Customer Experience ca strategie: cum maib setează standarde apreciate la nivel internațional

Maib a obținut trei premii la International Customer Experience Awards 2025. Șefa Departamentului Customer Experience al maib, Victoria Zanoga, a povestit într-un interviu pentru NM despre modul în care banca identifică și anticipează ceea ce este important pentru clienți, despre reperele care ghidează activitatea Customer Experience atât în online, cât și offline, precum și modul în care maib transformă experiența clientului într-un avantaj competitiv.


La finele anului 2025, maib a obținut trei premii – aur, argint și bronz – în cadrul competiției internaționale International Customer Experience Awards 2025, care recunoaște performanțele în crearea și dezvoltarea unei experiențe integrate pentru clienți, nu doar calitatea deservirii. Ce înseamnă aceste premii pentru bancă și de ce sunt importante pentru clienți?

Aurul, argintul și bronzul reprezintă o confirmare externă a faptului că strategia maib de a fi tech forward și human-centric aduce rezultate reale – și pentru bancă, și pentru clienții săi. Aceste premii reflectă dorința maib de a crea noi oportunități pentru oameni și afaceri, de a oferi soluții financiare simple, inteligente și adaptate la maximum nevoilor lor.

Pentru clienți, acest lucru înseamnă că banca este recunoscută la nivel internațional nu doar pentru produsele și serviciile sale, ci și pentru experiența pe care o creează – una comparabilă cu standardele globale de excelență. Această recunoaștere consolidează semnificativ încrederea, un element esențial în relația dintre bancă și client. 

Maib a fost premiată cu aur la categoria Best Digital Customer Experience, pentru cea mai bună experiență digitală a clienților în creditarea online. Cu ce este mai bună creditarea online la maib față de alte bănci din Moldova și din lume?

Acest premiu ne este deosebit de drag. Departe de gândul că celelalte ar fi mai puțin valoroase, dar țin să subliniez că competiția din această categorie a fost extrem de intensă și dură. Creditarea online la maib oferă, în primul rând, o experiență rapidă, simplă și transparentă. Revenim aici la tema încrederii: procesul trebuie să fie clar și să corespundă pe deplin valorilor noastre — inovația și orientarea spre client.

Clienții pot solicita un credit direct din aplicație — fără birocrație, fără vizite la bancă. Și nu vorbim de un singur produs, ci despre un portofoliu complet de soluții de creditare: maib liber, BNPL (Buy Now, Pay Later), credite de consum, linie de credit revolving, precum și posibilitatea de a verifica limita disponibilă pentru un credit ipotecar potențial. Practic, toate principalele produse de credit sunt disponibile într-un singur canal digital.

Un avantaj important este nivelul înalt de securitate. Maib este singura bancă (și suntem mândri de acest lucru) care utilizează biometrie avansată pentru cea mai sigură și comodă autentificare. Este cel mai înalt standard disponibil astăzi.

Față de alte bănci, ne diferențiază integrarea digitală profundă. Avem conexiuni API cu numeroase organizații și instituții publice, ceea ce elimină necesitatea ca clientul să vină la sucursală cu documente. Adaptăm soluțiile la stilul de viață al clienților și ne străduim să fim „la un click distanță”, oferind acces oricând și oriunde, cu un nivel maxim de securitate.

Pentru mulți oameni din Moldova, creditul este încă perceput ca o soluție de ultimă instanță. De aceea, oferim o platformă online în care doar clientul și banca — partenerul său de încredere — cunosc detaliile. Nimeni altcineva nu află nici suma, nici scopul creditului. Acesta este rezultatul tehnologiei care face posibil un proces atât de comod și discret.

Cum ați reușit să obțineți aceste rezultate și ce tehnologii ați utilizat?

Nu sunt rezultatul eforturilor de o zi sau o lună. În spate stau o strategie clară și ani de muncă. De cinci ani urmăm o strategie bine definită: am investit în reziliență digitală, în dezvoltarea aplicației mobile, în modernizarea sistemului core al băncii, în optimizarea și automatizarea proceselor interne.

În paralel, am construit o cultură orientată spre client. Fiecare decizie legată de produse și servicii, fiecare modificare sau îmbunătățire este luată pornind de la nevoile și așteptările clienților. Comunicăm foarte mult cu ei.

Investițiile constante în oameni, în echipa maib, reprezintă o altă valoare. Când vorbim despre oameni și resurse umane, alegem să lucrăm cu cei mai buni.

Ce ne-a mai ajutat? Spiritul de echipă, implicarea, dedicarea și angajamentul angajaților și orientarea spre rezultate. Toate acestea ne permit să valorificăm rapid feedbackul și să îmbunătățim constant experiența clienților. Sunt convinsă că vom continua în această direcție.

„Acest lucru ne ajută să rămânem concentrați pe experiența clientului”

Cum funcționează departamentul CX din punct de vedere al proceselor? Cum colectați și analizați experiența clienților?

La maib există o guvernanță foarte solidă de management al experienței clienților, susținută pe deplin de echipa de top management. Avem o structură dedicată, formată din oameni extrem de implicați și ambițioși, care își propun să creeze experiențe pozitive și să gestioneze feedbackul în mod profesionist.

Lucrăm după un model integrat, colectând feedback din toate sursele – digitale și offline. Printre cele digitale se numără aplicația mobilă, rețelele sociale și recenziile Google. Puține bănci sau companii analizează cu adevărat, în mod sistematic, ce scriu clienții în Google Reviews. Noi o facem.

Lucrăm și offline în sucursale și printr-un Contact Center bine organizat. Avem un instrument foarte comod integrat în aplicația mobilă: la 3–5 minute după deservire, clientul primește o notificare cu un scurt chestionar, la care poate răspunde oricând îi este comod, direct și transparent.

Dacă evaluările sunt scăzute, contactăm obligatoriu clientul. Sistemul nostru de feedback este integrat atât cu programarea electronică din sucursale, cât și cu CRM-ul, ceea ce ne permite să vedem întregul parcurs al clientului – de la planificarea vizitei până la plecarea din sucursală.

Astfel, nu analizăm doar NPS sau CSAT, ci și alți indicatori operaționali: timpul de așteptare, durata deservirii, nivelul de confort. Corelăm aceste date cu interacțiunea concretă și cu modul în care a decurs comunicarea cu angajatul. Toate acestea ne ajută să ne menținem focusul pe experiența clientului.

Cum procedați atunci când clienții semnalează probleme considerate minore de angajați?

Acest lucru este exclus. Poate în trecut au existat astfel de situații, dar astăzi nu mai corespund culturii noastre. Privim totul din perspectiva clientului. Acceptăm orice feedback și orice critică. Mai mult, încurajăm clienții să ne ofere feedback, pentru că doar așa putem deveni mai buni.

În multe procese, clienții sunt partenerii noștri în crearea produselor și serviciilor. Ei sunt unii dintre principalii noștri stakeholderi. Chiar și o problemă minoră sau un mic bug, odată identificat, primește o reacție foarte rapidă din partea echipelor noastre cross funcționale.

Am creat și platforme complet transparente de dialog cu clienții. Organizăm brunch-uri tradiționale, la care invităm clienți a căror experiență nu a fost pe deplin conform așteptărilor, dar și pe cei care au lăsat recenzii critice sau negative. Nu doar pe cei care ne laudă. Vrem să îi înțelegem pe toți. Este o platformă offline pe care o folosim activ și conștient.

Există și maibank meetup, maib business meetup, evenimentele unde se întâlnesc utilizatorii aplicațiilor mobile. Testăm împreună soluții noi, prezentăm prototipuri și așteptăm confirmări sau insight-uri pe care le luăm în calcul înainte de lansare. Comunicăm direct și pe rețelele sociale. Recent a apărut și asistentul nostru virtual — ami, pe care îl perfecționăm constant pentru a oferi răspunsuri rapide și a colecta cât mai multe insight-uri.

„În era digitală, oamenii au în continuare nevoie de comunicare umană”

Ce tip de experiență este prioritară pentru bancă – cea din online sau offline?

Pentru maib, prioritatea este crearea unei experiențe integrate și coerente, care reflectă valorile noastre. Suntem adepții principiului de a fi simultan tehnologici și orientați către oameni.

Canalele digitale oferă transparență, confort și eficiență, dar nu excludem interacțiunea offline. Oamenii au nevoie de comunicare directă, de consiliere personalizată, mai ales în situații complexe. 

Strategia noastră se bazează pe modelul phygital banking, care combină canalele fizice și digitale, îmbinând viteza tehnologiei cu atenția umană și grija față de client.

Putem afirma că aceste premii confirmă că maib este cea mai orientată către client bancă din Moldova și regiune?

Da, cred că nu este nevoie de modestie. Premiile internaționale confirmă că maib nu doar declară o strategie orientată spre client, ci o și implementează cu succes. Este o recunoaștere a inovațiilor și rezultatelor noastre — atât în experiența digitală, cât și în calitatea serviciilor.

Mai mult, în competiție nu au participat doar bănci. În unele categorii am concurat și cu organizații din alte industrii, ceea ce face victoria și mai valoroasă. De aceea, aș spune că suntem una dintre cele mai orientate către client organizații, nu doar în banking.

Ați menționat că planificați să extindeți digitalizarea și să consolidați orientarea către client. În ce segmente?

Nu avem motive să ne oprim. Digitalizarea va continua cu siguranță, la fel și automatizarea, dar pentru noi este esențial ca toate aceste procese să fie întotdeauna ghidate de nevoile reale ale clienților. Acesta este reperul nostru principal. Ce observăm? Clienții manifestă în continuare un interes ridicat pentru credite și produse de credit, plata utilităților, depozite, plăți și pentru serviciile pe care le folosesc zilnic. Exact în aceste segmente ne continuăm dezvoltarea activă.

În același timp, nu ne limităm la soluțiile de bază. Am demonstrat deja că nu suntem o bancă „tradițională”, care funcționează după tipare. Implementăm constant inovații, inclusiv în produsele standard. De exemplu, am integrat un mecanism de asigurare în soluțiile de credit, care oferă clientului plus de protecție: în caz de boală sau pierdere a locului de muncă, persoana nu rămâne singură în fața problemei.

Avem planuri clare și produse noi în dezvoltare. Este prea devreme să dezvăluim toate detaliile, dar una dintre direcțiile strategice este reprezentat de soluțiile de investiții. Este produsul pe care mulți clienți îl așteaptă și care, în prezent, practic nu există pe piață în format bancar obișnuit.

Material sponsorizat

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Parlamentul Republicii Moldova

Moldova, în stare de urgență în domeniul energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Parlamentul a aprobat măsura

Parlamentul a instituit starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Măsura, solicitată de Guvern, a fost susținută de 54 de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, în ședința plenară din 22 septembrie.

Premierul Vasile Tofan s-a prezentat în plenul Parlamentului pentru a solicita aprobarea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

Oficialul a declarat că măsura este necesară din cauza mai multor riscuri care se suprapun și care ar putea afecta Republica Moldova. El a precizat că țara nu riscă, în prezent, să rămână fără gaze, energie electrică, carburanți sau apă, însă autoritățile au nevoie de instrumente suplimentare pentru a putea interveni rapid în cazul agravării situației.

Printre riscurile menționate de premier se numără creșterea prețurilor la gaze și carburanți, problemele de aprovizionare cu motorină, seceta și scăderea producției hidroenergetice, precum și situația dificilă a sistemului energetic din regiune, în special în contextul războiului din Ucraina.

Șeful Guvernului a spus că aceste riscuri sunt interconectate. „Gazul influențează termoficarea și producția de electricitate, apa influențează hidroenergia, electricitatea ține în funcțiune pompele de apă”, a explicat el.

Potrivit lui Tofan, actuala stare de alertă, care expiră pe 25 septembrie, nu oferă suficiente instrumente în cazul în care mai multe probleme apar simultan. Starea de urgență ar permite autorităților să cumpere mai rapid echipamente, să instaleze generatoare sau sisteme de stocare și, în situații extreme, să adopte unele măsuri temporare în domeniul reglementării și fiscalității.

Sunt instrumente de rezervă. Sper să nu avem nevoie de ele”, a declarat Tofan.

După dezbateri și mai multe luări de cuvânt, instituirea stării de urgență a fost adoptată cu votul a 54 de deputați PAS. 20 de parlamentari din opoziție au votat împotrivă, iar 22 s-au abținut.

Amintim că Guvernul a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic astăzi, 22 septembrie, în urma deciziei Consiliului Național de Securitate.

Moldova 1

„Teleradio-Moldova” are un nou director general. Cine este Ecaterina Cheptanaru

Ecaterina Cheptanaru a câștigat concursul pentru funcția de director general al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM). Consiliul de Supraveghere al TRM, care a organizat concursul, a desemnat-o câștigătoare astăzi, 22 septembrie, după desfășurarea probei interviurilor.

În ultima etapă a concursului au ajuns Ecaterina Cheptanaru, Dorin Scobioală și Sergiu Sandulescu. Directorul general adjunct al TRM, Andrei Zapșa, care s-a calificat, de asemenea, în finală, s-a retras în ziua desfășurării interviurilor.

Interviurile s-au desfășurat cu ușile închise.

Ecaterina Cheptănaru a obținut cel mai mare punctaj acordat de membrii Consiliului de Supraveghere – 8,76 puncte, câștigând astfel concursul. Dorin Scobioală a obținut 6,94 puncte, iar Sergiu Sandulescu – 5,88 puncte, scrie Moldova 1.

Potrivit Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcția de director general al „Teleradio-Moldova”, câștigător este declarat candidatul care obține cel mai mare punctaj din partea membrilor Consiliului de Supraveghere, dar nu mai puțin de 7 puncte.

Cine este Ecaterina Cheptanaru

Ecaterina Cheptanaru este licențiată în politologie și are două masterate: în relații internaționale și studii diplomatice, respectiv în comunicare instituțională. De asemenea, a urmat un program de instruire la Școala de Jurnalism din Moldova.

De-a lungul timpului, a lucrat la TV „Canal Regional”, unde a fost realizatoarea seriei „Moldova-Europa”, iar între 2017 și 2019 a ocupat funcția de șefă a studioului central al postului. În perioada 2014–2025 a fost autoarea proiectului „Punți către Europa” de la Realitatea TV, iar între aprilie și iulie 2025 a ocupat funcția de directoare generală adjunctă a „Moldova 1”.

***

Amintim că concursul pentru funcția de director general al TRM a fost marcat de controverse. Etapa interviurilor, la care s-au calificat Dorin Scobioală, Ecaterina Cheptanaru, Sergiu Sandulescu și Andrei Zapșa, a fost amânată în iulie, după ce Serviciul de Informații și Securitate a solicitat verificări suplimentare în privința candidaților. În august, SIS a informat Consiliul de Supraveghere despre identificarea unor „factori de risc” în privința lui Zapșa și Scobioală. Pe 2 septembrie, membrii Consiliului au audiat explicațiile candidaților și au decis să-i readmită în concurs.

Funcția de director general al TRM a devenit vacantă după ce, pe 18 mai, Vlad Țurcanu a demisionat pe fondul scandalului legat de punctajul acordat de juriul național la Eurovision. În tot acest timp, Țurcanu a asigurat interimatul funcției.

După plecarea sa de la conducerea „Teleradio-Moldova”, și directorii adjuncți, Andrei Zapșa și Cornel Ciobanu, își vor înceta mandatele.

***

Directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova” este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul de supraveghere și dezvoltare urmează să anunțe data ședinței în care vor fi examinate dosarele și desfășurate interviurile publice.

Petru Jardan și Alexandru Ciutac, ex-directori ai Aeroportului Chișinău, își vor afla sentința în dosarul de abuz în serviciu în noiembrie. Ce pedepse cer procurorii

Dezbaterile judiciare în dosarul în care ex-directorul general al Aeroportului Chișinău Petru Jardan și fostul director al Departamentului finaciar-administrativ al întreprinderii Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi prejudiciat întreprinderea cu peste 3,6 milioane de lei au fost finalizate. Procurorii anticorupție au solicitat câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre inculpați. Sentința urmează să fie pronunțată în data de 20 noiembrie.

Cei doi sunt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, condus de oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, cei doi ar fi contribuit la reducerea cheltuielilor companiei „Avia Invest”, care a concesionat aeroportul în 2013, transferând asupra întreprinderii de stat plata unor prime de asigurare.

Procurorii susțin că fostul director general interimar ar fi semnat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari. Ulterior, primele de asigurare ar fi fost achitate din banii aeroportului, deși contractul de concesiune prevedea că obligația de a procura și menține asigurările revenea companiei „Avia Invest”.

Pe 1 noiembrie 2013, polița de asigurare a fost emisă pe numele „Avia Invest”. Potrivit acuzării, cei doi foști șefi nu ar fi înregistrat însă în contabilitatea întreprinderii de stat acordul prin care drepturile și obligațiile legate de asigurare reveneau companiei concesionare. Astfel, banii achitați de aeroport nu ar fi fost restituiți.

Prejudiciul cauzat întreprinderii de stat este estimat la peste 3,6 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au cerut ca fiecare dintre cei doi inculpați să fie condamnat la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip semiînchis, și să fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții timp de 5 ani. Totodată, aceștia au solicitat arestarea preventivă a inculpaților în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea.

Procurorii au mai cerut ca cei doi să achite întreprinderii de stat prejudiciul de aproape 3,7 milioane de lei.

Sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, la ora 15:00, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Precizăm că cei doi figurează și în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în care mai sunt vizați Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Alla Țubari, Tudor Copaci, Angela Susanu și Maria Șendrilă. Aceștia sunt învinuiți de abuz de putere și abuz de serviciu.

screenshot

„M-am rugat personal la premierul Korețki, Zelenski și Șmîhal”: Tofan, despre situația hidrologică de pe Nistru

Premierul Vasile Tofan a declarat că a discutat personal cu conducerea Ucrainei despre situația lacului de acumulare de la Novodnestrovsk și despre continuarea deversării unui debit de 50 de metri cubi pe secundă către Republica Moldova. „M-am rugat personal la premierul Korețki, președintele Zelenski și ministrul Energiei Șmîhal”, a spus Tofan, adăugând că este recunoscător părții ucrainene că, până acum, continuă deversările la acest nivel. Declarațiile au fost făcute în plenul Parlamentului, unde Tofan a venit să solicite declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic.

„Toată lumea poate verifica care sunt intrările de apă în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk. (…) Puteți vedea că, în ultimul timp, au intrat câte 22 de metri cubi de apă acolo, pentru că a fost foarte puțină zăpadă în Carpați. De la asta, lacul a ajuns de la un nivel normal, de 120 de metri, la un nivel de 111 metri. Ca să înțelegeți, riscurile tehnologice încep deja la 112 metri”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, „unicul motiv din care Ucraina a continuat să deverseze din acest lac 50 de metri cubi, în timp ce are aport de 18 metri cubi, ține de relația foarte de încredere și apropiată pe care o avem cu partea ucraineană”.

„Efectiv, trebuie să recunosc: m-am rugat personal la premierul Korețki și la președintele Zelenski, când a venit, și la ministrul de Energie Șmîhal. Am spus că „vă rog frumos, nu le dați cel mai bun argument rușilor și să ne lăsați fără apă. O să fie cea mai bună cartă pe care puteți să li-o dați rușilor ca Chișinăul să rămână fără apă”. Ei ne-au auzit și de asta continuă să deverseze 50 de metri cubi pe secundă, în timp ce lacul lor a ajuns la un nivel de apă la minim istoric. Vă spun mai mult, nivelul la care au ajuns ei acum pune într-un pericol foarte mare orașul Hotin, care se alimentează din lac acolo. Chiar sunt foarte recunoscător părții ucrainene că până acum a continuat deversările la acest nivel”, a mai spus Tofan.

***

Pe 21 septembrie, Ministerul Mediului al Republicii Moldova a declarat că situația hidrologică din bazinul fluviului Nistru rămâne dificilă, din cauza debitelor reduse de apă care ajung în lacul de acumulare Novodnestrovsk. În primele 20 de zile ale lunii septembrie, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi de apă, în timp ce au fost evacuați circa 103,7 milioane de metri cubi. Astfel, cantitatea de apă evacuată a fost cu aproximativ 63,4 milioane de metri cubi mai mare decât cea care a intrat în lac. La începutul lunii septembrie, nivelul apei era de 111,83 metri. Potrivit estimărilor, în 20 de zile acesta a scăzut cu aproximativ 68 de centimetri, până la 111,15 metri.

Potrivit ecopresa.md, la ședința Comisiei Nistrene din 14 septembrie, Ucraina a propus reducerea deversărilor din lacul de acumulare Novodnistrovsk de la 60 la 22 m³/s, în timp ce Republica Moldova a cerut un debit de cel puțin 50 m³/s.

Lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina este principala sursă de alimentare a râului Nistru.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: