promolex.md/foto simbol

Deținuții din Moldova ar putea avea dreptul la concedii din detenție. De când și ce alte schimbări pregătește Ministerul Justiției 

Deținuții din Republica Moldova ar putea beneficia de noi reguli de executare a pedepselor, care le-ar oferi șanse mai mari de corectare și, ulterior, de eliberare din închisoare. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, care propune, printre altele, introducerea unui plan individual de executare a pedepsei pentru fiecare deținut și modificarea regimului detenției pe viață.

De ce sunt necesare noile reguli

Autorii proiectului de lege consideră că regulile actuale nu permit aplicarea unui sistem eficient de atenuare treptată a pedepsei, întrucât nu există un mecanism clar care să evalueze periodic gradul de risc prezentat de fiecare deținut, să stabilească obiective concrete de reabilitare și să adapteze treptat condițiile de detenție în funcție de schimbările reale din comportamentul acestuia.

În prezent, tipul penitenciarului în care condamnatul își execută pedeapsa – închis sau semideschis – este stabilit pe baza unor criterii formale, precum gravitatea infracțiunii și durata pedepsei stabilite de instanță la pronunțarea sentinței. Potrivit autorilor proiectului, acest sistem nu permite administrației penitenciare să adapteze regimul de executare a pedepsei în funcție de comportamentul deținutului și de riscurile pe care acesta le prezintă. În consecință, participarea la programele de reeducare și resocializare este percepută mai degrabă ca o formalitate.

Totodată, proiectul de lege urmărește să schimbe modul în care sunt executate pedepsele aplicate persoanelor condamnate la detenție pe viață sau la pedepse îndelungate cu închisoarea. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), statele sunt obligate să organizeze executarea pedepselor astfel încât condamnații să aibă o perspectivă reală de reabilitare și posibilitatea de a demonstra schimbări în comportamentul lor. În lipsa unor reguli clare privind executarea progresivă a pedepsei, măsurile de relaxare a regimului și pregătirea pentru eliberare, sistemul riscă să nu ofere garanții suficiente pentru respectarea acestor standarde.

Ce prevede proiectul

Cea mai importantă modificare propusă este introducerea unui plan individual de executare a pedepsei pentru fiecare condamnat. În funcție de îndeplinirea acestui plan, de comportamentul deținutului și de reducerea riscurilor, acesta va putea fi transferat între patru regimuri de detenție: de maximă siguranță, închis, semideschis și deschis. Transferul va putea fi făcut însă și în sens invers, prin înăsprirea regimului de detenție, dacă situația o va impune.

Instanțele nu vor mai stabili tipul concret al instituției penitenciare la pronunțarea sentinței, întrucât regimul de detenție va fi stabilit exclusiv de administrația penitenciară, în baza unei evaluări individuale. În plus, va fi modificată și terminologia privind detenția pe viață: formularea „pentru tot restul vieții” va fi înlocuită cu „pe termen nedeterminat”.

În plus, proiectul de lege introduce un sistem de „credite pentru progres în executarea pedepsei”, pe care condamnații le vor putea acumula prin muncă, instruire și participarea la programe de resocializare. Creditele acumulate și comportamentul bun le vor permite să beneficieze treptat de măsuri de relaxare a regimului de detenție, precum extinderea ariei în care se pot deplasa, ieșirea în afara penitenciarului cu sau fără însoțire, precum și concedii din detenție.

Pentru deținuții care suferă de dependență de alcool sau droguri, pe teritoriul penitenciarelor vor fi create „comunități terapeutice” speciale.

Deoarece trecerea la noul sistem necesită o perioadă de pregătire, inclusiv angajarea și instruirea de personal nou, dezvoltarea unor sisteme informatice și a unor instrumente de evaluare, autorii proiectului propun ca legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2030.

Pentru condamnații care se vor afla deja în penitenciare la data intrării în vigoare a legii, proiectul prevede aplicarea unor regimuri tranzitorii, urmând ca statutul fiecăruia să fie reevaluat individual în termen de 12 luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

De ce nu cumpărăm din nou energie de la MGRES, dacă în trecut era mai ieftină? Răspunsul ministrului Energiei

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că nu ar fi rațional ca malul drept al Nistrului să revină la energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan (MGRES), după investițiile făcute în independența energetică. El a mai spus că regiunea primește mai puține gaze, iar cumpărarea acestora la prețul pieței și transformarea lor în energie electrică la MGRES ar fi considerabil mai scumpă. Potrivit oficialului, „asta nu înseamnă că Ministerul Energiei exclude din principiu orice opțiune”, dar, „în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu”.

„În ultimele zile au reapărut întrebările: de ce nu cumpărăm din nou energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), dacă în trecut era mai ieftină? (…) În primul rând, trebuie să explicăm de unde venea acea „energie ieftină”. MGRES producea energie electrică folosind gaze naturale livrate de Gazprom, pentru care regiunea transnistreană nu achita. Contractul Gazprom care făcea posibil acest model nu mai este executat în ceea ce privește livrările respective”, a comunicat Junghietu.

Potrivit ministrului, astăzi, regiunea primește aproximativ 2,5–3 milioane m³ de gaze pe zi, față de circa 5,7 milioane m³/zi anterior. „Aceste volume sunt insuficiente pentru a acoperi și necesarul de producere a energiei electrice pentru malul drept. Prin urmare, nu putem compara prețul istoric al energiei produse din gaze practic neplătite cu costul producerii din gaze cumpărate astăzi la prețul pieței. Am făcut și acest calcul. (…) În condițiile actuale, să cumpărăm gaze la prețul pieței și să le transformăm în energie electrică la MGRES ar fi considerabil mai scump decât mixul de energie pe care îl procurăm acum”, a precizat oficialul.

Junghietu a spus că există și ideea producerii energiei electrice la MGRES pe bază de cărbune.

„Dar și aici realitatea este mai complicată decât pare. Grupurile respective au fost proiectate pentru antracit de calitate înaltă din Donbas. (…) Importul unor asemenea cantități de antracit din Africa de Sud, Vietnam sau SUA presupune costuri și dificultăți logistice majore. Adaptarea cazanelor pentru un alt tip de cărbune este posibilă tehnic, dar estimările experților indică investiții de aproximativ 9,5 milioane EUR pentru fiecare cazan, alte 20–30 milioane EUR pentru reparațiile centralei și lucrări care ar dura aproximativ 9–12 luni. În plus, orice asemenea investiție necesită acordul proprietarului centralei. Și aici ajungem la un alt aspect important. MGRES este controlată de compania rusă Inter RAO UES, inclusă la 23 iulie 2026 pe lista entităților supuse măsurilor restrictive ale UE. R. Moldova este țară candidată la aderarea la UE și își aliniază gradual legislația, politicile și regimul sancțiunilor la cele europene”, a menționat oficialul.

Ministrul a făcut referire și la regulile pieței. „Orice furnizor, inclusiv MGRES, ar trebui să funcționeze în cadrul acestor reguli. Nu putem construi o piață europeană acasă și, în același timp, să creăm excepții permanente pentru un anumit furnizor”, a comunicat Junghietu.

Mult timp, a adăugat ministrul, energia de la MGRES a costat aproximativ 66 USD/MWh, echivalentul a circa 61 EUR/MWh la cursul de atunci. „Să comparăm această cifră cu rezultatele licitațiilor pentru noile capacități regenerabile din Republica Moldova: eolian, prima licitație – aproximativ 67 EUR/MWh; eolian, a doua licitație – aproximativ 62 EUR/MWh; solar, prima licitație – aproximativ 59 EUR/MWh. Cu alte cuvinte, astăzi putem construi în Republica Moldova capacități noi de producere a energiei regenerabile la prețuri comparabile cu ceea ce numeam cândva „energia ieftină de la Cuciurgan”. Diferența fundamentală este că aceste capacități sunt ale economiei noastre, nu depind de gaz rusesc neplătit și contribuie la securitatea energetică pe termen lung”, a adăugat ministrul.

Oficialul a mai spus că „dependența de MGRES era identificată drept vulnerabilitate în Strategia energetică încă din 2013”. „Nu ar fi rațional ca, după investițiile enorme făcute în ultimii ani pentru independența energetică, să reconstruim aceeași dependență. Asta nu înseamnă că Ministerul Energiei exclude din principiu orice opțiune. În energie, circumstanțele și riscurile se pot schimba, iar responsabilitatea noastră este să analizăm permanent toate soluțiile care pot asigura securitatea aprovizionării și cel mai bun cost pentru consumatori. Dar, în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu. Nu din considerente ideologice, ci din motive foarte concrete”, a conchis oficialul.

***

Amintim că regiunea se confruntă cu o criză energetică.

În luna iulie, compania de stat Energocom a procurat energie electrică din surse interne și din import la un preț mediu ponderat de aproximativ 133,86 EUR/MWh, cu circa 2 euro mai mult decât luna precedentă. Cea mai mare parte a energiei, 75,26%, a fost procurată din import, iar 24,74% a provenit de la producători locali. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: