border.gov.md/ imagine-simbol

De la începutul războiului, Moldova a extrădat 35 de cetățeni ucraineni. Cum rămâne cu drepturile omului?

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în data de 24 februarie 2022, Moldova a predat grănicerilor ucraineni 35 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal granița de stat și au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova. Informația a fost confirmată pentru NM de către Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei. 

„În perioada 24.02.2022 – 10.01.2023, autoritățile Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei au preluatde la autoritățile competente ale Republicii Moldova 35 de cetățeni ai Ucrainei care au intrat sau au rămas pe teritoriul Republicii Moldova cu încălcări ale legislației privind trecerea frontierei de stat”, se menționează înrăspunsul solicitat de NM de la instituția ucraineană.

Potrivit Serviciului, transferul și primirea cetățenilor se realizează între Moldova și Ucraina în baza Acordului dintre Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Moldova privind readmisia persoanelor. Țările au încheiat tratatul de readmisie (un acord între state privind expulzarea forțată a unei persoane – NM) în 2017.

Este de remarcat faptul că Serviciul Grăniceresc ucrainean este responsabil pentru readmisia propriilor cetățeni exclusiv în cadrul unei proceduri accelerate, adică în cazurile în care aceste persoane au fost reținute de polițiștii de frontieră moldoveni în regiunea de frontieră în termen de 48 de ore din momentul traversării ilegale a frontierei de stat.

NM a trimis o solicitare la Poliția de Frontieră a Moldovei cu privire la situația celor 35 de cetățeni ucraineni extrădați de la începutul războiului în baza Tratatului de readmisie: dacă vreunul dintre aceștia a cerut azil în Moldova și dacă Moldova i-a considerat pe acești cetățeni ucraineni ca fiind refugiați sau nu. Imediat ce redacția va primi un răspuns, îl va publica.

Remarcăm faptul , dacă o persoană – legal sau ilegal – se află pe teritoriul Republicii Moldova și solicită azil, autoritățile moldovenești nu au dreptul să o extrădeze în altă țară, decât în ​​cazurile în care reprezintă o amenințare la adresa securității Republica Moldova.

„Solicitanții de azil nu sunt pedepsiți pentru intrarea ilegală sau șederea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova”.

– Legea „Cu privire la azil în Republica Moldova”, art. 9

 

„Nicio persoană care solicită azil nu poate fi întoarsă de la frontieră sau expulzată de pe teritoriul Republicii Moldova.”

– Legea „Cu privire la azil în Republica Moldova”, art. 11

 

Cu excepția cazurilor „dacă:
a) există motive justificate pentru a crede că această persoană reprezintă o amenințare la adresa securității statului Republica Moldova;
b) această persoană, fiind condamnată pentru o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau extrem de gravă, prevăzută de Codul Penal al Republicii Moldova, în cazul căreia s-a pronunțat o hotărâre de judecată definitivă, reprezintă pericol pentru ordinea publică a Republicii Moldova.

– Legea „Cu privire la azil în Republica Moldova”, art. 11

***

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a interzis călătoriile în străinătate ale bărbaților de vârstă militară (18-60 de ani), cu câteva excepții (de exemplu, călătoriile le sunt permise bărbaților cu trei sau mai mulți copii).

În pofida interdicției, zeci de ucraineni pasibili de serviciul militar încearcă să părăsească țara ilegal, inclusiv traversând hotarul moldo-ucrainean. De exemplu, în septembrie 2022, la granița cu Moldova au fost reținuți doi bărbați pasibili de serviciul militar, care încercau să părăsească ilegal țara, făcându-și drum pe lângă o turmă de mistreți.

Potrivit organizațiilor internaționale, în Moldova sunt aproximativ 100 de mii de persoane strămutate din Ucraina care și-au părăsit casele din cauza războiului. Nu se cunoaște însă nici numărul exact al bărbaților care au venit în Moldova din Ucraina și nici dacă au făcut acest lucru legal sau au trecut ilegal frontiera de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: