Victoriabank finalizează achiziția Microinvest

Victoriabank, parte a Grupului Banca Transilvania, anunță finalizarea achiziției Microinvest, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare și supraveghere. Tranzacția întărește poziția Victoriabank pe piață, extinde portofoliul de servicii și reafirmă angajamentul băncii de a sprijini antreprenorii locali.

Microinvest este liderul pieței de microfinanțare din Republica Moldova, cu un portofoliu de credite de 7 miliarde de lei. Aproximativ 65% din portofoliu este destinat clienților business, dintre care peste 40% în sectorul agricol. Cu 22 de ani de experiență, compania deservește peste 46.000 de clienți activi, antreprenori locali și persoane fizice, printr-o echipă de 385 de profesioniști și 17 oficii. Microinvest își va continua activitatea independent, păstrând brandul și echipa de management, astfel încât clienții să beneficieze în continuare de aceleași servicii de top și de relațiile construite de-a lungul anilor

„Victoriabank și Microinvest împărtășesc valori similare, ceea ce ne oferă încrederea că vom continua să sprijinim clienții într-un mod sustenabil. Această tranzacție ne permite să extindem rolul Victoriabank în susținerea IMM-urilor și a agriculturii, două domenii esențiale pentru economia Republicii Moldova. Este a doua tranzacție importantă pe care o finalizăm în 2025, după fuziunea cu BCR Chișinău, iar acest lucru confirmă planurile noastre de creștere”, declară Levon Khanikyan, Președintele Comitetului de Direcție, Victoriabank.

„Suntem onorați de încrederea acordată, iar acest pas reprezintă pentru noi o oportunitate de a accelera incluziunea financiară în Republica Moldova. Microinvest rămâne fidel misiunii sale – de a oferi finanțare responsabilă, personalizată și accesibilă. Sprijinul strategic al Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, consolidează capacitatea noastră de a crește în continuare, de a inova și de a ajunge mai aproape de clienții din toate regiunile țării”, Dmitrii Svinarenco, Director Executiv Microinvest.

Victoriabank a colaborat pentru finalizarea tranzacției cu Filip & Company, Vernon | David și Asociații și PWC, beneficiind, de asemenea, de expertiza în achiziții și fuziuni a echipei Băncii Transilvania. Acționarii Microinvest au fost asistați de KPMG Ungaria, Osborne Clarke LLP și Turcan Cazac Law Firm.

Despre Victoriabank:

Cu o istorie de 35 de ani, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu active totale de 30 de miliarde de lei și o rețea de 65 de unități. Cu peste 1200 de angajați, banca oferă servicii pentru 360.000 de clienți și susține economia locală, inovația și dezvoltarea durabilă. Din 2018, Victoriabank face parte din Grupul Financiar Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Imagine simbol

Chișinăul răspunde la acuzațiile Tiraspolului privind interferența în „alegerile” pentru noul lider de facto al Transnistriei

Așa-zisele scrutine electorale organizate în regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova, încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a țării, Constituția și legislația națională. Declarația a fost făcută de Biroul politici de reintegrare într-un comentariu pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a acuzat Chișinăul că ar plănui să interfereze în „alegerile” noului lider de facto al regiunii, programate pentru luna decembrie.

Pretinsele exerciții electorale desfășurate periodic în regiunea transnistreană sfidează în mod constant suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, prevederile constituționale și legislația națională în vigoare. Democratizarea și demilitarizarea regiunii transnistrene – autoizolată, militarizată și menținută într-o cenzură informațională dură de factori de propagandă special instruiți – reprezintă elemente esențiale pentru avansarea în procesul de reglementare finală a conflictului, respectând caracterul teritorial integru al țării, în frontierele recunoscute de comunitatea internațională”, a declarat Biroul politici de reintegrare.

Instituția a mai menționat că autoritățile constituționale vor continua să promoveze politici „ferme” și „eficiente” de reintegrare a țării.

Afirmațiile Biroului vin după ce, într-un interviu pentru presa rusă, așa-zisul „ministru al securității” din regiunea transnistreană, Valerii Ghebos, a acuzat Chișinăul că ar intenționa să intervină în „alegerile” pentru funcția de lider de facto al regiunii. El susține că Serviciul de Informații și Securitate (SIS) ar urma să facă presiuni asupra funcționarilor electorali din stânga Nistrului, inclusiv să-i „amenințe” cu retragerea cetățeniei Republicii Moldova.

În reacție, SIS a catalogat afirmațiile drept speculații și a menționat că acestea „nu merită comentarii suplimentare”.

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, în Parlamentul European: Moldova este pregătită pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere (VIDEO)

Președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova este pregătită de deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere pentru aderarea la UE. Ea a mai spus că autoritățile de la Chișinău își doresc începerea discuțiilor formale. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu președinta Parlamentului Europeană, Roberta Metsola, la Strasbourg, pe 19 mai.

Moldova este pregătită pentru toate negocierile pe toate clusterele. Suntem pregătiți de ceva timp, fapt recunoscut și de Comisie (Comisia Europeană – n. r.), și de Consiliu (Consiliul European – n. r.). Deschiderea oficială negocierilor pe toate clusterele va permite Moldovei să facă următorii pași. Mai este multă muncă care trebuie realizată. Dar vrem să ni se permită să avansăm spre următorii pași”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere a fost blocată de opoziția Guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Orban, considerat apropiat Kremlinului, a declarat în repetate rânduri că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, ar putea atrage UE în război.

În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, desfășurate în aprilie, Orban și partidul său, Fidesz, au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul formațiunii, Peter Magyar, a devenit prim-ministru. Noul lider de la Budapesta a semnalat că nu se va opune avansării procesului de negociere, ceea ce a relansat discuțiile privind deschiderea formală a clusterelor de aderare.

Pe 20 aprilie, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că, în pofida presiunilor Rusiei și a consecințelor războiului din Ucraina, Republica Moldova realizează „reforme de calitate într-un ritm rapid” pe calea aderării la Uniunea Europeană. Ea și-a exprimat, de asemenea, speranța că Consiliul UE va lua în curând decizia de a deschide oficial toate cele șase clustere de negocieri.

European Union 2026 - Source : EP/Daina LE LARDIC

Maia Sandu, despre nota juriului Moldovei pentru România la Eurovision: „Nu ar trebui să permitem nimic să afecteze relația dintre cele două țări”

Președinta Maia Sandu a declarat că cetățenii din Republica Moldova și România nu ar trebuie să lase nimic să deterioreze relația dintre cele două state, după scandalul privind scorul mic acord României în finala Eurovision 2026 de către juriul de la Chișinău. Oficiala a menționat că „cel mai important” este că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim. Afirmațiile au fost făcute în timpul unei conferințe de presă la Strasbourg, marți, 19 mai.

Cred că nu ar trebui să permitem nimic și nimănui să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu tărie că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai înaltă apreciere cântăreței române. Aceasta este cea mai importantă parte”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că juriul R. Moldova la Eurovision a acordat doar 3 puncte reprezentantei României în finala concursului muzical, ceea ce a provocat un val de critici pe ambele maluri ale Prutului.

Juriul a fost format din șapte persoane, printre care directorul general adjunct al companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), Andrei Zapșa. Componența a fost aprobată de TRM, care a fost responsabilă de participarea Republicii Moldova la Eurovision.

Pe fundalul controversei, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că este nevoie „de explicații” cu privire la notele acordate, iar deputatul PAS Dinu Plîngău a solicitat demisiile conducerii „Teleradio-Moldova”.

La rândul său, TRM a emis o declarație în care a precizat că membrii juriului au fost selectați în conformitate cu regulamentul stabilit în acest sens de Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune (UERT), organizatorul Eurovision. Compania publică a mai subliniat că nu a influențat decizia juriului și s-a disociat de punctajele acordate.

Iar pe 18 mai, directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a anunțat că demisionează în contextul scandalului. El a spus că rezultatul jurizării nu reflectă atitudinea Republicii Moldova față de România. „Sentimentul nostru pentru România nu poate fi decât unul de dragoste”, a adăugat el.

Menționăm că, în cadrul televotului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scorul maxim.

România a fost reprezentată la ediția din acest an a Eurovision de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”. Statul a încheiat competiția pe locul 3.

screenshot

„S-a făcut de râs”. Eurodeputat, după ce Cristian Rizea a întrerupt discursul Maiei Sandu din Parlamentul European (VIDEO)

Eurodeputatul Siegfried Mureșan consideră că fostul deputat Cristian Rizea „s-a făcut de râs”, după ce a întrerupt discursul președintei Maia Sandu din Parlamentul European, în timpul ceremoniei de decernare a Ordinului European de Merit și a acuzat-o că ar fi „dictator”. Oficialul, care a fost prezent la eveniment, a catalogat învinuirile lui Rizea ca fiind „ridicole” și a menționat că parlamentarii europeni nu le cred. Afirmațiile au fost făcute marți, 19 mai, pentru NewsMaker.

E irelevant. (…) Un cetățean nemulțumit a ieșit să spună că Maia Sandu ar fi dictator. Nu te crede nimeni cu o astfel de afirmație ridicolă. Deci o persoană s-a făcut de râs. Remarcabilă a fost reacția întregului Parlament European. Toate grupurile politice parlamentare au fost în solidaritate cu președinta Maia Sandu. S-au ridicat în picioare, au susținut discursul ei prin aplauze prelungite. Deci vedem foarte clar că oamenii în Uniunea Europeană înțeleg lupta care are loc în Republica Moldova, înțeleg cine dorește să oprească parcursul european al Republicii Moldova. Și Parlamentul European nu s-a uitat neajutorat astăzi, ci a fost în deplină solidaritate cu președinta Maia Sandu și implicit cu toți cetățenii Republicii Moldova, care de ani de zile luptă pentru valori europene, fac eforturi”, a a declarat Siegfried Mureșan.

Amintim că, pe 19 mai, Maia Sandu a fost decorată cu Ordinul European de Merit, distincție instituită de Parlamentul European cu ocazia marcării a 75 de ani de la Declarația Schuman. Ceremonia de decernare a avut loc în plenul legislativului european de la Strasbourg.

În timp ce Maia Sandu ținea discursul de acceptare la tribuna centrală, Cristian Rizea, care se afla în zona pentru presă, a perturbat momentul. Fostul deputat, condamnat anterior pentru corupție, s-a prezentat drept „jurnalist” și a strigat că lidera de la Chișinău ar fi „dictator”, înainte de a fi scos din plenul legislativului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: