ТАСС

De la organizație teroristă la putere legitimă: Rusia – prima țară care a recunoscut oficial regimul taliban din Afganistan

În Rusia a fost recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului — o entitate statală condusă de mișcarea „Taliban”, scrie The Moscow Times cu referire la Ministerul rus al Afacerilor Externe. Potrivit instituției, adjunctul ministrului Afacerilor Externe, Andrei Rudenko, a primit copiile scrisorilor de acreditare de la noul ambasador afgan la Moscova, Gul Hasan.

Ambasadorul rus la Kabul, Dmitri Jirnov, a spus că decizia de recunoaștere a fost luată de președintele rus Vladimir Putin, la propunerea ministrului de Externe, Serghei Lavrov.

Confirmarea simbolică a recunoașterii a fost arborarea noului steag al Afganistanului deasupra ambasadei de la Moscova. Potrivit TASS, este vorba despre un drapel alb, cu textul șahadei — mărturisirea islamică de credință într-un singur Dumnezeu. După preluarea puterii în 2021, „Talibanul” a interzis fostul drapel național, compus din dungi negre, roșii și verzi, înlocuindu-l cu acest simbol religios.

În declarația sa, Ministerul rus al Afacerilor Externe a subliniat perspectivele extinderii cooperării comercial-economice cu Kabulul, acordând o atenție deosebită proiectelor din domeniile energiei, transportului, agriculturii și infrastructurii. De asemenea, Rusia și-a exprimat disponibilitatea de a continua să ofere sprijin în domeniul securității și în lupta împotriva terorismului și a criminalității legate de droguri. A fost menționată separat și intenția de a aprofunda legăturile în educație, sport, cultură și domeniul umanitar.

The Moscow Times menționează că Rusia a devenit, astfel, prima țară din lume care a recunoscut oficial Emiratul Islamic al Afganistanului, deși mișcarea „Taliban” era considerată până de curând organizație teroristă în Federația Rusă. În decembrie 2024, Duma de Stat a adoptat o lege care permite excluderea „Talibanului” din lista respectivă, iar pe 17 aprilie 2025, Curtea Supremă a Federației Ruse a anulat oficial interdicția privind activitatea acestei mișcări în țară.

***

După preluarea puterii în Afganistan, în 2021, mișcarea „Taliban” a format propriul guvern, instaurând un regim criticat pentru represiunile sistematice. Regimul a acordat o atenție restrângerii drepturilor femeilor: au fost introduse interdicții privind educația și libertatea de mișcare, au fost reintroduse pedepsele corporale și creat un departament special pentru „păstrarea valorilor jihadului”. Potrivit sursei, deși din 2003 „Talibanul” a fost recunoscut în Rusia ca organizație teroristă, cooperarea dintre Moscova și această mișcare s-a intensificat după începutul războiului din Ucraina. Chiar și înainte de recunoașterea oficială, reprezentanți ai conducerii talibane participau în mod regulat la evenimente alături de oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin. Iar ministrul de Externe, Serghei Lavrov, i-a numit pe reprezentanții „Talibanului” drept „oameni raționali”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

G4Media/imagine simbol

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii sesizează procuratura pe cazul minorei din Râșcani

Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNAPAC) critică modul în care autoritățile statului au gestionat până acum cazul adolescentei din raionul Râșcani, care a dispărut și a fost găsită după mai multe ore de căutări. Într-o declarație publicată pe 18 aprilie, CNAPC a anunțat că va sesiza procuratura pentru investigarea situației și sancționarea persoanelor responsabile. În același timp, organizația a făcut apel la societate să se abțină de la publicarea informațiilor care ar putea duce la identificarea, stigmatizarea sau retraumatizarea minorei.

Intervenția statului, „îngrijorătoare”

Potrivit CNAPAC, prioritatea intervenției instituționale și a comunicării publice trebuie să fie protecția imediată a copilului, respectarea demnității și a vieții sale private, prevenirea victimizării secundare și asigurarea accesului rapid la servicii medicale, psihologice, juridice și de protecție, într-un cadru coordonat, prietenos copilului și informat pe traumă.

Organizația a subliniat că, în lumina standardelor internaționale, la care Republica Moldova este parte, precum și a legislației naționale, autoritățile statului au obligația să asigure un răspuns prompt, coordonat și centrat pe interesul superior al copilului, cu activarea fără întârziere a măsurilor de protecție, a evaluărilor necesare și a cooperării interinstituționale, așa cum sunt descrise în Mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului, aprobat prin Hotărârea de Guvern 270 din 08.04.2014.

Orice caz de violență asupra copilului impune intervenția obligatorie și imediată a statului, independent de poziția sau acordul reprezentantului legal, prioritar fiind interesul superior și siguranța copilului. Este profund îngrijorător faptul că în acest caz, atât polițistul, cât și medicii implicați nu au întreprins acțiunile imediate care se impuneau conform obligațiilor profesionale și legale”, a adăugat organizația.

CNAPAC a mai precizat că organele procuraturii și solicită investigarea situației și aplicarea măsurilor de sancționare a persoanelor responsabile, în conformitate cu legislația în vigoare.

Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii a mai precizat că a întreprins măsuri „pentru a facilita coordonarea acțiunilor între actorii relevanți ai statului și a oferit copilului asistență psihologică de criză”. La acest moment, minora se află în siguranță și beneficiază de suportul necesar, a subliniat organizația.

Apel către public

Totodată, CNAPAC a făcut apel la încetarea expunerii publice a minorei.

Comunicarea publică despre asemenea situații trebuie să respecte standarde stricte de acuratețe, prudență și etică. Nu trebuie comunicate detalii care pot conduce la identificarea copilului, la stigmatizarea lui sau la retraumatizare. Informațiile privind viața privată a copilului, starea sa, presupusele fapte suferite sau alte elemente sensibile trebuie tratate cu maximă rezervă și comunicate doar în măsura strict necesară și legitimă”, a menționat CNAPAC.

Organizația a subliniat că interesul public nu justifică expunerea copilului.

CNAPA a îndemnat publicul să se abțină de la comentarii, speculații sau judecăți care pot afecta suplimentar copila.

Amintim că adolescenta, în vârstă de 15 ani, a dispărut în dimineața de 17 aprilie, după ce a fost urcată de tatăl său într-o mașină de ocazie în Corlăteni, care, conform declarațiilor bărbatului, urma să o ducă până la Gara de Nord din Chișinău. Aceasta urma să fie întâlnită de mama sa. Poliția a fost sesizată despre dispariție în jurul orei 18:00.

Adolescenta a fost găsită și adusă acasă în seara aceleiași zile.

Potrivit poliției, adolescenta și-ar fi petrecut ziua în compania prietenului său. Este vorba despre băiatul care a adus-o acasă și care, inițial, a indus în eroare oamenii legii că ar fi găsit-o la Peresecina.

Minora era drogată. Ministerul Sănătății a comunicat că, în urma testării de screening a probei de urină, în organismul fetei a fost depistată prezența Tramadolului, un opioid sintetic cu acțiune centrală. 

Aceasta a fost internată la Institutul Mamei și Copilului. Potrivit instituției medicale, minora este conștientă și se află în stare „satisfăcătoare”, fiind sub supravegherea medicilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: