Victoriabank, parte a Grupului Banca Transilvania, anunță finalizarea achiziției Microinvest, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare și supraveghere. Tranzacția întărește poziția Victoriabank pe piață, extinde portofoliul de servicii și reafirmă angajamentul băncii de a sprijini antreprenorii locali.
Microinvest este liderul pieței de microfinanțare din Republica Moldova, cu un portofoliu de credite de 7 miliarde de lei. Aproximativ 65% din portofoliu este destinat clienților business, dintre care peste 40% în sectorul agricol. Cu 22 de ani de experiență, compania deservește peste 46.000 de clienți activi, antreprenori locali și persoane fizice, printr-o echipă de 385 de profesioniști și 17 oficii. Microinvest își va continua activitatea independent, păstrând brandul și echipa de management, astfel încât clienții să beneficieze în continuare de aceleași servicii de top și de relațiile construite de-a lungul anilor
„Victoriabank și Microinvest împărtășesc valori similare, ceea ce ne oferă încrederea că vom continua să sprijinim clienții într-un mod sustenabil. Această tranzacție ne permite să extindem rolul Victoriabank în susținerea IMM-urilor și a agriculturii, două domenii esențiale pentru economia Republicii Moldova. Este a doua tranzacție importantă pe care o finalizăm în 2025, după fuziunea cu BCR Chișinău, iar acest lucru confirmă planurile noastre de creștere”, declară Levon Khanikyan, Președintele Comitetului de Direcție, Victoriabank.
„Suntem onorați de încrederea acordată, iar acest pas reprezintă pentru noi o oportunitate de a accelera incluziunea financiară în Republica Moldova. Microinvest rămâne fidel misiunii sale – de a oferi finanțare responsabilă, personalizată și accesibilă. Sprijinul strategic al Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, consolidează capacitatea noastră de a crește în continuare, de a inova și de a ajunge mai aproape de clienții din toate regiunile țării”, Dmitrii Svinarenco, Director Executiv Microinvest.
Victoriabank a colaborat pentru finalizarea tranzacției cu Filip & Company, Vernon | David și Asociații și PWC, beneficiind, de asemenea, de expertiza în achiziții și fuziuni a echipei Băncii Transilvania. Acționarii Microinvest au fost asistați de KPMG Ungaria, Osborne Clarke LLP și Turcan Cazac Law Firm.
Despre Victoriabank:
Cu o istorie de 35 de ani, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu active totale de 30 de miliarde de lei și o rețea de 65 de unități. Cu peste 1200 de angajați, banca oferă servicii pentru 360.000 de clienți și susține economia locală, inovația și dezvoltarea durabilă. Din 2018, Victoriabank face parte din Grupul Financiar Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Susținerea autentică a publicului transmite mai mult decât orice clasament. Declarația a fost făcută de reprezentanții Ambasadei României în Republica Moldova, care au menționat că s-au bucurat să vadă cât de multă susținere a primit reprezentanta României din partea publicului din Republica Moldova. Potrivit instituției diplomatice, „dincolo de voturi și de diferențele dintre preferințele publicului și cele ale juriilor, cel mai important rămâne faptul că muzica continuă să construiască punți între oameni”.
„Eurovisionul ne amintește, în fiecare an, că muzica reușește să apropie oameni, emoții și comunități dincolo de orice clasament stabilit de un juriu. Ne-am bucurat să vedem cât de multă susținere a primit reprezentanta României în Republica Moldova, din partea unui public care a trăit cu sinceritate și entuziasm fiecare moment al competiției”, a declarat ambasada României în Republica Moldova.
Potrivit instituției diplomatice, „dincolo de punctaje, reacția oamenilor, a cetățenilor, a spus multe despre această apropiere firească, despre emoția împărtășită și despre legăturile care continuă să unească oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”.
„Uneori, susținerea autentică a publicului transmite mai mult decât orice clasament și arată cât de puternice sunt conexiunile construite prin limbă, cultură și emoție comună. Felicitări tuturor celor care au urcat pe scenă și au făcut spectacol! Felicitări lui Satoshi și Alexandra Căpitănescu, pentru energia, emoția și autenticitatea aduse în acest parcurs. Dincolo de voturi și de diferențele dintre preferințele publicului și cele ale juriilor, cel mai important rămâne faptul că muzica continuă să construiască punți între oameni”, a adăugat ambasada României la Chișinău.
***
Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici. Vezi AICI cum a votat fiecare jurat din Republica Moldova la Eurovision. Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că „avem nevoie de explicații” în acest sens, „mai ales după așa un vot al publicului din Republica Moldova”. Un deputat de la PAS a cerut demisiile conducerii TRM. Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a declarat pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald”, a spus el.
România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.
Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.
Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a fost convocat în dimineața zilei de 18 mai la Ministerul Afacerilor Externe. Se întâmplă la doar cinci zile după ce o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, dar și după ce președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret privind simplificarea acordării cetățeniei ruse pentru locuitorii din regiunea transnistreană. Despre acest lucru, Ozerov a comentat într-un interviu pentru TASS, că ar putea oferi Rusiei dreptul să-și protejeze cetățenii ruși aflați în străinătate.
Actualizare 10:07 Ministerul Afacerilor Externe i-a transmis o notă de protest ambasadorului agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, după ce a fost convocat la MAE în contextul dronei care a survolat ilegal spațiul aerian al țării pe 13 mai, intrând dinspre regiunea Vinnytsia, Ucraina, spre satul Sauca, raionul Ocnița.
„În cadrul întrevederii, partea moldovenească a transmis o notă de protest față de această încălcare gravă și inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, subliniind că astfel de incidente reprezintă un risc la adresa securității cetățenilor și a stabilității regionale”, a transmis instituția.
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat explicații oficiale și a reiterat necesitatea respectării stricte a spațiului aerian al Republicii Moldova, în conformitate cu normele dreptului internațional.
***
Amintim că pe 13 mai, o dronă a survolat spațiul aerian al țării. Aparatul de zbor a fost surprins și filmat de mai mulți locuitori ai municipiului Bălți despre care afirmă că ar fi vorba de o dronă militară., dispărând ulterior de pe radar în zona Giurgiulești. Spațiul aerian al țării, a fost în acel moment închis.
Ministerul Afacerilor Externe a condamnat atunci survolarea neautorizată a spațiului aerian al Moldovei de către drona detectată pe 13 mai, calificând incidentul drept „o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a țării.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Reprezentanții companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), responsabilă de constituirea juriului Republicii Moldova la Eurovision, au venit cu detalii despre modul în care au fost selectați jurații și despre procedura de vot, publicând totodată notele acordate de fiecare. Acest lucru se întâmplă în contextul scandalului privind punctele acordate României de juriul Republicii Moldova la Eurovision.
Reprezentanții TRM au declarat că „juriul care a acordat punctajul la Eurovision nu reprezintă poziția instituției”.
Cum a fost selectat juriul
Potrivit TRM, responsabilii instituției, la selecția juriului, s-au ghidat de Regulamentul stabilit în acest sens de către organizația care desfășoară concursul, Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune.
Astfel, compania publică a declarat că membrii juriului trebuie să aibă experienţă profesională demonstrabilă într-unul sau mai multe dintre următoarele domenii: muzică şi arte interpretative (interpreţi, instrumentişti, compozitori, producători, textieri, DJ etc.); regie şi producţie scenică (regizori, coregrafi, dansatori, directori artistici sau designeri vizuali pentru spectacole live); domeniul academic şi pedagogic (muzicologi, profesori universitari, profesori de muzică, coach vocal); media (critici muzicali, producători TV/radio, prezentatori sau creatori de conţinut specializaţi în muzică şi divertisment); Altele (organizatori de festivaluri, producători de evenimente culturale sau management artistic).
Totodată, fiecare jurat trebuie să fie cetăţean al ţării pe care o reprezintă şi să aibă minimum 18 ani. În fiecare juriu trebuie să existe cel puţin doi membri cu vârste între 18 şi 25 de ani, iar componenţa trebuie să reflecte diversitatea de gen, vârsta şi experienţa profesională, păstrându-se proporţia de cel mult 4 membri de acelaşi gen din 7.
Procedura de jurizare
Potrivit TRM, jurizarea se bazează exclusiv pe prestaţiile din „Dress Rehearsal 2”. Juriul are obligaţia de a urmări integral toate interpretările din această repetiţie, iar evaluarea şi votul se fac doar pe baza acestor prestaţii live, fără a lua în considerare alte repetiţii sau spectacole.
Despre vot
Potrivit companiei publice, după vizionarea tuturor prestațiilor, jurații întocmesc un clasament în care locul 1 reprezintă piesa preferată, locul 2 – a doua preferată, iar pozițiile următoare urmează în ordine descrescătoare, până la ultimul loc, care indică piesa cel mai puțin apreciată. Nu sunt permise egalități între piese, nu este permis votul pentru propria țară și nu sunt admise abțineri.
Jurații evaluează fiecare piesă în mod independent, pe baza compoziției și originalității melodiei, a calității interpretării scenice, a capacității vocale și a impactului general al momentului artistic. Potrivit TRM, nu sunt permise influențe externe (politice, personale sau de altă natură nelegată de prestație), iar discuțiile despre vot sunt strict interzise.
Cine a făcut parte din juriu
Potrivit TRM, juriul desemnat de instituţie a fost format din următorii specialişti:
1. Andrei Zapşa, dirijor, director general adjunct responsabil de televiziune al TRM;
2. Corina Caireac, expertă în producţia audiovizuală, managementul artiştilor şi comunicare. A făcut parte din echipa de management artistic şi comunicare a delegaţiei moldovene la Eurovision 2005 şi Eurovision 2022, alături de trupa Zdob şi Zdup;
3. Catalina Solomac – interpretă de muzică. A participat la trei ediţii ale Eurovision Moldova. Piesa sa, „Pink Margarita” s-a clasat pe locul 3 în finala naţională a ESC Moldova în 2026;
4. Pavel Orlov – interpret, solist al unei formaţii, compozitor şi producător muzical. A ocupat locul al doilea în finala naţională a Eurovision Moldova 2026;
5. Stanislav Goncear – artist. Activează în principal în genurile pop-jazz şi soul/R&B, cu influenţe de jazz şi un sunet pop contemporan, colaborând cu tineri artişti care împărtăşesc gusturi muzicale similare;
6. Victoria Cuşnir – jurnalistă la Radio Chişinău. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, specialitatea scenaristică, regie de film şi televiziune. Realizatoare de emisiuni despre muzică şi cultură, regizoare de spectacole în aer liber şi realizatoare de documentare. Membră a juriului pentru selecţia naţională la Eurovision în anii 2018, 2022 şi 2024;
7. Ilona Stepan – director artistic şi prim dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.
Voturile juriului din partea Republicii Moldova
Prestațiile au fost apreciate de la 1 la 24, 1 însemnând prestația cea mai bună. În clasament sunt incluse notele fiecărui juriu, de la 1 la 7, pentru fiecare țară votată.
Screenshot
Potrivit clasamentului, juratul cu numărul 6, Victoria Cuşnir, a apreciat cel mai înalt prestația României – clasând-o pe locul III. Cel mai puțin a apreciat-o juratul cu numărul 4, Pavel Orlov, care i-a acordat locul 16.
Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală. (…) Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate. Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg ca nu ma face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau sa se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României”, a adăugat ea.
***
Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici.
Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a declarat într-un interviu pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii după scandalul cu privire la scorul acordat de juriul Republicii Moldova. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald. (…) Eu nu sunt o persoană care să se țină cu dinții de funcție”, a spus el.
Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.
România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.
Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.
Pe 17 mai, în Republica Moldova, pe lângă alegeri locale din 10 localități, au avut loc și două referendumuri locale de revocare a primarilor. Este vorba de referendumuri în satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, și în comuna Sadîc, raionul Cantemir. Astfel, potrivit rezultatelor preliminare ale votului, după procesarea tuturor proceselor-verbale, majoritatea locuitorilor au votat pentru revocarea primarilor.
În calitate de participanți la referendumul local din comuna Sadîc, raionul Cantemir au fost depuse 2 cereri: partidul „Democrația Acasă” – cu opțiunea „DA” și Partidul Acțiune și Solidaritate – cu opțiunea „DA”.
Alți doi participanți la referendum au fost înregistrați și în satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – cu opțiunea „NU” și „Partidul Schimbării” – cu opțiunea „DA”.
Rezultatele preliminare din comuna Sadîc, raionul Cantemir
91,65% (373 de voturi) au votat „DA” la întrebarea: „Susțineți revocarea domnului Porumbescu Ilie din funcția de primar al comunei Sadîc, raionul Cantemir?”.
8,35% (34 de voturi) au ales opțiunea „NU”.
Rezultatele preliminare din satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia
69,67% (340 de voturi) au votat „DA” la întrebarea: „Susțineți revocarea doamnei Moroșan Angela din funcția de primar al satului Hăsnășenii Mari, raionul Drochia?”.
30,33% (148 de voturi) au ales opțiunea „NU”.
***
Amintim că, în contextul situației din Sadîc, în septembrie 2025, pe rețelele de socializare a fost publicat un video în care primarul comunei Sadîc, Ilie Porumbescu, a lovit o femeie. Incidentul a avut loc în incinta Primăriei Sadîc. Porumbescu a devenit primar în urma alegerilor locale generale din noiembrie 2023. Acesta a candidat pe lista Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de fostul premier și actual deputat Ion Chicu.
În satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, un grup de inițiativă a propus revocarea primăriței Angela Moroșanu pe motiv că și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu. Oamenii au menționat, între altele, rezilierea neconformă a unui contract încheiat prin decizia Consiliului local și lipsă de transparență în gestionarea banilor publici. Angela Moroșanu a fost aleasă primar al satului Hăsnășenii Mari în urma alegerilor locale din 2023, pe lista Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.
Pe 17 mai, în 10 localități din Republica Moldova au avut loc alegeri locale noi. Comisia Electorală Centrală (CEC) a prezentat rezultatele preliminare ale votului, după procesarea tuturor proceselor-verbale. Potrivit acestora, la Orhei și Taraclia urmează să fie organizat turul doi, după ce niciun candidat nu a reușit să acumuleze 50% + 1 din voturile alegătorilor.
Rezultatele preliminare din satul Plop, raionul Dondușeni
Candidatul PAS, Gheorghe Panfil, a obținut 68,88% din voturi (374 de voturi).
Rezultatele preliminare din comuna Frumușica, raionul Florești
Candidatul partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Igor Groza, a obținut 60% din voturi (291 de voturi).
Rezultatele preliminare din satul Mașcăuți, raionul Criuleni
Singurul candidat, Aurelia Morărescu, care a candidat din partea PAS, a obținut 100% din voturi (1057 de voturi).
Rezultatele preliminare din satul Topala, raionul Cimișlia
Singurul candidat, Tamara Ciubotaru, care a candidat din partea PAS, a obținut 100% din voturi (257 de voturi).
Rezultatele preliminare din satul Costești, raionul Ialoveni
Candidatul PAS, Grigore Țurcan, a obținut 54.40% din voturi (1935 de voturi).
Rezultatele preliminare din comuna Sărătenii Vechi, raionul Telenești
Candidatul PAS, Igor Anestiade, a obținut 50,88% din voturi (432 de voturi).
Rezultatele preliminare de la Orhei
La Orhei, Ramiz Ansarov, candidat independent, a obținut cel mai mare număr de voturi – 2020 (23,14%). Pe locul al II-lea s-a clasat Sergiu Aga, candidat din partea partidului „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC), cu 1705 voturi (19,53%). Pe locul al III-lea s-a clasat candidatul independent Vasile Adașan, cu 1623 de voturi (18,59%), iar pe locul al IV-lea – candidata independentă Diana Memeț, cu 1341 de voturi (15,36%).
Pe locul al V-lea – candidatul PAS, Sergiu Stanciu, cu 1311 voturi (15,02%), pe locul al VI-lea – candidatul PSRM, Stanislav Balan, cu 482 de voturi (5,52%), pe locul al VII-lea – candidatul „Partidul Verde Ecologist” Sergiu Pîslaru, cu 207 voturi (2,37%), iar pe ultimul loc – candidatul independent Andrei Don, cu 42 de voturi (0,48%).
Astfel, în urma rezultatelor preliminare, la Orhei va avea loc turul al doilea pentru funcția de primar, între Ramiz Ansarov și Sergiu Aga. Menționăm că Ramiz Ansarov este vicepreședinte al Congresului Azerilor din Moldova. Acesta a candidat în 2025 la funcția de deputat din partea partidului „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. Formațiunea a fost ulterior exclusă din cursa electorală pe fondul suspiciunilor de finanțare ilegală. Sergiu Aga este cunoscut drept preot și filantrop.
Rezultatele preliminare din orașul Taraclia
Candidatul independent, Alexandr Borimecicov, a obținut 31.01% sau 1199 de voturi. Pe locul II s-a clasat candidatul PSRM, Ecaterina Iacobceac, cu 28,45% sau 1100. Candidatul PAS, Andrei Lambru, a obținut 14.97% sau 579 de voturi.
Rezultatele preliminare din comuna Ruseștii Noi din raionul Ialoveni
Candidata partidului „Democrația Acasă”, Diana Nastas, a obținut 30.87% sau 552 de voturi. Pe locul II s-a clasat candidata PAS, Valentina Merla, cu 23,04% sau 412 voturi.
Rezultatele preliminare din satul Copceac, UTA Găgăuzia
În satul Copceac s-a ales o nouă componență în consiliul local. Iată rezultatul votului:
Pe 17 mai, pe lângă alegeri locale din 10 localități, au avut loc și două referendumuri locale de revocare a primarilor. Este vorba de referendumuri în satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia, și în comuna Sadîc, raionul Cantemir. Astfel, potrivit rezultatelor preliminare ale votului, majoritatea locuitorilor au votat pentru revocarea primarilor.