Victoriabank finalizează achiziția Microinvest

Victoriabank, parte a Grupului Banca Transilvania, anunță finalizarea achiziției Microinvest, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare și supraveghere. Tranzacția întărește poziția Victoriabank pe piață, extinde portofoliul de servicii și reafirmă angajamentul băncii de a sprijini antreprenorii locali.

Microinvest este liderul pieței de microfinanțare din Republica Moldova, cu un portofoliu de credite de 7 miliarde de lei. Aproximativ 65% din portofoliu este destinat clienților business, dintre care peste 40% în sectorul agricol. Cu 22 de ani de experiență, compania deservește peste 46.000 de clienți activi, antreprenori locali și persoane fizice, printr-o echipă de 385 de profesioniști și 17 oficii. Microinvest își va continua activitatea independent, păstrând brandul și echipa de management, astfel încât clienții să beneficieze în continuare de aceleași servicii de top și de relațiile construite de-a lungul anilor

„Victoriabank și Microinvest împărtășesc valori similare, ceea ce ne oferă încrederea că vom continua să sprijinim clienții într-un mod sustenabil. Această tranzacție ne permite să extindem rolul Victoriabank în susținerea IMM-urilor și a agriculturii, două domenii esențiale pentru economia Republicii Moldova. Este a doua tranzacție importantă pe care o finalizăm în 2025, după fuziunea cu BCR Chișinău, iar acest lucru confirmă planurile noastre de creștere”, declară Levon Khanikyan, Președintele Comitetului de Direcție, Victoriabank.

„Suntem onorați de încrederea acordată, iar acest pas reprezintă pentru noi o oportunitate de a accelera incluziunea financiară în Republica Moldova. Microinvest rămâne fidel misiunii sale – de a oferi finanțare responsabilă, personalizată și accesibilă. Sprijinul strategic al Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, consolidează capacitatea noastră de a crește în continuare, de a inova și de a ajunge mai aproape de clienții din toate regiunile țării”, Dmitrii Svinarenco, Director Executiv Microinvest.

Victoriabank a colaborat pentru finalizarea tranzacției cu Filip & Company, Vernon | David și Asociații și PWC, beneficiind, de asemenea, de expertiza în achiziții și fuziuni a echipei Băncii Transilvania. Acționarii Microinvest au fost asistați de KPMG Ungaria, Osborne Clarke LLP și Turcan Cazac Law Firm.

Despre Victoriabank:

Cu o istorie de 35 de ani, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu active totale de 30 de miliarde de lei și o rețea de 65 de unități. Cu peste 1200 de angajați, banca oferă servicii pentru 360.000 de clienți și susține economia locală, inovația și dezvoltarea durabilă. Din 2018, Victoriabank face parte din Grupul Financiar Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Un senator american, în vizită la Chișinău: a discutat cu Maia Sandu

Senatorul democrat Jack Reed, membru de rang înalt al Comisiei pentru Forțele Armate ale Senatului SUA, se află într-o vizită la Chișinău. Oficialul a avut astăzi, 3 aprilie, cu președinta Maia Sandu.

Potrivit unui comunicat emis de instituția prezidențială, Maia Sadu și Jack Reed au discutat despe consolidarea rezilienței Republicii Moldova în fața provocărilor de securitate, procesul de integrare europeană al țării noastre, precum și evoluțiile din regiune și perspectivele cooperării bilaterale moldo-americane.

Reed a fost însoțit de experți din cadrul Comisiei pentru Forțele Armate ale Senatului SUA.

Aceasta este a doua întrevedere a șefei statului cu senatori americani de la începutul anului.

În februarie, Maia Sandu s-a mai întâlnit cu senatorii Jeanne Shaheen, Richard Blumenthal, Sheldon Whitehouse și Chris Coons. Părțile au discutat despre cooperarea bilaterală, situația de securitate din regiune și eforturile Republicii Moldova de a-și consolida reziliența și de a avansa pe calea integrării europene.

stirileprotv.ro

Record nou: şoferii vor scoate din buzunare aproape 34 de lei pentru un litru de motorină, în weekend. Cât va costa benzina

Motorina continuă să se scumpească în Republica Moldova. Combustibilul se apropie de pragul de 34 de lei per litru.

Agenția Națională pentru Reglmentare în Energetică a anunţat că pentru perioada 4-6 aprilie 2026, benzina A95 va costa 29,75 lei/litru, ceea ce reprezintă o diminuare a prețului de 2 bani. Totodată, motorina se va scumpi cu 80 de bani, urmând să coste 33,80 lei/litru.

Importurile de carburanți au scăzut pe 2 aprilie comparativ cu ziua precedentă, însă stocurile disponibile au crescut, în special în cazul motorinei.

Față de începutul lunii martie, creșterea este semnificativă. La 2 martie 2026, motorina costa 20,87 lei/litru, ceea ce înseamnă o majorare de 12,93 lei/litru.

În același interval, benzina A95 a crescut de la 23,84 lei/litru, adică cu 5,91 lei/litru.

Potrivit Ministerului Energiei, pe 2 aprilie au fost importate 395 de tone de benzină și peste 1024 de tone de motorină. În același timp, stocurile constituiau 15 zile de consum pentru benzină, 18 zile pentru gaze petroliere lichefiate și 8 zile pentru motorină.

Prin comparație, pe 1 aprilie, volumele importate au fost semnificativ mai mari — 628 de tone de benzină și peste 2417 tone de motorină. Cu toate acestea, stocurile erau mai mici: 14 zile pentru benzină, 16 zile pentru gaze petroliere lichefiate și doar 6 zile pentru motorină.

Potrivit The Moscow Times, citând date Bloomberg și S&P Global, prețul curent al livrărilor fizice de petrol Brent a atins cel mai ridicat nivel din 2008. Astfel, barilul de „Dated Brent” livrat imediat în Marea Nordului a ajuns la 141,37 dolari.

În timp ce contractele futures pentru Brent s-au menținut în ultimele săptămâni în intervalul 100–112 dolari/baril, prețurile livrărilor fizice sunt semnificativ mai mari, pe fondul unui deficit de ofertă și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Analiștii citați de Bloomberg afirmă că piețele „de hârtie” s-au decuplat de piața fizică, iar situația reflectă un șoc major pe partea de ofertă, în contextul reducerii exporturilor din regiunea Golfului Persic. Deși Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au reușit să redirecționeze parțial fluxurile, peste jumătate din exporturile pre-război rămân în continuare afectate.

Amintim că preţurile carburanţilor în Republica Moldova au început să crească brusc după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, la sfârşitul lunii februarie. Despre ce se întâmplă pe piaţa produselor petroliere, cum va afecta acest lucru economia Moldovei şi dacă ar trebui să ne așteptăm la o creștere în lant a prețurilor la toate produsele – aflați în materialul NM.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Ministerul Mediului

Reformă la Moldsilva: salarii mai mari pentru pădurari și preț unitar la lemn. Ministru: „Punem capăt situațiilor când este vândut prin neamuri”

Agenția „Moldsilva” va fi reformată. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că sistemul de administrare al pădurilor ar urma să fie centralizat prin comasarea celor 19 întreprinderi silvice într-o singură structură – Întreprinderea de Stat „Pădurile Moldovei”. Oficialul a subliniat că reforma nu va afecta pădurarii sau alți angajați din teren, iar în urma schimbărilor, va fi introdus un preț unitar la lemn. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă vineri, 3 aprilie.

Ministrul Mediului a declarat că actualul sistem de administrare al pădurilor, care include 19 întreprinderi silvice, este „învechit” și nu ar fi capabil să protejeze eficient fondul forestier.

Din 19 întreprinderi silvice, fiecare este cu ștampila sa, cu directorul său, cu cont bancar și cu formă diferită de administrare. În aceste condiții, nu este de mirare că mai mult de jumătate din întreprinderi sunt pe minus și nu-și pot acoperi nici măcar cheltuielile de salarii. De investiții, nici nu mai vorbim”, a spus Hajder.

Astfel, Ministerul Mediului propune crearea unui sistem unitar.

Potrivit oficialului, reforma prevede comasarea celor 19 întreprinderi silvice într-una singură – Întreprinderea de Stat „Pădurile Moldovei”. El a spus că noua structură va avea un buget unic și cinci direcții teritoriale fără personalitate juridică.

Prin eliminarea numărului prea mare de directori, economiști, contabili din teritoriu, vom obține o economie de 70 de milioane, care vor fi îndreptați spre păduri”, a spus el.

Totodată, Gheorghe Hajder a subliniat că, în urma reorganizării, niciun pădurar nu ar urma să fie concediat.

Acesta a spus că, dimpotrivă, salariile pădurarilor, inginerilor silvici și altor angajați care fac „toată munca grea” vor fi majorate. „Datele noastre arată clar că salariile vor putea fi majorate cu 30% și chiar se vor dubla pentru unele categorii de muncitori”, a menționat oficialul.

Ministrul a declarat că reforma vizează, de asemenea, eficientizarea angajaților din sistem.

Potrivit lui, muncitorii vor putea lucra prin rotații în mai multe zone, iar tehnica și utilajele vor fi grupate în trei patru brigăzi mobile care vor acoperi toată țara. În același timp, atribuțiile de serviciu vor fi clar separate: unii angajați se vor ocupa de pază și lucrările silvice, iar alții se vor ocupa exclusiv de vânzarea masei lemnoase.

Ministrul Mediului a mai precizat că reforma prevede instituirea unui preț unic la nivel național pentru masa lemnoasă și construirea a 30 de depozite în toată Republica Moldova. El a menționat că lemnul va fi vândut exclusiv în aceste depozite special amenajate, iar procesul va fi monitorizat.

Punem capăt situațiilor când lemnul se vinde prin neamuri sau prin cunoscuți. Orice cetățean va putea merge la depozitul din regiunea sa și va cumpăra lemn la un preț clar stabilit, având garanția că fiecare metru stern este luat la evidență și are o trasabilitate strictă”, a declarat Hajder.

Acesta a menționat că Ministerul Mediului urmează să organizeze consultări publice cu sectorul silvic, ONG-uri de mediu și instituții de stat cu privire la propunerile sale de reorganizare. Iar după ce se va ajunge la „cea mai bună formulă”, reforma va fi supusă votului în Guvern, potrivit oficialului.

Air Moldova, cu datorii de milioane: aproape 27 mii pasageri își așteaptă în continuare banii

Zeci de mii de pasageri nu și-au recuperat până în prezent banii pentru biletele Air Moldova, iar viitorul companiei rămâne incert. NewsMaker explică ce se întâmplă în prezent cu compania aeriană, ce datorii are față de pasageri și dacă există șanse ca aceștia să-și recupereze banii.

Air Moldova nu va mai zbura?

Deși au trecut deja aproape trei ani de când Air Moldova și-a suspendat zborurile și a depus în instanță cererea de inițiere a procedurii de restructurare accelerată, viitorul companiei rămâne incert. La mijlocul lunii ianuarie, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a deschis procedura de faliment și a desemnat-o în calitate de lichidator pe administratorul autorizat Irina Selevestru.

„Situația Air Moldova trebuie analizată în contextul unor factori economici serioși care au afectat activitatea companiei, inclusiv pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, care au dus la dificultăți financiare semnificative în sectorul aviației. În mai 2023, compania a depus o cerere de inițiere a procedurii de restructurare accelerată – un mecanism introdus în legislația Moldovei conform directivei UE 2019/1023, destinat redresării întreprinderii și prevenirii insolvabilității. În octombrie 2025, creditorii au votat pentru planul de restructurare, însă, din cauza obiecțiilor depuse de aceștia, instanța, prin decizia din 19 ianuarie 2026, a transferat debitorul în procedura de faliment”, a explicat Irina Selevestru pentru NM.

În prezent, compania contestă această decizie la Curtea de Apel Chișinău. „Statutul juridic al Air Moldova nu este deocamdată definitiv stabilit, iar orice concluzii privind lichidarea sau reluarea activității depind exclusiv de decizia instanței de apel”, a adăugat aceasta.

Cât datorează compania aeriană pasagerilor

Potrivit datelor Autorității Aeronautice Civile (AAC), oferite la solicitarea NM, aproximativ 27 de mii de pasageri nu și-au recuperat banii pentru biletele achiziționate de la Air Moldova. În total, este vorba despre circa 52,5 mii de bilete de avion, în valoare de aproape 6,2 milioane de euro.

„Suma aproximativă a mijloacelor financiare din conturile care asigură vânzarea online a biletelor Air Moldova, asupra cărora a fost aplicat sechestru, constituie circa 38 de milioane de lei, la data de 11.11.2024. Acești bani sunt administrați prin creditorul garantat – Moldova-Agroindbank”, a comunicat șeful AAC, Andrei Cebanu.

Pot pasagerii să-și mai recupereze banii?

AAC a explicat pentru NM că, potrivit Convenției de la Montreal, „dreptul la despăgubire se pierde dacă acțiunea în răspundere nu a fost intentată în termen de 2 ani de la data sosirii la destinație sau de la data la care aeronava trebuia să sosească, ori de la data încetării transportului”. Același termen este prevăzut și în legea privind protecția consumatorilor.

Autoritatea a mai precizat că un număr semnificativ de pasageri au primit, în mod colectiv, plăți în valoare de 5,6 milioane de euro prin Moldova-Agroindbank, fără depunerea unor cereri, prin procedura de includere a creanțelor. De la începutul procedurii de restructurare accelerată, AAC nu a examinat plângerile creditorilor (inclusiv ale pasagerilor), informându-i că dosarul este examinat în instanță, unde poate fi depusă o cerere de includere și recunoaștere a creanțelor.

Întrebată despre drepturile pasagerilor în calitate de creditori, Irina Selevestru a explicat că orice creditor, potrivit legii insolvabilității, trebuie să depună o cerere de validare a creanței pentru a participa la procedură și a-și valorifica drepturile. „Termenul de depunere a creanțelor este indicat în hotărârea instanței, însă fiecare creditor poate depune o cerere de restabilire a termenului dacă l-a ratat din motive obiective”, a precizat aceasta.

În mai 2023, Air Moldova a anunțat suspendarea activității și a oprit vânzarea biletelor pentru zborurile viitoare. Compania a explicat că a depus în instanță o cerere pentru inițierea procedurii de restructurare accelerată, care ar urma să o ajute să evite falimentul. Reprezentanții operatorului au declarat că există un investitor dispus să aloce 50 de milioane de dolari pentru a acoperi problemele financiare și a completa flota.

Problemele companiei au devenit evidente încă din martie, când Air Moldova a anulat pentru prima dată zeci de zboruri. Atunci, compania a explicat situația prin faptul că nu putea utiliza trei dintre cele patru aeronave: una era la mentenanță planificată, iar alte două au fost retrase de locator. Potrivit companiei, aeronavele au fost retrase din motive de siguranță a zborurilor, după retragerea de pe piața din Republica Moldova a companiei Wizz Air.

Atunci compania a închiriat de urgență trei aeronave de la SkyUp Airlines, ETF Airways și ALK Airlines. Cu toate acestea, în aprilie compania a continuat să anuleze în masă zborurile, iar pe internet a apărut o petiție în care angajații Air Moldova îi cereau Maiei Sandu să intervină în situație și să nu permită falimentul companiei aeriene. Angajații Air Moldova susțineau, de asemenea, că timp de câteva luni nu și-au primit salariile.

În august 2023, Autoritatea Aeronautică Civilă a suspendat certificatul de operator aerian al Air Moldova. Reprezentanții companiei au declarat că au solicitat voluntar această măsură. „În prezent, compania desfășoară procedura de restructurare accelerată, despre care am anunțat anterior. Această procedură juridică este menită să depășească dificultățile și să asigure onorarea tuturor obligațiilor față de pasageri, angajați și parteneri”, au precizat reprezentanții operatorului aerian.

Pe 20 februarie 2024, Autoritatea Aeronautică Civilă a retras certificatul de operator aerian al Air Moldova. Instituția a explicat că această decizie înseamnă pierderea statutului de operator aerian și, implicit, a dreptului companiei de a efectua zboruri comerciale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
cnmc.gov.md

De la stare de urgență la stare de alertă? Centrul de Management al Crizelor: „Nivelul riscurilor nu permite renunțarea imediată”

Nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență. Moldova este în continuare vulnerabilă, întrucât depinde integral de importurile de carburanți. Totodată, deși linia Isaccea-Vulcănești este funcțională, se află într-o perioadă critică de verificări. Încetarea stării de urgență poate fi luată în considerație doar în condițiile asigurării depline a securității energetice a R. Moldova. Informațiile au fost comunicate pe 3 aprilie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), din subordinea Guvernului, care a anunțat identificarea unor direcții de acțiune, printre care pregătirea unei tranziții sigure, inclusiv analizarea posibilității de a institui o stare de alertă în sectorul energetic.

Potrivit Centrului, pe 2 aprilie, reprezentanții a 12 instituții au evaluat situația din sectorul energetic și posibilul impact în cazul încetării stării de urgență. Ședința a avut loc la indicația premierului, pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, a precizat sursa citată.

„Nivelul riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență”

„În cadrul discuțiilor s-a subliniat că deși în ultima perioadă se observă unele îmbunătățiri, situația rămâne fragilă. Republica Moldova este în continuare vulnerabilă întrucât depinde integral de importurile de carburanți, iar contextul regional marcat de războiul rus din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu – continuă să afecteze livrările. În aceste condiții, unele state din regiune au introdus restricții la export pentru a-și proteja propriile piețe”, a declarat Centrul.

Totodată, potrivit Centrului, deși Linia Isaccea-Vulcănești este funcțională, se află într-o perioadă critică de verificări și ajustări ale stabilității. „Mai mult, în fiecare an, conform datelor, perioada aprilie-mai este una dintre cele mai dificile, deoarece debranșarea capacităților de cogenerare ale CET-urilor, reduce producția internă de energie electrică cu aproximativ 50% (circa 200 MW), crescând dependența de importuri și riscul utilizării energiei de avarie la costuri mari”, a adăugat sursa citată.

Conform Centrului, „instituțiile responsabile de sectorul energetic subliniază că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență”. „O eventuală reducere a termenului stabilit de Parlament prin încetarea acestui mecanism poate fi luată în considerație doar în condițiile asigurării depline a securității energetice a Republicii Moldova. Totodată, chiar și în cazul încetării stării de urgență, va fi necesară reactivarea stării de alertă pentru a menține instrumentele de intervenție care să prevină exportul stocurilor de motorină și benzină din țară și pentru a evita lipsa de carburanți la pompă”, a declarat instituția.

Direcții de acțiune

Centrul a menționat că au fost identificate câteva direcții de acțiune: pregătirea unei tranziții sigure, inclusiv analizarea posibilității de a institui o stare de alertă în sectorul energetic, pentru a păstra mecanismele necesare de intervenție; asigurarea coordonării între instituții, astfel încât orice decizie să nu creeze întreruperi în gestionarea situației, mai ales în perioada sărbătorilor, când consumul crește; monitorizarea zilnică a stocurilor și a fluxurilor de aprovizionare, precum și identificarea soluțiilor pentru a evita blocajele financiare în sector; actualizarea planurilor de intervenție pentru a preveni eventuale probleme în aprovizionarea cu carburanți și pentru a asigura necesarul în perioada agricolă.

***

Reamintim că R. Moldova se află în stare de urgență în domeniul energetic din 25 martie, instituită pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la deconectarea liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești. Pe 28 martie, linia electrică a fost repusă în funcțiune, după ce a fost reparată.

Pe 29 martie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a cerut anularea stării de urgență în domeniul energetic. O solicitare similară a fost enunțată și de primarul municipiului Chișinău. În reacție, reprezentanții Guvernului au declarat că măsura rămâne necesară până la stabilizarea completă a sistemului energetic. Pe 30 martie, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus că țara ar putea reveni la starea de alertă în sectorul energetic, iar starea de urgență ar putea fi ridicată înainte de termen.

Pe 1 aprilie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că intenționează să meargă săptămâna viitoare la Parlament pentru a propune abrogarea stării de urgență în sectorul energetic.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: