gazeta.ru

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunțat hotărârea în procesul intentat de Ucraina împotriva Rusiei

Rusia trebuie să oprească imediat ofensiva în Ucraina, a decis miercuri Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, conform AFP, citat de hotnews.ro. Procesul de la Haga a fost deschis de Kiev, care a cerut celui mai înalt tribunal al ONU să dispună Moscovei că înceteze imediat invazia din Ucraina.

  • „Federația Rusă trebuie să suspende imediat operațiunile militare pe care le-a început la 24 februarie 2022 pe teritoriul ucrainean”, este decizia Curții Internaţionale de Justiţie, conform președintelui acesteia, Joan Donoghue, citat de AFP.

Judecătorii au mai stabilit că Rusia trebuie să se asigure că alte forțe aflate sub controlul său sau sprijinite de Moscova nu vor continua ceea ce Vladimir Putin a denumit „operațiunea militară”.

  • „Instanța este conștientă de amploarea tragediei umane care are loc în Ucraina … Curtea este profund îngrijorată de utilizarea forței de către Federația Rusă în Ucraina, care ridică probleme foarte grave de drept internațional”, a mai afirmat judecătorul Donoghue.

Deşi verdictele Curții Internaționale de Justiție au caracter obligatoriu şi nu există posibilitatea unui recurs, instanța de la Haga nu are puteri executive care să-i permită să le pună efectiv în aplicare.

CIJ este cea mai înaltă instanță pentru soluționarea litigiilor dintre state și, deși soluționarea cauzelor durează de obicei ani de zile, există o procedură rapidă pentru a examina cererile de „măsuri provizorii”, precum cele ale Ucrainei. Instanța poate dispune măsuri provizorii pentru a preveni agravarea unei situații înainte de a analiza chestiuni fundamentale. Deși verdictele CIJ sunt obligatorii, instanța nu are nicio modalitate de a pune în aplicare o decizie.

Curtea îşi fundamentează concluziile în principal pe tratate şi convenţii. Atât Rusia, cât şi Ucraina sunt părţi ale Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.

Terry Gill, profesor de Drept militar la Universitatea din Amsterdam, a explicat pentru Al Jazeera că, dacă o țară nu respectă ordinul Curții, celălalt stat (Ucraina) ar putea solicita măsuri de la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, unde Rusia are însă drept de veto.

Zelenski: Rusia trebuie să se conformeze imediat

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a reacționat printr-un mesaj pe twitter în care vorbește despre o „victorie deplină”:

„Ucraina a obținut o victorie deplină în procesul împotriva Rusiei de la Curtea Internațională de Justiție. CIJ a ordonat oprirea imediată a invaziei. Ordinul este obligatoriu, conform Dreptului internațional. Rusia trebuie să se conformeze imediat. Ignorarea ordinului va izola și mai mult Rusia”.

Ucraina acuză Rusia de încălcarea Convenţiei din 1948 privind genocidul şi a cerut Curţii să dispună încetarea imediată a ostilităţilor. Totodată, Ucraina a mai cerut judecătorilor să decidă că nu există o justificare legală pentru invazie.

Kievul consideră că Rusia şi-a justificat ilegal invazia printr-un pretins fals genocid împotriva populaţiilor de limbă rusă din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk.

Rusia a boicotat audierile din 7 şi 8 martie. Într-un document scris, însă, Moscova a respins competenţa Curţii cu privire la dosarul deschis de Ucraina. Rusia a mai susţinut că nu a venit în faţa magistraţilor pentru că nu a avut timp suficient pentru a se pregăti şi că invadarea Ucrainei este un act de „legitimă apărare”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: