europarl.europa.eu

Decizie fără precedent. Parlamentul European dă în judecată Comisia Europeană

Parlamentul European dă în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru „eşecul de a acţiona” în ceea ce priveşte reciprocitatea vizelor UE-SUA. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch. România, alături de alte trei țări UE, este miza acestei dispute, scrie Digi24.

„Pe scurt, SUA nu au ridicat obligativitatea vizelor de scurtă şedere pentru cetăţenii din Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, declanşând mecanismul de reciprocitate din regulamentul 2018/1806. PE a cerut Comisiei să adopte o suspendare temporară a scutirilor pentru cetăţenii americani”, a precizat Jaume Duch pe Twitter.

Pentru că CE nu a luat o decizie în termenul legal cerut, PE a decis să se adreseze Curții de Justiție a UE.

„Comisia nu şi-a definit poziţia în cadrul legal stabilit”, a mai arătat Duch. În urma recomandării departamentului juridic al PE, instituţia dă Comisia Europeană în judecată la CJUE „pentru a se asigura că legislaţia UE este aplicată pe deplin”.

Parlamentul European a adoptat în octombrie 2020 o rezoluţie prin care solicita Comisiei Europene să ia măsurile prevăzute în legislaţia UE pentru a garanta reciprocitatea deplină a vizelor între UE şi SUA. Textul îndemna CE să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligaţia de a deţine viză pentru cetăţenii SUA, după cum este stabilit în aşa-numitul mecanism de reciprocitate.

Cetăţenii bulgari, croaţi, ciprioţi şi români sunt în continuare obligaţi să deţină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toţi ceilalţi cetăţeni ai UE sunt exoneraţi de această obligaţie pentru şederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetăţenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană, precizează PE.

În conformitate cu legislaţia UE, în cazul în care o ţară terţă nu elimină obligativitatea vizelor în termen de 24 luni de la data notificării oficiale a unei situaţii de lipsă de reciprocitate, Comisia trebuie să adopte un act juridic de suspendare a exonerării cetăţenilor săi de obligaţia de a deţine viză pentru o perioadă de 12 luni.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Oana Țoiu, la Chișinău, despre deschiderea negocierilor: „Nu e doar responsabilitate pentru Moldova, ci cuvântul pe care UE l-a dat” VIDEO

Bucureștiul pledează pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina și Balcanii de Vest. Autoritățile române consideră că extinderea UE va face blocul comunitar mai puternic pe plan economic și va consolida securitatea statelor sale membre. Afirmațiile au fost făcute de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, înainte de începerea reuniunii Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care are loc la Chișinău vineri, 15 mai.

Oana Țoiu a declarat că, înainte de reuniunea Comitetului de Miniștri, a participat la un mic dejun de lucru privind integrarea europeană a Republicii Moldova, alături de ceilalți miniștri de externe prezenți la Chișinău și ambasadori. Acesta a fost găzduit de președinta Maia Sandu.

Oficiala a reiterat că Bucureștiul susține aderarea Republicii Moldova la UE și pledează pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere. Totodată, autoritățile române sprijină, de asemenea, avansarea procesului de negocieri cu Ucraina și statele din Balcanii de Vest.

Este poziția României că este momentul să deschidem capitolele de negociere. (…) Este momentul să facem asta pentru că nu vorbim doar de o responsabilitate pentru R. Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate de a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest. Vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană la dat, vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume, asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările, în timp, să mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state. Și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a spus Oana Țoiu.

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Până acum, deschiderea formală a clusterelor de negociere a fost blocată de opoziția Guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Orban, considerat apropiat Kremlinului, a declarat în repetate rânduri că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, ar putea atrage UE în război.

În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, desfășurate în aprilie, Orban și partidul său, Fidesz, au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul formațiunii, Peter Magyar, a devenit prim-ministru. Noul lider de la Budapesta a semnalat că nu se va opune avansării procesului de negociere, ceea ce a relansat discuțiile privind deschiderea formală a clusterelor de aderare.

Pe 9 mai, în timpul unei vizite la Chișinău, președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a reiterat că deschiderea formală a primului cluster de negocieri cu Republica Moldova în iunie rămâne o prioritate pentru președinția Consiliului UE, deținută în prezent de Cipru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: