„Dacă cineva vine să-ți dărâme casa, nu iei praștia”. Gavrilița, întrebată dacă nu s-a intervenit prea dur la protestele lui Șor

Republica Moldova a fost condamnată în premieră pentru sclavie și muncă forțată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), arată bilanțul anului 2025. Din totalul celor 48 de hotărâri pronunțate în anul trecut împotriva țării noastre, majoritatea civile, statul a fost obligat să achite despăgubiri de circa opt milioane de lei, relatează Moldova 1.

Cele 48 de hotărâri în privința R. Moldova, emise de CtEDO în 2025, clasează țara noastră pe locul cinci printre statele membre ale Consiliului Europei, arată raportul Agentului Guvernamental, prezentat pe 7 iulie în cadrul audierilor publice organizate de Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice din Parlament.

Potrivit documentului, Curtea a constatat 73 de violări ale drepturilor omului în 45 de hotărâri. Evenimentele care au determinat aceste încălcări s-au produs în perioada anilor 2011 – 2022.

Totodată, Curtea a pronunțat 30 de decizii prin care cererile au fost declarate inadmisibile.

Cele mai frecvente încălcări constatate de CtEDO se referă la neasigurarea unui proces judiciar echitabil, interpretarea și aplicarea neuniformă a legislației, deficiențele de ordin procedural și lipsa unor argumentări profesioniste din partea instanțelor de judecată.

De asemenea, Înalta Curte de la Strasbourg atrage atenția asupra problemelor legate de neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătorești definitive, investigarea defectuoasă a faptelor penale de către organele de urmărire penală, neasigurarea dreptului la respectarea vieții private și de familie, admiterea unor ingerințe nejustificate în dreptul de proprietate, precum și lipsa unor căi de atac efective la nivel național.

Violări ale dreptului la un proces echitabil și la protecția proprietății

Hotărârile pronunțate în anul 2025 confirmă că profilul violărilor constatate împotriva Republicii Moldova rămâne unul structural, fiind dominat de probleme cronice legate de funcționarea justiției.

Articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) – Dreptul la un proces echitabil – însumează 33 de încălcări din totalul celor 73 constatate în cele 45 de hotărâri, reprezentând aproximativ 45.2% din totalul de violări din anul 2025.

Acestea se referă la modul în care au fost argumentate hotărârile judecătorești, inclusiv omisiunea de a atrage în proces persoane ale căror drepturi și interese au fost afectate sau refuzul examinării acțiunilor din motivul neachitării taxei de stat.

Pe locul doi se află încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției – Dreptul la protecția proprietății – cu 21 de violări, ceea ce reprezintă 28.8%. Acestea vizează în special neexecutarea hotărârilor judecătorești, ingerințele disproporționate în dreptul de proprietate și pierderile patrimoniale nejustificate.

Șapte hotărâri s-au referit la încălcări ale articolului 8, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie.

În alte două hotărâri au fost constatate încălcări ale articolului 10, care garantează dreptul la libertatea de exprimare. Alte trei hotărâri au identificat încălcări ale articolului 13, care stabilește dreptul la un remediu efectiv atunci când este vorba de exercitarea anumitor drepturi prevăzute de Convenție. Într-o altă hotărâre, Curtea a identificat și o încălcare a articolului 14, care interzice discriminarea.

Totodată, în anul 2025, Curtea a constatat, pentru prima dată în privința Republicii Moldova, încălcarea articolului 4 din Convenție referitor la interzicerea sclaviei și a muncii forțate.

Curtea a stabilit în acea hotărâre că investigația acestor fapte a fost deficitară și că autoritățile nu și-au respectat obligația de a aplica în mod efectiv legislația penală privind protecția împotriva tuturor formelor de viol și abuz sexual.

De asemenea, Curtea a menționat lipsa unei acomodări procedurale care să corespundă situației vulnerabile în care s-a aflat reclamanta, a notat revictimizarea ei și crearea unui climat umilitor în contextul investigării unor fapte referitoare la inviolabilitatea sa sexuală.

În baza hotărârilor și a deciziilor CtEDO devenite definitive în anul 2025, din bugetul de stat au fost achitați 373.303 euro, echivalentul a aproape opt milioane de lei.

Judecătorii care au emis deciziile arbitrare, absolviți de amenzi

„Agentul guvernamental a depus cereri de revizuire adresate instanțelor judecătorești pentru a remedia acele încălcări ce rezultă din hotărârile Curții, prin solicitarea în anumite situații a redeschiderii procedurilor judiciare, astfel încât să fie redus impactul asupra prejudiciilor suferite de către reclamanți, în special sub aspect de prejudiciu material”, a declarat, la audieri, Doina Maimescu, șefa Direcției Agent Guvernamental CtEDO din cadrul Ministerului Justiției.

Agentul Guvernamental a identificat persoanele ale căror acțiuni au contribuit la încălcările constatate de către Curte în hotărârile pronunțate în anul 2025, a înaintat două cereri de regres în legătură cu neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârilor judecătorești definitive și a depus cinci sesizări la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în conformitate cu legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. La ora actuală, aceste proceduri se află în curs de examinare.

Aliona Miron, judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a confirmat existența acestei probleme și a spus că, anterior, s-a încercat sancționarea judecătorilor, dar, până la urmă, aceștia au fost absolviți de amenzi din cauza expirării termenului de prescripție.

„Aspectul legat de răspunderea disciplinară și materială a judecătorilor în contextul încălcărilor stabilite de CtEDO nu poate fi neglijat. Trebuie să spun că, pe parcursul anilor 2023 și 2025, au fost depuse mai multe sesizări din partea Ministerului Justiției. Unii judecători au fost atrași la răspundere, dar a fost încetată procedura în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Trebuie să remarc că toate acele încălcări au avut loc începând cu anul 2008 și ultima e din 2020”, a informat judecătoarea.

Magistrata a comentat și concluziile evidențiate în raport cu privire la argumentarea nesatisfăcătoare a judecătorilor în deciziile lor. Aliona Miron a confirmat că există o astfel de problemă și a menționat că judecătorii au primit un ghid despre cum să formuleze mai bine acele argumentări.

„Cu regret, se menține încălcarea legată de nemotivarea hotărârilor judecătorești. Este o carență la care lucrăm deja pe parcursul a mai multor ani. CSM a elaborat un ghid privind asigurarea standardelor de calitate ale hotărârilor judecătorești, care are scopul de a asigura scrierea și motivarea hotărârilor care va duce la îmbunătățirea calității actului de justiție”, a concluzionat Miron.

O altă recomandare propusă de Agentul Guvernamental este formarea continuă a profesioniștilor, cu accent pe respectarea standardelor prevăzute de Convenție, pe asigurarea unui echilibru just între diversele drepturi și interese concurente și pe argumentarea adecvată a actelor judecătorești.

Reducerea numărului de hotărâri CtEDO, o condiție pentru aderare la UE

Rata de executare a hotărârilor Curții Europene reprezintă unul dintre criteriile de referință în baza cărora Republica Moldova va fi evaluată în parcursul său de aderare la Uniunea Europene, a subliniat Doina Maimescu.

„Statul nostru s-a angajat să reducă numărul cauzelor aflate în procedura de supraveghere avansată și din numărul cauzelor repetitive și să fortifice capacitățile instituționale pentru a îmbunătăți calitatea raportării măsurilor individuale și generale către Comitetul de Miniștri. Uniunea Europeană monitorizează cu multă atenție modul în care statul nostru pune în aplicare Hotărârile Curții în care este vizat”, a comentat șefa Direcției Agent Guvernamental CEDO.

„Aceste hotărâri sunt obligatorii în sensul că dau naștere anumitor obligații legale în conformitate cu dreptul internațional. Aceste concepte implică faptul că părțile contractante au această obligație internațională prin intermediul unui tratat internațional. De aceea, statul este responsabil pentru executarea acestor hotărâri și decizii”, a adăugat Valentin Roșca, adjunct al Avocatului Poporului.

În sistemul procuraturii se observă o tendință pozitivă de revizuire sau redeschidere a unor dosare ineficient investigate, a remarcat, la aceleași audieri, Lilian Apostol, secretar de stat la Ministerul Justiției.

„Procuratura Generală recunoaște anumite greșeli și, pe această cale, încearcă să le repare în cadrul unor noi investigații”, a punctat Apostol.

Potrivit raportului Avocatului Poporului, prezentat în cadrul unor audieri parlamentare organizate pe 20 mai, situația drepturilor omului în Republica Moldova înregistrează progrese în mai multe domenii, precum dezvoltarea și modernizarea serviciilor sociale.

Cu toate acestea, persistă probleme sistemice majore legate de accesul la justiție, protecția socială, calitatea sistemului de sănătate, condițiile din locurile de detenție și protecția grupurilor vulnerabile.