Demers la CNA și în instanța de judecată: Ministerul Muncii ar fi constatat „abuz de putere” în activitatea a două direcții ale Chișinăului

Chișinăul are bani pentru serviciul asistență personală. Pentru a evalua care este situația în municipiu, Inspectoratul Social de Stat a efectuat vizite de control la Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului și Direcția generală asistență medicală și socială și a constatat mai multe ilegalități, care vor fi transmise autorităților statului. Unul din rapoarte a fost transmis deja Centrului Național Anticorupție „dat fiind faptul că a fost constat abuz de putere”. Totodată Ministerul Muncii s-a adresat în instanța de judecată pentru a fi anulate dispozițiile emise de direcții cu privire la serviciul asistență personală. Precizările au fost făcute de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În replică, Primăria Chișinău a spus că „Guvernul și ministerele de ramură sunt tot mai politizate în ultima perioadă” și a anunțat că la fel se va adresa în instanța de judecată, dar și la Curtea Constituțională. 

Precizările Ministerului Muncii 

Secretarul de stat în domeniul asistență socială al Ministerului Muncii și Protecției Sociale Vasile Cușca a spus în timpul unor declarații de presă că în bugetul municipiul Chișinău sunt bani pentru serviciul asistență personală.

În anul curent, în bugetul provizoriu al municipiul Chișinău, semnat de conducerea Primăriei la finele anului 2023, sunt planificate mijloace financiare de circa 177 de milioane de lei pentru serviciul asistență personală, pentru circa 2 mii de asistenți personali. Comparativ cu 2023, asta presupune cu 23 de milioane de lei mai mult. Respectiv acele afirmații că sunt sunt bani… noi ca minister informăm că aceste informații nu sunt corecte, sunt eronate, și solicităm Primăriei Chișinău să își onoreze atribuțiile de serviciu, și să salarizeze asistenții personali. Bani sunt”, a menționat reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

„Pentru a evalua care este situația cu asistenții personali din municipiul Chișinău”, potrivit lui Cușca, Ministerul Muncii încă din primele zile ale lui ianuarie s-a sesizat iar Inspectoratul Social de Stat a efectuat „vizite de monitorizare și de control”.

Inspectoratul Social de Stat a avut misiuni și la Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, a avut misiune acum recentă sau sunt încă în proces de definitivare a raportului pe vizita de control la Direcția generală asistență medicală și socială”, a menționat Cușca, adăugând că „în cadrul acestor misiunii de control au fost constatate mai multe ilegalități”.

Prin urmare, potrivit lui Cușca, „toate aceste constatări vor fi transmise instituțiilor și autorităților statului care sunt responsabile de monitorizarea aplicării cadrului normativ în vigoare”. El a menționat că aceste rapoarte vor fi transmise și Primăriei municipiului Chișinău, dar și Consiliului municipal Chișinău.

Directorul Inspectoratului Social de Stat, instituție din subordinea Ministerului Muncii, Angela Chirilov a spus că inspectoratul a examinat dosarele beneficiarilor dar și temeiul care a stat la baza deciziilor de suspendare a contractelor de muncă și respectiv a serviciilor pentru beneficiari, dar și temeiul pentru modificarea unor contracte.

Noi am constatat că aceste contracte au fost modificate în primul rând fără a lua în considerare beneficiarul. (…) Aceasta ne vorbește despre un abuz de putere”, a adăugat directorul Inspectoratului.

Potrivit Angelei Chirilov, „toate constatările inspectorilor au fost fixate în rapoartele de control” iar unul din rapoarte deja a fost transmis Centrului Național Anticorupție „dat fiind faptul că a fost constat abuz de putere”.

Noi ca Minister ne-am adresat și în instanța de judecată pentru a anula acele ordine, dispoziții, care au fost emise de către direcțiile respective”, a comunicat la rândul său Vasile Cușca.

Reacția Primăriei Chișinău 

În reacție, Primăria Chișinău a declarat că „Guvernul și ministerele de ramură sunt tot mai politizate în ultima perioadă, iar ingerința în treburile autorităților publice locale a devenit tot mai abuzivă”.

Până astăzi, Guvernul și ministerele de resort nu au răspuns de ce, într-o formă discriminatorie, au lipsit doar chișinăuienii și locuitorii UTA Găgăuzia de finanțare din bugetul de stat pentru programele sociale ce au ca scop remunerarea asistenților personali. Este vorba de programe și politici sociale de care este responsabil direct Guvernul pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Este discriminatorie abordarea actuală din partea autorităților centrale, dar și declarația de azi precum că doar în Chișinău nu au fost alocate surse financiare pentru acest domeniu, deoarece, așa cum spun ei, cei de la Guvern au considerat că Muncipiul Chișinău are prevăzute surse financiare”, au comunicat reprezentanții Primăriei.

Totodată au anunțat că „aceste abuzuri au fost transmise în instanța de judecată, va fi pregătită și o sesizare la Curtea Constituțională”.

***

Menționăm că mai mulți asistenți sociali din capitală riscă să fie concediați, iar cei rămași să primească un salariu cu 50% mai mic. Primăria a justificat decizia prin resursele insuficiente din bugetul municipal și a acuzat, la rândul său, guvernarea că a provocat situația prin refuzul de a plăti salariile asistenților sociali din bugetul de stat.

Decizia a stârnit, însă, un val de reacții în societate. Mai mulți părinți care îngrijesc copii cu dizabilități severe au organizat până acum o serie de proteste la Primărie și le-au cerut sprijin statului și municipalității. Ultima manifestație a avut loc pe 11 martie, asistenții personali care îngrijesc persoane cu dizabilități au acuzat municipalitatea că ar fi creat artificial situația și le-ar ignora problemele. De cealaltă parte, edilul capitalei a acuzat partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate că și-ar face PR politic pe seama problemelor asistenților sociali. El a îndemnat manifestanții să își ceară drepturile nu în fața Primăriei, ci a Guvernului, a Parlamentului și a Președinției. Într-o reacție publică, președinta fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa, l-a acuzat pe edilul de Chișinău de incompetență. Ea l-a îndemnat pe Ion Ceban să iasă în fața mulțimii și să răspunde pe ce a cheltuit banii destinați asistenților personali din capitală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zona.media

Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare

Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.

Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.

Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.

La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.

În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.

În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.

În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.

Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.

Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: