUE pe marginea acesteia.

Curtea de Justiție a UE a hotărât că refuzul de a înscrie în actul de naştere al unui cetăţean schimbarea prenumelor şi a identităţii de gen obţinute într-un alt stat membru contravine dreptului UE. În hotărârea judecătorească, care este obligatorie, se menționează, de asemenea, că, potrivit jurisprudenței CtEDO, statele UE trebuie să prevadă o procedură clară și previzibilă de recunoaștere juridică a identității de gen care să permită schimbarea sexului.

Arian Mirzarafie-Ahi, a numit decizia CJUE o victorie pe care a „așteptat-o atât de mulți ani”. Asociția Accept, care apără drepturile comunității LGBT+ în România, a declarat că această hotărâre judecătorească va face viața mai ușoară pentru multe persoane transgender din România și din alte țări europene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Jardan Cristian / Facebook

Moldova s-a alăturat declarației de condamnare a participării Rusiei la Bienala de la Veneția. Jardan: „Un mesaj de solidaritate cu Ucraina”

Republica Moldova, Ucraina, Polonia, Lituania și Estonia au semnat miercuri, 6 mai, o declarație comună de condamnare a participării Federației Ruse la Bienala de la Veneția – una dintre cele mai prestigioase expoziții de artă din lume. Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Cristian Jardan, care a numit documentul un „mesaj de solidaritate” cu Ucraina.

Cristian Jardan, care se află la Veneția, a transmis într-un mesaj pe Facebook că a semnat declarația comună alături de omoloagele sale din Ucraina, Estonia, Lituania și Polonia.

Este un mesaj de solidaritate cu Ucraina, cu oamenii săi și cu artiștii care continuă să creeze, în timp ce țara lor trece printr-un război brutal. Cultura nu poate fi separată de realitatea în care trăim. Atunci când un stat atacă o altă țară, distruge vieți, patrimoniu, memorie și identitate, prezența sa pe marile scene culturale internaționale nu poate fi tratată ca o normalitate”, a menționat ministrul Culturii.

Bienala de la Veneția este una dintre cele mai importante și prestigioase manifestări culturale din lume, dedicată în principal artei contemporane. Expoziția internațională de artă organizată o dată la doi ani, unde țări din întreaga lume își prezintă artiștii în pavilioane naționale.

În luna martie, organizatorii Bienalei de la Veneția au anunțat că Rusia va participa din nou la expoziție, pentru prima dată de la declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei în 2022. Decizia organizatorilor de a permite revenirea Rusiei la eveniment a declanșat un val de critici, iar Comisia Europeană a avertizat că ar putea suspenda grantul acordat bienalei pentru o perioadă de trei ani, în valoare de 2 milioane de euro. În acest context tensionat, juriul bienalei a decis să excludă Rusia și Israel din competiția pentru premii, după care și-a prezentat demisia.

Potrivit Meduza, pavilionul Rusiei la Bienala de la Veneția va fi accesibil exclusiv publicului profesionist — inclusiv jurnaliștilor și criticilor de artă — timp de trei zile, între 6 și 8 mai. Pe 9 mai, când expoziția se deschide publicului larg, pavilionul va fi închis și va putea fi văzut doar din exterior.

Agenția pentru cultură a Comisiei Europene a transmis organizatorilor o scrisoare în care susține că permiterea participării Rusiei la expoziție încalcă sancțiunile UE împotriva statului rus și pune sub semnul întrebării angajamentul lor față de valorile Uniunii Europene. Într-o altă scrisoare, adresată Guvernului Italiei, Comisia Europeană arată că bienala ar putea beneficia de faptul că Rusia acoperă costurile participării artiștilor săi la expoziție — situație care, în opinia instituției, poate fi interpretată drept „sprijin economic indirect”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: