Deeptech Training of Trainers: mentorii Deeptech GigaHack 2026 au participat, în premieră, la un program de formare

La un hackathon, 48 de ore pot fi suficiente pentru ca o idee să prindă contur. Dar, mai ales în deeptech, o idee bună are nevoie de mult mai mult decât timp, în special de oameni care știu să pună întrebările potrivite, să ajute o echipă să-și testeze ipotezele și să vadă dacă soluția pe care o construiește poate ajunge, într-o zi, din laborator sau de la etapa de prototip pe piață.

În acest an, Deeptech GigaHack vine cu o premieră: mentorii care vor lucra cu echipele au beneficiat, la rândul lor, de un program de formare dedicat.

Programul de formare le oferă experților instrumente practice, cunoștințe aliniate la standardele UE și metode concrete de coaching, pentru a asigura o ghidare mai structurată și mai eficientă în cadrul inițiativelor Deeptech, precum și în eforturile Republicii Moldova de promovare a transferului tehnologic –  inclusiv în contextul creării unei Alianțe Naționale a Oficiilor de Transfer Tehnologic (TTO).

Intitulat Deeptech Training of Trainers, programul a fost creat pentru a-i ajuta pe mentori să fie mai bine pregătiți pentru specificul proiectelor deeptech și pentru provocările cu care se confruntă echipele aflate la început de drum. Timp de 2 zile, aceștia au lucrat cu metode și instrumente care îi pot ajuta să ducă discuția dincolo de întrebarea „este o idee bună?” către unele mai dificile și mai importante: ce problemă rezolvă, pentru cine, cum o validăm și ce ar trebui să se întâmple pentru ca soluția să ajungă să fie folosită în lumea reală?

Programul a adus în aceeași comunitate mentori cu experiență în antreprenoriat, business, cercetare, mediul academic și sectorul public, care lucrează în domenii precum AI, HealthTech, EnergyTech, AgriFood, FinTech, BioTech, GovTech și cybersecurity. 

Mary Nemciuc, fondatoare Technovator: „La Technovator, suntem orientați spre dezvoltarea antreprenoriatului printr-o rețea de mentori, programe și inițiative. Am înțeles că există o nevoie tot mai mare, pe de o parte, de a crește numărul de companii, iar pe de altă parte, de a răspunde necesităților businessului și de a utiliza corect resursele umane disponibile. În mediul academic, inclusiv din afara Republicii Moldova, există resurse și expertiză care nu sunt întotdeauna valorificate pentru nevoile businessului. Iar prin acest program de mentorat și nu doar, scopul nostru este să avem o bază de experți care să ne ajute, în cadrul următoarelor programe, să creștem numărul entuziaștilor care pornesc de la o idee și ajung să dezvolte startup-uri. Vrem să-i ajutăm din timp să facă pasul de la idee la intrarea pe piață.”

Ionel Sanduleac, consultant principal, Ministerul Educației și Cercetării: „La nivel de administrație publică locală, noi elaborăm politici și încercăm să identificăm care sunt necesitățile societății și să identificăm cum putem să creăm condiții mai favorabile pentru inovare și transfer tehnologic în domeniul cercetării, inclusiv pentru dezvoltarea startup-urilor. Însă, dincolo de elaborarea politicilor, este important să le și implementăm. Avem nevoie de transfer de experiență în domeniul inovării, de valorificarea rezultatelor cercetării și de mecanisme care să permită ca aceste rezultate să ajungă mai ușor în economie și în societate.”

Transferul tehnologic, în centrul pregătirii mentorilor 

O parte importantă a pregătirii a fost dedicată transferului tehnologic –  procesul prin care rezultatele cercetării pot deveni soluții aplicabile și, în cele din urmă, produse sau servicii care ajung pe piață. Mentorii au lucrat inclusiv cu instrumente precum Deep Tech Lean Canvas, Validation Canvas, Storytelling Canvas și cadre de evaluare precum TRL/BRL.

Programul a reunit traineri cu experiență în transfer tehnologic, inteligență artificială, proprietate intelectuală, dezvoltarea comunităților și pregătirea startup-urilor pentru investiții. Prin expertiza lor, aceștia au oferit mentorilor perspective și instrumente aplicate, pe care le vor putea folosi ulterior în lucrul cu echipele Deeptech:

Florin Paun – Transfer de tehnologie: Strateg în domeniul deeptech și membru al juriului EIC, cu un doctorat obținut la ISAE-SUPAERO și peste 20 de ani de experiență în promovarea inovației în cadrul corporațiilor, guvernelor și instituțiilor de cercetare. A ocupat anterior funcții de conducere în cadrul ONERA și Akka Technologies. Sprijină fondatorii în dezvoltarea și extinderea afacerilor deeptech.

Juergen Raizner – Transfer de tehnologie: studiu de caz: Expert internațional în transferul de tehnologie, cu trei decenii de experiență în conducerea întreprinderilor Steinbeis din Germania, România, Ucraina și Azerbaidjan. Președinte al Early Innovators Association Romania. Ajută companiile să pătrundă pe piețele internaționale, conectând industria cu parteneri din domeniul cercetării și tehnologiei.

Mihai Dascal – Inteligență artificială pentru știință: CTO, arhitect software și cercetător medical, cu peste 12 ani de experiență în domeniul tehnologiilor medicale și al ingineriei software. În calitate de CTO al CorLab Tech, a coordonat dezvoltarea sistemului național de e-Prescripție al Republicii Moldova. Este specializat în microservicii și analiza biomedicală a datelor bazată pe inteligență artificială.

Andrei Popa – Proprietate intelectuală: Combină experiența instituțională și practică în domeniul proprietății intelectuale. A fost Director General adjunct al Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI), este evaluator certificat în domeniul proprietății intelectuale și mandatar autorizat în proprietate intelectuală în cadrul IP Consult SRL. Oferă o perspectivă solidă asupra cadrului de reglementare și a aplicării practice a proprietății intelectuale.

Liviu Cadariu – Dezvoltarea comunității și pregătirea pentru investiții: Constructor de comunități și lider al ecosistemului startup. Co-fondator al We For Real și director de program la StepFWD, accelerator care a lucrat cu peste 60 de startup-uri. A fost anterior Community Manager la TechHub Bucharest.

Adriana Șerban – Facilitare: Arta găzduirii și Teoria U: Manager de program la Impact Hub Bucharest și facilitator certificat, cu peste 12 ani de experiență în dezvoltarea comunităților și designul proceselor de învățare. Utilizează Arta găzduirii și Teoria U pentru a ghida grupurile de mentorat prin conversații semnificative și autentice.

GigaHack 2026 vine cu mai multe premiere

Pregătirea mentorilor este una dintre schimbările prin care ediția din acest an încearcă să ducă experiența GigaHack mai departe. Pentru prima dată, hackathonul va putea fi urmărit și de cei care nu se află la Chișinău: participanții din afara țării se vor putea alătura online și vor putea lucra la aceleași challenge-uri alături de echipele participante.

Schimbarea răspunde în special interesului comunității din diaspora, dar și realității unei comunități deeptech care nu se mai limitează la granițele unui singur oraș sau ale unei singure țări.

La Chișinău, însă, experiența rămâne una intensă și, pentru cei care pot ajunge la Tekwill, fizică: 48 de ore de lucru în echipă, acces la mentori, feedback și contact direct cu companiile și organizațiile care vin cu probleme reale de rezolvat.

La ediția din acest an, challenge-urile se concentrează pe domenii precum inteligența artificială, HealthTech, GovTech,EnergyTech și Cybersecurity. Echipele vor concura pentru premii de până la 30.000 MDL per challenge, iar cele mai promițătoare proiecte vor putea continua într-un program de incubare după eveniment.

Din 2023,  în fiecare an, aproximativ 300 de cercetători, studenți și fondatori aflați la început de drum vin la GigaHack pentru a transforma idei în prototipuri. În acest an, organizatorii vor să investească nu doar în ceea ce construiesc participanții în cele 48 de ore, ci și în oamenii care îi ajută să construiască mai bine.

Deeptech GigaHack 2026 va avea loc în perioada 25 – 27 septembrie, la Tekwill, Chișinău. Deeptech GigaHack 2026 este organizat de Technovator, cu sprijinul EU4Innovation East, un proiect regional finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Guvernul Franței și implementat de Expertise France, Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) și programul Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Regatul Unit.

Mai multe informații despre participare, challenge-uri și program sunt disponibile pe gigahack.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova se pregătește să semneze un acord militar și cu România, după ce a semnat cu Ucraina. Nosatîi: „O facem în interesul țării”

Republica Moldova și România vor semna un acord de cooperare militară. Acesta prevede accesul la programul european SAFE, în cadrul căruia Republica Moldova va participa, alături de Armata Română, la achiziționarea unor camioane militare italiene. Informațiile au fost comunicate de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, la ediția din 29 octombrie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

În timpul emisiunii, Nosatîi a anunțat că, pe 2 noiembrie, va efectua o vizită în România, în cadrul căreia va avea o întrevedere cu noul ministru al Apărării și va fi semnat acordul. „Un acord în domeniul cooperării cu România, în domeniul militar. (…) Ce facem, facem în interesul țării, în interesul militarilor”, a precizat Nosatîi.

Solicitat să ofere mai multe detalii despre acord, ministrul a declarat: „Vom semna un acord de acces la programul SAFE, unde vom merge la achiziții în comun cu armata română pentru vehicule militare care sunt produse de către industria italiană. Este vorba despre IDV – Italian Defence Vehicles. Sunt camioane pe care ne dorim să le avem în dotarea armatei naționale pentru a înlocui acele modele vechi care le-am moștenit de la armata sovietică. (…) Pentru a fi folosite în interesul de instruire”.

Menționăm că SAFE este un instrument al UE care oferă împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre ale UE să își sporească în mod rapid și semnificativ investițiile în domeniul apărării prin achiziții publice în comun.

***

Amintim că, pe 26 octombrie, la Kiev, ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, au semnat un Acord de cooperare tehnico-militară. Documentul a fost semnat în timpul vizitei la Kiev a unei delegații din Moldova, condusă cu premierul Vasile Tofan. Potrivit Guvernului de la Chișinău, acordul va facilita schimbul de experiență și valorificarea soluțiilor tehnologice dezvoltate și testate de Ucraina pentru protejarea spațiului aerian. Detalii AICI.

Pe 27 octombrie, PSRM a criticat documentul, menționând că acordul ar submina statutul de neutralitate al țării și ar putea implica Republica Moldova în războiul dintre Ucraina și Rusia. Totodată, formațiunea a solicitat publicarea integrală a acordului semnat. În reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, le-a cerut socialiștilor să renunțe la „retorica războinică”. Detalii AICI.

Pe 28 octombrie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins criticile PSRM, precizând că acordul prevede colaborarea în domeniul logisticii și al comunicațiilor, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, transferul de cunoștințe și tehnologii, proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, consolidarea capacităților de apărare cibernetică și dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere a spațiului aerian. „Acțiunile realizate în contextul implementării respectivului acord nu vor putea fi interpretate ca acordare asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat. Scopul parteneriatului este exclusiv protejarea populației și a spațiului aerian de drone rusești și alte pericole și amenințări la securitatea națională”, a declarat Nosatîi. El a adăugat că documentul va fi transmis Ministerului Afacerilor Externe, după care Ministerul Apărării va iniția procedura de ratificare în Parlament. Ulterior, textul integral al documentului va fi publicat pe site-ul oficial al Parlamentului. Detalii AICI.

Un așa-zis „deputat” de la Tiraspol, căruia Maia Sandu i-a retras cetățenia, spune că va contesta decizia în instanță

Andrei Safonov, membru al așa-zisului legislativ de la Tiraspol, căruia președinta Maia Sandu i-a retras cetățenia Republicii Moldova, a declarat că va contesta decizia în instanță. Acesta susține că decretul prezidențial prin care a rămas fără cetățenie este „ilegal”. Afirmațiile au fost făcute joi, 29 octombrie, pentru presa din stânga Nistrului.

„Acesta este un document ilegal de la un capăt la altul. Am dobândit cetățenia Republicii Moldova prin naștere, încă din perioada Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Prin urmare, nu există niciun temei pentru a-mi retrage cetățenia. (…) Actuala conducere de la Chișinău comite abuzuri”, a declarat Safonov.

Amintim că, pe 29 octombrie, Maia Sandu a semnat decrete prin care a retras cetățenia Republicii Moldova pentru trei persoane. Este vorba despre Iurie Cara și Andrei Safonov, membri ai așa-zisului legislativ de la Tiraspol. Potrivit unui comunicat al Președinției, aceștia au participat la adoptarea unor acte care încalcă drepturile cetățenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreană, promovează ideologia „lumii ruse” și susțin menținerea trupelor ruse pe teritoriul țării. Cea de-a treia persoană vizată este Serghei Verdeș. Conform autorităților, acesta a obținut cetățenia Republicii Moldova cu încălcarea procedurii legale, în pofida avizului negativ al Serviciului de Informații și Securitate.

În februarie 2026, Maia Sandu a retras cetățenia Republicii Moldova pentru încă nouă locuitori ai regiunii transnistrene, foști și actuali reprezentanți ai administrației nerecunoscute de la Tiraspol. Printre aceștia se numără Ruslan Mova, fost șef al structurilor de forță din regiune, care a contestat în instanță decizia de retragere a cetățeniei. Pe 13 octombrie, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani i-a respins cererea.

diez.md

O nouă „reședință” în locul „Casei Ruse”: ce activități se desfășoară în clădirea din centrul Chișinăului și ce spune Guvernul

Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău, cunoscut drept „Casa Rusă”, a fost închis în vara anului 2026. Totuși, la aproape patru luni distanță, în clădirea unde odată era centrul se află așa-numita „Reședință a atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”, scrie ZdG. Guvernului de la Chișinău spune că ar putea fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată. 

Oficial, Casa Rusă și-a încheiat activitatea pe data de 4 iulie 2026. Exact în aceeași zi, pagina de Facebook a centrului și-a schimbat denumirea în „Отдел культуры Посольства России в Молдове”, adică, din rusă, „Departamentul de Cultură al Ambasadei Rusiei în Moldova”. 

Potrivit ZdG, în clădirea de pe strada Mihai Eminescu 2 în locul „Casei Ruse” a fost deschisă „Reședința atașatului cultural al ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova”. 

Contactat de sursa citată, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că „nu există „Reședințe ale atașaților culturali”, nici în dreptul internațional, nici în acordurile cu Federația Rusă” și că poate fi vorba despre o nouă provocare rusească regizată.

Pe pagina de Facebook a reședinței arată că aceasta organizează diverse evenimente în Chișinău și Tiraspol, dedicate personalităților din cultura rusă, dar și concursuri și olimpiade. Printre acestea se numără concursul internațional „Rusia – țara valorilor tradiționale”, olimpiada de istorie „De la istoria regiunii noastre – la istoria țării și a lumii” și concursul istoric „internațional” „Drumul spre victorie: 85 de ani de la Bătălia pentru Moscova”.

În cazul câtorva dintre aceste concursuri, câștigătorii pot ajunge să studieze gratuit în Rusia, să plece la Moscova la „evenimente culturale” și forumuri sau să meargă la tabără în Rusia. 

Denunțarea Acordului dintre Guvernul Republica Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei încălcări a spațiului aerian național de către drone rusești.

Parlamentul Republicii Moldova a susținut proiectul în prima lectură și a doua lectură în noiembrie 2025, cu 60 și, respectiv, 57 de voturi.

Proiectul de denunțare a fost elaborat de Ministerul Culturii, care argumentează că, „în contextul actualei situații geopolitice și al riscului ridicat de dezinformare, Acordul cu Federația Rusă poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narațiuni distorsionate, prezentând un risc pentru securitatea informațională a R. Moldova”, conform unui comunicat de presă. Totodată, având în vedere că țara noastră nu are un centru cultural pe teritoriul Federației Ruse, nu ar exista „un mecanism echitabil” pentru promovarea informațiilor despre R. Moldova, ceea ce „subminează echilibrul și scopul inițial al Acordului”.

Centrul Cultural Rus se afla sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și era finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept „Russkiy Mir””.

Poliția Republicii Moldova/foto simbol

Brigada „Fulger” va desfășura exerciții tactice cu blindate în Chișinău. Apelul Poliției către cetățeni

Angajații Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger” vor desfășura vineri, 30 octombrie, exerciții tactice în sectorul Buiucani al capitalei, inclusiv cu implicarea blindatelor. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Potrivit IGP, exercițiile sunt organizate periodic și au drept scop perfecționarea capacităților de intervenție ale angajaților Brigăzii „Fulger”.

„Îndemnăm cetățenii să-și păstreze calmul și să nu răspândească informații eronate”, a menționat instituția.

IGM

Nisip și argilă, extrase ilegal de pe un teren agricol din Vulcănești. Prejudiciul adus mediului – peste 19 mln lei

Extragerea neautorizată a nisipului și argilei de pe un teren agricol din apropierea orașului Vulcănești, UTA Găgăuzia, a adus un prejudiciu de peste 19 milioane de lei mediului. Inspectorii au constatat că excavațiile au afectat aproximativ 1,28 hectare, a anunțat Inspectoratul pentru Protecția Mediului pe 29 octombrie.

Cazul a fost documentat în urma unui control inopinat efectuat de inspectorii Secției control geologic și resurse funciare pe un teren din extravilanul orașului Vulcănești, UTA Găgăuzia.

În baza măsurărilor și a rapoartelor de evaluare, prejudiciul a fost estimat la 19.066.288 de lei. IGP precizează că a transmis materialele acumulate Procuraturii Generale pentru examinare și luarea măsurilor legale ce se impun.

Instituția reiterează că exploatarea resurselor minerale trebuie să se desfășoare în condițiile prevăzute de legislația în vigoare. Potrivit sursei citate, orice intervenție neautorizată asupra resurselor naturale poate atrage răspunderea legală și obligația reparării prejudiciului cauzat mediului.

„Extragerea neautorizată a resurselor minerale reprezintă o intervenție cu impact asupra mediului, care poate conduce la degradarea solului, modificarea reliefului și afectarea calității și a destinației terenurilor. Refacerea acestora poate necesita intervenții complexe și costuri semnificative”, mai transmite IGM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: