promolex.md/foto simbol

Deținuții din Moldova ar putea avea dreptul la concedii din detenție. De când și ce alte schimbări pregătește Ministerul Justiției 

Deținuții din Republica Moldova ar putea beneficia de noi reguli de executare a pedepselor, care le-ar oferi șanse mai mari de corectare și, ulterior, de eliberare din închisoare. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, care propune, printre altele, introducerea unui plan individual de executare a pedepsei pentru fiecare deținut și modificarea regimului detenției pe viață.

De ce sunt necesare noile reguli

Autorii proiectului de lege consideră că regulile actuale nu permit aplicarea unui sistem eficient de atenuare treptată a pedepsei, întrucât nu există un mecanism clar care să evalueze periodic gradul de risc prezentat de fiecare deținut, să stabilească obiective concrete de reabilitare și să adapteze treptat condițiile de detenție în funcție de schimbările reale din comportamentul acestuia.

În prezent, tipul penitenciarului în care condamnatul își execută pedeapsa – închis sau semideschis – este stabilit pe baza unor criterii formale, precum gravitatea infracțiunii și durata pedepsei stabilite de instanță la pronunțarea sentinței. Potrivit autorilor proiectului, acest sistem nu permite administrației penitenciare să adapteze regimul de executare a pedepsei în funcție de comportamentul deținutului și de riscurile pe care acesta le prezintă. În consecință, participarea la programele de reeducare și resocializare este percepută mai degrabă ca o formalitate.

Totodată, proiectul de lege urmărește să schimbe modul în care sunt executate pedepsele aplicate persoanelor condamnate la detenție pe viață sau la pedepse îndelungate cu închisoarea. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), statele sunt obligate să organizeze executarea pedepselor astfel încât condamnații să aibă o perspectivă reală de reabilitare și posibilitatea de a demonstra schimbări în comportamentul lor. În lipsa unor reguli clare privind executarea progresivă a pedepsei, măsurile de relaxare a regimului și pregătirea pentru eliberare, sistemul riscă să nu ofere garanții suficiente pentru respectarea acestor standarde.

Ce prevede proiectul

Cea mai importantă modificare propusă este introducerea unui plan individual de executare a pedepsei pentru fiecare condamnat. În funcție de îndeplinirea acestui plan, de comportamentul deținutului și de reducerea riscurilor, acesta va putea fi transferat între patru regimuri de detenție: de maximă siguranță, închis, semideschis și deschis. Transferul va putea fi făcut însă și în sens invers, prin înăsprirea regimului de detenție, dacă situația o va impune.

Instanțele nu vor mai stabili tipul concret al instituției penitenciare la pronunțarea sentinței, întrucât regimul de detenție va fi stabilit exclusiv de administrația penitenciară, în baza unei evaluări individuale. În plus, va fi modificată și terminologia privind detenția pe viață: formularea „pentru tot restul vieții” va fi înlocuită cu „pe termen nedeterminat”.

În plus, proiectul de lege introduce un sistem de „credite pentru progres în executarea pedepsei”, pe care condamnații le vor putea acumula prin muncă, instruire și participarea la programe de resocializare. Creditele acumulate și comportamentul bun le vor permite să beneficieze treptat de măsuri de relaxare a regimului de detenție, precum extinderea ariei în care se pot deplasa, ieșirea în afara penitenciarului cu sau fără însoțire, precum și concedii din detenție.

Pentru deținuții care suferă de dependență de alcool sau droguri, pe teritoriul penitenciarelor vor fi create „comunități terapeutice” speciale.

Deoarece trecerea la noul sistem necesită o perioadă de pregătire, inclusiv angajarea și instruirea de personal nou, dezvoltarea unor sisteme informatice și a unor instrumente de evaluare, autorii proiectului propun ca legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2030.

Pentru condamnații care se vor afla deja în penitenciare la data intrării în vigoare a legii, proiectul prevede aplicarea unor regimuri tranzitorii, urmând ca statutul fiecăruia să fie reevaluat individual în termen de 12 luni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Tiraspolul blochează candidatura activistului Nicolai Malîșev la „alegerile” din regiune

Nicolai Malîșev, activist civic din stânga Nistrului, nu a fost înregistrat drept candidat la așa-numitele alegeri prezidențiale din regiune. Comisia Electorală nerecunoscută de la Tiraspol și-a motivat decizia prin faptul că, în ultimii cinci ani, acestuia i-a fost refuzată de două ori înregistrarea în calitate de candidat la funcția de deputat, iar o dată i-a fost anulată de instanță. Într-un video publicat anterior pe rețelele de socializare, Malișev și-a anunțat intenția de a se înscrie în cursă.

„Eu cred că până a veni la conducere un nou lider, neapărat trebuie să ofere explicații predecesorul său, cu privire la promisiunile pe care le-a lansat. Mai țineți minte cele 15 000 de locuri de muncă în regiunea transnistreană? Noi așa și nu le-am văzut, dar știm cu siguranță că, în prezent, pe celălalt mal, aproximativ 25 000 de cetățeni ai Transnistriei, ai țărișoarei noastre mici, dar dârze, lucrează și plătesc impozite acolo”, a declarat Nicolai Malîșev.

În viziunea activistului, munca și cumpărăturile făcute pe malul drept al Nistrului reprezintă o pierdere directă pentru economia și bugetul regiunii transnistrene.

Potrivit portalului Zona de Securitate, în februarie 2025, bărbatul a fost atacat și bătut de persoane necunoscute în scara blocului în care locuiește. Incidentul s-a produs după ce autoritățile neconstituționale de la Tiraspol i-au refuzat înregistrarea în cursa electorală pentru Sovietul Suprem. Atunci a fost invocată o prevedere din așa-zisul cod electoral local. Aceasta interzicea candidatura persoanelor care au comis abateri sau au fost excluse din competițiile electorale. Malișev s-a evidențiat prin criticile aduse liderului nerecunoscut din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski.

Până acum, au depus actele pentru a participa la așa-numitele alegeri prezidențiale din stânga Nistrului vicepremierul nerecunoscut de la Tiraspol, Vitali Neagu și deputatul din Sovietul Suprem Vadim Cravciuc. Scrutinul urmează să aibă loc pe 13 decembrie și nu este recunoscut de autoritățile constituționale de la Chișinău. Vadim Krasnoselski își încheie al doilea mandat și nu mai poate candida.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: