border.gov.md/ imagine-simbol

De la începutul războiului, Moldova a extrădat 35 de cetățeni ucraineni. Cum rămâne cu drepturile omului?

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în data de 24 februarie 2022, Moldova a predat grănicerilor ucraineni 35 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal granița de stat și au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova. Informația a fost confirmată pentru NM de către Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei. 

„În perioada 24.02.2022 – 10.01.2023, autoritățile Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei au preluatde la autoritățile competente ale Republicii Moldova 35 de cetățeni ai Ucrainei care au intrat sau au rămas pe teritoriul Republicii Moldova cu încălcări ale legislației privind trecerea frontierei de stat”, se menționează înrăspunsul solicitat de NM de la instituția ucraineană.

Potrivit Serviciului, transferul și primirea cetățenilor se realizează între Moldova și Ucraina în baza Acordului dintre Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Moldova privind readmisia persoanelor. Țările au încheiat tratatul de readmisie (un acord între state privind expulzarea forțată a unei persoane – NM) în 2017.

Este de remarcat faptul că Serviciul Grăniceresc ucrainean este responsabil pentru readmisia propriilor cetățeni exclusiv în cadrul unei proceduri accelerate, adică în cazurile în care aceste persoane au fost reținute de polițiștii de frontieră moldoveni în regiunea de frontieră în termen de 48 de ore din momentul traversării ilegale a frontierei de stat.

NM a trimis o solicitare la Poliția de Frontieră a Moldovei cu privire la situația celor 35 de cetățeni ucraineni extrădați de la începutul războiului în baza Tratatului de readmisie: dacă vreunul dintre aceștia a cerut azil în Moldova și dacă Moldova i-a considerat pe acești cetățeni ucraineni ca fiind refugiați sau nu. Imediat ce redacția va primi un răspuns, îl va publica.

Remarcăm faptul , dacă o persoană – legal sau ilegal – se află pe teritoriul Republicii Moldova și solicită azil, autoritățile moldovenești nu au dreptul să o extrădeze în altă țară, decât în ​​cazurile în care reprezintă o amenințare la adresa securității Republica Moldova.

„Solicitanții de azil nu sunt pedepsiți pentru intrarea ilegală sau șederea ilegală pe teritoriul Republicii Moldova”.

– Legea „Cu privire la azil în Republica Moldova”, art. 9

 

„Nicio persoană care solicită azil nu poate fi întoarsă de la frontieră sau expulzată de pe teritoriul Republicii Moldova.”

– Legea „Cu privire la azil în Republica Moldova”, art. 11

 

Cu excepția cazurilor „dacă:
a) există motive justificate pentru a crede că această persoană reprezintă o amenințare la adresa securității statului Republica Moldova;
b) această persoană, fiind condamnată pentru o infracțiune gravă, deosebit de gravă sau extrem de gravă, prevăzută de Codul Penal al Republicii Moldova, în cazul căreia s-a pronunțat o hotărâre de judecată definitivă, reprezintă pericol pentru ordinea publică a Republicii Moldova.

– Legea „Cu privire la azil în Republica Moldova”, art. 11

***

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a interzis călătoriile în străinătate ale bărbaților de vârstă militară (18-60 de ani), cu câteva excepții (de exemplu, călătoriile le sunt permise bărbaților cu trei sau mai mulți copii).

În pofida interdicției, zeci de ucraineni pasibili de serviciul militar încearcă să părăsească țara ilegal, inclusiv traversând hotarul moldo-ucrainean. De exemplu, în septembrie 2022, la granița cu Moldova au fost reținuți doi bărbați pasibili de serviciul militar, care încercau să părăsească ilegal țara, făcându-și drum pe lângă o turmă de mistreți.

Potrivit organizațiilor internaționale, în Moldova sunt aproximativ 100 de mii de persoane strămutate din Ucraina care și-au părăsit casele din cauza războiului. Nu se cunoaște însă nici numărul exact al bărbaților care au venit în Moldova din Ucraina și nici dacă au făcut acest lucru legal sau au trecut ilegal frontiera de stat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: