Deputații Adunării Populare din Găgăuzia și-au suspendat participarea la lucrările grupului parlamentar mixt de lucru pentru Găgăuzia. NM a încercat să înțeleagă de ce au luat această decizie, ce acuzații i se aduc Chișinăului și care ar putea fi consecințele.
Grup de lucru (ne) funcțional
La o ședință extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) din 12 decembrie, 17 deputați au votat pentru ieșirea din grupul de lucru parlamentar mixt (în APG sunt 35 de deputați, 31 au fost prezenți la această ședință). Potrivit deputaților găgăuzi, grupul de lucru comun a devenit inutil și ineficient. Vicepreședintele Adunării Populare Gheorghe Leiciu a menționat că deputații parlamentului moldovenesc refuză în mod demonstrativ să discute cu colegii găgăuzi chestiuni importante pentru ei, de exemplu, modificările la Codul electoral sau problema reprezentării politice a găgăuzilor în parlament.
Într-o conversație cu NM, el a mai menționat că deputații APG „în repetate rânduri au vrut să refuze participarea la lucrările grupului mixt, dar de fiecare dată au găsit o oportunitate de a evita o astfel de decizie pentru a permite acestei platforme de dialog să-și continue activitatea.” „Întotdeauna a existat speranța că munca grupului va deveni mai constructivă ți mai bine gândită. Dar, din păcate, în ultimul timp am observat că se produce ceva ciudat”, a spus Leiciu
Drept exemplu, a menționat adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a unei modificări la Codul Fiscal, potrivit căreia TVA-ul în Găgăuzia va fi compensat nu de la bugetul de stat, ci de la bugetul autonomiei. „Amendamentul a fost adoptat fără discuții în grupul de lucru, deși am discutat [despre nevoia de discuție], am cerut [să discutăm]”, a spus vicepreședintele APG.
Și a adăugat că opinia deputaților găgăuzi va fi exprimată în rezoluția corespunzătoare: „Poate vom adopta o declarație, nu pot spune acum, dar ar trebui să fie o declarație colectivă”.
Nu este pentru prima dată
Nu este prima dată când APG suspendă participarea adjuncților săi la grupul de lucru parlamentar mixt. Acest lucru s-a întâmplat și în 2019. Atunci motivul a fost lipsa unei decizii cu privire la trei proiecte de lege „găgăuze” (am scris despre asta în detaliu aici ).
La acel moment, APG avea o condiție clară – adoptarea „proiectelor găgăuze”. Acum condițiile reluării activității grupului au un spectru mai larg: „întoarcerea în câmpul constituțional și juridic”, a spus Leiciu: „Nu știu ce ne vor oferi, principalul este să revenim în câmpul constituțional și juridic”.
Centrul nu a răspuns încă
Parlamentul Moldovei nu a răspuns încă la decizia Adunării Populare a Găgăuziei, a precizat Leiciu. Copreședintele grupului mixt, deputatul PAS Larisa Voloh, a declarat pentru NM că regretă, dar respectă decizia colegilor săi din Comrat. „Este decizia lor. Dar îmi pare rău, pentru că această platformă este necesară, în primul rând, pentru autonomie, pentru ca ei să-și exprime părerile și să protejeze interesele Găgăuziei. Desigur, există anumite frustrări și nemulțumiri față de unele decizii luate [de Chișinău], dar acesta nu este un motiv pentru a întrerupe dialogul”, a spus Voloh.
Situația a fost comentată și de Fundația CMI pentru pace Martti Ahtisaari, care susține din 2015 grupul de lucru pentru Găgăuzia cu suportul financiar al Suediei. „Procesul de dialog a fost întotdeauna dinamic, uneori se confruntă cu anumite obstacole și grupul nu reușește să găsească un compromis în unele probleme dificile. Cu toate acestea, este important să se continue dialogul și ambele părți trebuie să depună eforturi pentru a găsi o soluție. Decizia Adunării Populare a Găgăuziei de a suspenda participarea este regretabilă. Dar vom continua să lucrăm informal cu colegii și partenerii noștri, ca mediatori în procesul de dialog pentru a restabili funcționalitatea platformei”, au declarat reprezentanții CMI pentru NM.
Singurul canal de comunicare
Copreședintele grupului, deputatul APG Serghei Cimpoeș a fost singurul care s-a pronunțat împotriva suspendării activității deputaților APG în grupul de lucru mixt. Potrivit acestuia, „ambițiile anumitor indivizi și emoțiile” au condus la această decizie. „Aceasta este o inițiativă clară a lui[președintelui APG Dmitri] Constantinov, deoarece nu este văzut cu ochi buni la Chișinău. Folosindu-și funcția, a împins această decizie fără nicio perspectivă. Au suspendat și ce urmează? Ei bine, va trece o lună sau două, și apoi ce urmează? Trebuie să avem un dialog. Sunt multe probleme și vor crește ca un bulgăre de zăpadă. Este o prostie”.
Cimpoeș este încrezător că deputații APG nu trebuie să refuze dialogul politic cu Chișinăul.
Este de remarcat faptul că grupul comun de lucru este singurul canal de comunicare între Chișinău și Comrat în prezent. Acest lucru a fost subliniat de Serghei Cimpoeș și alți oponenți ai suspendării participării la grupul de lucru mixt.
Legislația prevede și interacțiunea dintre autonomie și centru la nivel executiv datorită calității de membru a Guvernului a Bașcanului Găgăuziei. Dar președintele Maia Sandu încă nu a semnat un decret privind includerea în Cabinetul de Miniștri a Evgheniei Guțul, care a fost aleasă bașcan în primăvară.
Ce spun experții
Expertul WatchDog Andrei Curăraru consideră că decizia APG de a suspenda participarea la grupul de lucru mixt este o mișcare clasică a politicienilor găgăuzi atunci când doresc să atragă atenția asupra lor. Potrivit expertului, situația nu se va solda cu „ mari consecințe”. „Cu toate acestea, vedem conflictul dintre Chișinău și Comrat și vedem multe persoane care vorbesc despre existența problemelor în relația dintre Găgăuzia și centru și că aceștia nu știu încă să le rezolve”, a spus Curăraru.
Directorul portalului laf.md, Vitalii Gaidarji, la rândul său, consideră că decizia de suspendare a participării la grupul de lucru mixt este o încercare de a exercita presiuni asupra autorităților centrale de către „grupul Constantinov, care este un apropiat a lui Șor”. „Există o soluție, în ciuda faptului că deputații cheie [ai APG] și fracțiunea socialistă nu au susținut-o. Oficial, partea găgăuză nu mai poate participa la acest grup, rămânând doar unele legături personale [între deputați]. Vedem că Găgăuzia este deja izolată politic și diplomatic, iar acest lucru nu poate fi ascuns. Iar decizia actuală a APG agravează și mai mult relațiile și nu este altceva decât o continuare a politicii lui Șor”, crede Gaidarji.
***
În 2015 a fost creat un grup de lucru comun din deputați ai Parlamentului Moldovei și ai APG. Una dintre sarcinile principale a acestuia a fost asigurarea unui dialog politic constant între autonomia găgăuză și Centru. Comratul și Chișinăul mai au câteva platforme de dialog: spicherul reprezintă Adunarea Populară în Parlament, membrii Comitetului Executiv al Găgăuziei (guvernul local) prin lege au dreptul să participe la reuniunile de conducere ale diferitelor ministere, iar bașcanul este membru al Guvernului Republicii Moldova. Dar aceste platforme nu funcționează astăzi.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
