Andrei Mardari / NewsMaker

De ce s-au scumpit automobilele în Moldova. Și cum a apărut deficitul de autoturisme noi în lume

Anul trecut, în lume a apărut un deficit de automobile noi și, drept urmare, au crescut prețurile acestora. S-a întâmplat din cauza insuficienței de microscheme și a problemelor ce țin de aprovizionări. NM a analizat impactul acestei tendințe asupra Moldovei, cu cât s-au scumpit automobilele, dacă există acum un deficit de autoturisme noi și când situația se va stabiliza.

Ce se întâmplă în lume

Conform estimărilor companiei analitice LMC Automotive, în anul 2021, în lume s-au produs cu 9,6 milioane de automobile mai puțin decât era planificat. Cauza o constituie deficitul de microscheme și problemele de aprovizionare. Producătorii europeni au fost afectați cel mai mult. Timp de un an, aceștia au lansat cu 3 milioane de automobile mai puțin decât au planificat. Conform prognozelor Automotive, e prea puțin probabil că situația se va îmbunătăți până în cea de-a doua jumătate a ajunului 2022, iar deficitul de semiconductori se va menține pe piață până în anul 2023.

Reducerea producției de vehicule a provocat o creștere a cererii pe piața secundară: aici au venit cumpărătorii care nu au reușit să-și cumpere un autoturism nou.

De notat că s-au scumpit și automobilele noi, și cele de mâna a doua. Conform diferitelor estimări, automobilele noi s-au scumpit cu 12% – 17%, iar cele de mâna a doua – cu până la 30%.

Care e situația privind vânzările în Moldova

Iar în Moldova dimpotrivă, vânzările au crescut anul trecut. Astfel, potrivit datelor portalului autoblog.md, în anul 2021, în țara noastră s-au vândut 6818 automobile noi sau cu 30 la sută mai multe decât în anul 2020 (5212). Cele mai vândute autoturisme au fost: Toyota – s-au vândut 1123 de automobile, Dacia – 991, Kia – 686, Skoda – 654, Hyundai – 420.

De fapt, „saltul” vânzărilor din anul 2021 se explică prin scăderea acestora cu aceleași 30% în anul 2020, când, din cauza pandemiei, cererea de mai multe mărfuri a scăzut. Înaintea pandemiei, în anul 2019, în Moldova s-au vândut 6843 de automobile, în anul 2018 – 6293.

Curios e faptul că apogeul vânzărilor de autoturisme noi a fost în anul 2008, când s-au vândut 10588 de automobile, iar cele mai puține din ultimii 13 ani s-au vândut în anul 2015 – 3537 de automobile.

Există oare un deficit și care-i situația prețurilor

Potrivit afirmațiilor lui Veaceslav Mazurov, directorul companiei Autoframe (saloanele Kia), în salonul auto nu s-au înregistrat probleme deosebite privind aprovizionarea cu automobile. Pe parcursul anului trecut, clienții au avut posibilitatea să aleagă diferite componente, a menționat directorul.

Totodată, termenul de livrare a unui automobil la comandă în cazul unor modele a crescut cu 1-2 luni, a menționat Mazurov. El mai susține că acest lucru este cauzat de pandemie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare. Prețurile la automobile au crescut cu 1-3% din cauza că uzinele își revizuiesc anual prețurile în legătură cu inflația și scumpirea materiei prime pe piețele mondiale, a subliniat Mazurov.

„Noi înțelegem că în condiții de pandemie ar putea să apară diferite dificultăți ce țin în primul rând de logistică”, a remarcat directorul Autoframe, adăugând că cel mai probabil, în cea de-a doua jumătate a anului curent, situația privind întârzierile producției de autoturisme se va normaliza.

Și cei de la salonul auto Dacia au comunicat pentru NM că nu s-au confruntat cu un deficit deosebit, dar că există întârzieri de aprovizionări. Astfel, din această cauză, automobilul Dacia Logan nu poate fi achiziționat acum din salonul auto, dar acesta va fi în vânzare la începutul lunii februarie, a menționat Vladimir Hinculov, directorul salonului auto.

„Noi am avut cereri care au rămas neîndeplinite: am livrat mult în luna decembrie, în luna ianuarie vom livra alte 80-100 de automobile. Și la începutul lunii februarie deja, în salonul nostru vor fi mai multe modele de autoturisme”, a menționat el.

Hinculov a remarcat faptul că în situația privind întârzierile, este vorba în special despre clienții corportativi.


„De exemplu, un client are nevoie de 25 de autoturisme identice. Dacă mai devreme le puteam livra la comandă în trei-patru săptămâni, anul trecut, acest termen a crescut până la trei luni”, a precizat directorul salonului auto Dacia.


Referindu-se la scumpirea vehiculelor, acesta a menționat că prețurile la automobilele Dacia au crescut nu din cauza deficitului de autoturisme, ci pentru că Dacia a prezentat modelele noi Dacia Logan și Dacia Sandero Stepway.


„Acestea sunt niște automobile mult mai tehnologizate, cu un set mai mare de caracteristici și alte norme de emisii. Dacă anul trecut modelul de bază Dacia Logan costa 7300 – 7400 de euro, în prezent, acesta costă cu 1000 – 1200 de euro mai mult”, a precizat Hinculov.


El a adăugat că există premise pentru continuarea creșterii prețurilor la automobile: majorarea prețurilor la carburanți, trecerea treptată la autoturismele hibrid și cele electrice, dar și înăsprirea normelor de emisii în atmosferă. În același timp, Hinculov a subliniat faptul că și prețul automobilelor de mâna a doua a crescut în medie cu 15%.

Cei de la salonul auto BMW (compania Autospace) au menționat pentru NM că s-au confruntat cu unele probleme ce țin de deficit.


„Există probleme cu unele opțiuni. Acum noi nu lucrăm la comandă. În salon pot fi achiziționate doar automobilele pe care le importăm”, au menționat cei de la BMW.


Și au adăugat că prețurile la automobile nu s-au majorat, dar salonul și-a extins termenul de garanție de la patru până la cinci ani. În legătură cu aceasta, prețul final al automobilelor a crescut cu 1000 de euro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: