promolex.md/foto simbol

Deținuții din Moldova ar putea avea dreptul la concedii din detenție. De când și ce alte schimbări pregătește Ministerul Justiției 

Deținuții din Republica Moldova ar putea beneficia de noi reguli de executare a pedepselor, care le-ar oferi șanse mai mari de corectare și, ulterior, de eliberare din închisoare. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, care propune, printre altele, introducerea unui plan individual de executare a pedepsei pentru fiecare deținut și modificarea regimului detenției pe viață.

De ce sunt necesare noile reguli

Autorii proiectului de lege consideră că regulile actuale nu permit aplicarea unui sistem eficient de atenuare treptată a pedepsei, întrucât nu există un mecanism clar care să evalueze periodic gradul de risc prezentat de fiecare deținut, să stabilească obiective concrete de reabilitare și să adapteze treptat condițiile de detenție în funcție de schimbările reale din comportamentul acestuia.

În prezent, tipul penitenciarului în care condamnatul își execută pedeapsa – închis sau semideschis – este stabilit pe baza unor criterii formale, precum gravitatea infracțiunii și durata pedepsei stabilite de instanță la pronunțarea sentinței. Potrivit autorilor proiectului, acest sistem nu permite administrației penitenciare să adapteze regimul de executare a pedepsei în funcție de comportamentul deținutului și de riscurile pe care acesta le prezintă. În consecință, participarea la programele de reeducare și resocializare este percepută mai degrabă ca o formalitate.

Totodată, proiectul de lege urmărește să schimbe modul în care sunt executate pedepsele aplicate persoanelor condamnate la detenție pe viață sau la pedepse îndelungate cu închisoarea. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), statele sunt obligate să organizeze executarea pedepselor astfel încât condamnații să aibă o perspectivă reală de reabilitare și posibilitatea de a demonstra schimbări în comportamentul lor. În lipsa unor reguli clare privind executarea progresivă a pedepsei, măsurile de relaxare a regimului și pregătirea pentru eliberare, sistemul riscă să nu ofere garanții suficiente pentru respectarea acestor standarde.

Ce prevede proiectul

Cea mai importantă modificare propusă este introducerea unui plan individual de executare a pedepsei pentru fiecare condamnat. În funcție de îndeplinirea acestui plan, de comportamentul deținutului și de reducerea riscurilor, acesta va putea fi transferat între patru regimuri de detenție: de maximă siguranță, închis, semideschis și deschis. Transferul va putea fi făcut însă și în sens invers, prin înăsprirea regimului de detenție, dacă situația o va impune.

Instanțele nu vor mai stabili tipul concret al instituției penitenciare la pronunțarea sentinței, întrucât regimul de detenție va fi stabilit exclusiv de administrația penitenciară, în baza unei evaluări individuale. În plus, va fi modificată și terminologia privind detenția pe viață: formularea „pentru tot restul vieții” va fi înlocuită cu „pe termen nedeterminat”.

În plus, proiectul de lege introduce un sistem de „credite pentru progres în executarea pedepsei”, pe care condamnații le vor putea acumula prin muncă, instruire și participarea la programe de resocializare. Creditele acumulate și comportamentul bun le vor permite să beneficieze treptat de măsuri de relaxare a regimului de detenție, precum extinderea ariei în care se pot deplasa, ieșirea în afara penitenciarului cu sau fără însoțire, precum și concedii din detenție.

Pentru deținuții care suferă de dependență de alcool sau droguri, pe teritoriul penitenciarelor vor fi create „comunități terapeutice” speciale.

Deoarece trecerea la noul sistem necesită o perioadă de pregătire, inclusiv angajarea și instruirea de personal nou, dezvoltarea unor sisteme informatice și a unor instrumente de evaluare, autorii proiectului propun ca legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2030.

Pentru condamnații care se vor afla deja în penitenciare la data intrării în vigoare a legii, proiectul prevede aplicarea unor regimuri tranzitorii, urmând ca statutul fiecăruia să fie reevaluat individual în termen de 12 luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Diana Crudu

Adresarea unei antreprenoare către Tofan: „Vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Moldova”. Reacția unui deputat PAS

Antreprenoarea Diana Crudu i-a atras atenția premierului Vasile Tofan asupra dificultăților cu care se confruntă ea și alți oameni din domeniu. Aceasta a vorbit despre proceduri birocratice îndelungate și a susținut că investitorii străini nu vor veni în Moldova până la modificarea legislației. Mesajul său a fost calificat drept „foarte pertinent” de deputatul PAS, Marcel Spatari, care a spus că problema trebuie abordată și în cadrul reformei administrației publice locale.

În adresarea sa către premier, Crudu a menționat că face antreprenoriat în agricultură de peste 20 de ani: „Din start vreau să vă spun că cred în buna dumneavoastră intenție, iar acest mesaj îl las aici pentru că cu siguranță nu există nici cea mai mică probabilitate ca să ne vedem față în față, ca să vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Republica Moldova”.

„Dumneavoastră ați menționat la Lorena Bogza în emisiune că veți petrece ore întregi apelând investitorii din afară și o să le propuneți să investească în Moldova. Nu o să vină domnule prim-ministru nimeni până nu o să modificați legislația cu privire la construcția obiectivelor de menire agro-industrială. Astăzi ca să poți ridica un edificiu pe teren agricol timpul de așteptare pentru autorizație este în jur de 3-4 ani. Nu exagerez deloc. Personal sunt în această situație”, a scris antreprenoarea pe o rețea de socializare.

În continuare, ea a vorbit despre acest mecanism: „Beneficiarul depune cerere la primărie pentru decizia consiliului local de elaborarea a pud-ului. Ca să ajungă în consiliu trece de comisia de specialitate. Durata de la depunerea cererii până la examinarea ei în consiliu este de 1 -1,5 ani. Ulterior decizia merge la verificare la Cancelaria de Stat, și aici se pierd câteva săptămâni. O dată avută decizia la mână cauți o companie care elaborează pud-uri. Timp de așteptare 2-3 luni minim. Cu pud-ul elaborat mergi la Agenția Ecologică și la Sănătate Publică după avize. Timp de așteptare minim câteva luni. Dacă nu le convine ceva, modifici pud-ul. Ulterior cu aceste acte te întorci din nou în consiliu unde timpul de așteptare este încă un an, un an jumate. Cu decizia de aprobare a pud-ului mergi la arhitectorul primăriei și soliciți certificat de urbanism, iarăși durează câteva luni. În baza certificatului de urbanism proiectezi, te întorci înapoi după autorizație de construcție, mai adăugați câteva luni. La final se fac 3 ani, dacă ai noroc”.

Diana Crudu a făcut referire și la situația investitorilor locali: „Dumneavoastră vorbiți de investitori străini, dar eu vreau să vă spun că sunt foarte mulți investitori locali care s-au lehamisit de Republica Moldova! Pe șoseaua de centură R6 a municipiului Chișinău sunt companii gata să investească la ora actuală zeci de milioane de euro și nu o pot face din cauza birocrației care din păcate nu s-a redus, dar a sporit considerabil în ultimii ani”.

Ulterior, antreprenoarea a vorbit despre situația unei mici ferme de vaci cu un efectiv de 100 de capete. „Proprietarul vrea să își construiască o secție de producere ca să nu mai dea “mai pe degeaba” laptele la procesatori. Cum credeți va mai rezistă el încă 3-4 ani până va obține autorizație de construcție în care prețul la motorină, fertilizanți crește vertiginos, iar prețul laptelui stă pe loc de ani buni?”, a conchis Diana Crudu.

Deputatul PAS, Marcel Spatari, a calificat postarea antreprenoarei drept „foarte pertinentă” și s-a adresat premierului. „Am impresia că 2 din 3 ani se pierd în consiliile locale. Cred că trebuie abordată această problemă și în reforma APL”, a menționat deputatul PAS.

***

Amintim că Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit în funcție în dimineața zilei de 22 iulie, după ce, cu o zi înainte, a primit votul de încredere al Parlamentului. Menționăm că economia este primul capitol al programului de guvernare al lui Tofan. Noul Guvern promite să transforme Republica Moldova în cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori, prin reguli simple și previzibile, reducerea costurilor administrative, servicii publice digitale și controale bazate pe evaluarea riscurilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: