gazeta.ru

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunțat hotărârea în procesul intentat de Ucraina împotriva Rusiei

Rusia trebuie să oprească imediat ofensiva în Ucraina, a decis miercuri Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, conform AFP, citat de hotnews.ro. Procesul de la Haga a fost deschis de Kiev, care a cerut celui mai înalt tribunal al ONU să dispună Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina.

  • „Federația Rusă trebuie să suspende imediat operațiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean”, este decizia Curții Internaţionale de Justiţie, conform președintelui acesteia, Joan Donoghue, citat de AFP.

Judecătorii au mai stabilit că Rusia trebuie să se asigure că alte forțe aflate sub controlul său sau sprijinite de Moscova nu vor continua ceea ce Vladimir Putin a denumit „operațiunea militară”.

  • „Instanța este conștientă de amploarea tragediei umane care are loc în Ucraina … Curtea este profund îngrijorată de utilizarea forței de către Federația Rusă în Ucraina, care ridică probleme foarte grave de drept internațional”, a mai afirmat judecătorul Donoghue.

Deşi verdictele Curții Internaționale de Justiție au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, instanța de la Haga nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

CIJ este cea mai înaltă instanță pentru soluționarea litigiilor dintre state și, deși soluționarea cauzelor durează de obicei ani de zile, există o procedură rapidă pentru a examina cererile de „măsuri provizorii”, precum cele ale Ucrainei. Instanța poate dispune măsuri provizorii pentru a preveni agravarea unei situații înainte de a analiza chestiuni fundamentale. Deși verdictele CIJ sunt obligatorii, instanța nu are nicio modalitate de a pune în aplicare o decizie.

Curtea îşi fundamentează concluziile în principal pe tratate şi convenţii. Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt părţi ale Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

Terry Gill, profesor de Drept militar la Universitatea din Amsterdam, a explicat pentru Al Jazeera că, dacă o țară nu respectă ordinul Curții, celălalt stat (Ucraina) ar putea solicita măsuri de la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, unde Rusia are însă drept de veto.

Zelenski: Rusia trebuie să se conformeze imediat

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a reacționat printr-un mesaj pe twitter în care vorbește despre o „victorie deplină”:

„Ucraina a obținut o victorie deplină în procesul împotriva Rusiei de la Curtea Internațională de Justiție. CIJ a ordonat oprirea imediată a invaziei. Ordinul este obligatoriu, conform Dreptului internațional. Rusia trebuie să se conformeze imediat. Ignorarea ordinului va izola și mai mult Rusia”.

Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi a cerut Curţii să dispună încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina a mai cerut judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie.

Kievul consideră că Rusia şi-a justificat ilegal invazia printr-un pretins fals genocid împotriva populaţiilor de limbă rusă din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk.

Rusia a boicotat audierile din 7 şi 8 martie. Într-un document scris, însă, Moscova a respins competenţa Curţii cu privire la dosarul deschis de Ucraina. Rusia a mai susţinut că nu a venit în faţa magistraţilor pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de „legitimă apărare”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: