Demers la CNA și în instanța de judecată: Ministerul Muncii ar fi constatat „abuz de putere” în activitatea a două direcții ale Chișinăului

Chișinăul are bani pentru serviciul asistență personală. Pentru a evalua care este situația în municipiu, Inspectoratul Social de Stat a efectuat vizite de control la Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului și Direcția generală asistență medicală și socială și a constatat mai multe ilegalități, care vor fi transmise autorităților statului. Unul din rapoarte a fost transmis deja Centrului Național Anticorupție „dat fiind faptul că a fost constat abuz de putere”. Totodată Ministerul Muncii s-a adresat în instanța de judecată pentru a fi anulate dispozițiile emise de direcții cu privire la serviciul asistență personală. Precizările au fost făcute de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În replică, Primăria Chișinău a spus că „Guvernul și ministerele de ramură sunt tot mai politizate în ultima perioadă” și a anunțat că la fel se va adresa în instanța de judecată, dar și la Curtea Constituțională. 

Precizările Ministerului Muncii 

Secretarul de stat în domeniul asistență socială al Ministerului Muncii și Protecției Sociale Vasile Cușca a spus în timpul unor declarații de presă că în bugetul municipiul Chișinău sunt bani pentru serviciul asistență personală.

În anul curent, în bugetul provizoriu al municipiul Chișinău, semnat de conducerea Primăriei la finele anului 2023, sunt planificate mijloace financiare de circa 177 de milioane de lei pentru serviciul asistență personală, pentru circa 2 mii de asistenți personali. Comparativ cu 2023, asta presupune cu 23 de milioane de lei mai mult. Respectiv acele afirmații că sunt sunt bani… noi ca minister informăm că aceste informații nu sunt corecte, sunt eronate, și solicităm Primăriei Chișinău să își onoreze atribuțiile de serviciu, și să salarizeze asistenții personali. Bani sunt”, a menționat reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

„Pentru a evalua care este situația cu asistenții personali din municipiul Chișinău”, potrivit lui Cușca, Ministerul Muncii încă din primele zile ale lui ianuarie s-a sesizat iar Inspectoratul Social de Stat a efectuat „vizite de monitorizare și de control”.

Inspectoratul Social de Stat a avut misiuni și la Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, a avut misiune acum recentă sau sunt încă în proces de definitivare a raportului pe vizita de control la Direcția generală asistență medicală și socială”, a menționat Cușca, adăugând că „în cadrul acestor misiunii de control au fost constatate mai multe ilegalități”.

Prin urmare, potrivit lui Cușca, „toate aceste constatări vor fi transmise instituțiilor și autorităților statului care sunt responsabile de monitorizarea aplicării cadrului normativ în vigoare”. El a menționat că aceste rapoarte vor fi transmise și Primăriei municipiului Chișinău, dar și Consiliului municipal Chișinău.

Directorul Inspectoratului Social de Stat, instituție din subordinea Ministerului Muncii, Angela Chirilov a spus că inspectoratul a examinat dosarele beneficiarilor dar și temeiul care a stat la baza deciziilor de suspendare a contractelor de muncă și respectiv a serviciilor pentru beneficiari, dar și temeiul pentru modificarea unor contracte.

Noi am constatat că aceste contracte au fost modificate în primul rând fără a lua în considerare beneficiarul. (…) Aceasta ne vorbește despre un abuz de putere”, a adăugat directorul Inspectoratului.

Potrivit Angelei Chirilov, „toate constatările inspectorilor au fost fixate în rapoartele de control” iar unul din rapoarte deja a fost transmis Centrului Național Anticorupție „dat fiind faptul că a fost constat abuz de putere”.

Noi ca Minister ne-am adresat și în instanța de judecată pentru a anula acele ordine, dispoziții, care au fost emise de către direcțiile respective”, a comunicat la rândul său Vasile Cușca.

Reacția Primăriei Chișinău 

În reacție, Primăria Chișinău a declarat că „Guvernul și ministerele de ramură sunt tot mai politizate în ultima perioadă, iar ingerința în treburile autorităților publice locale a devenit tot mai abuzivă”.

Până astăzi, Guvernul și ministerele de resort nu au răspuns de ce, într-o formă discriminatorie, au lipsit doar chișinăuienii și locuitorii UTA Găgăuzia de finanțare din bugetul de stat pentru programele sociale ce au ca scop remunerarea asistenților personali. Este vorba de programe și politici sociale de care este responsabil direct Guvernul pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Este discriminatorie abordarea actuală din partea autorităților centrale, dar și declarația de azi precum că doar în Chișinău nu au fost alocate surse financiare pentru acest domeniu, deoarece, așa cum spun ei, cei de la Guvern au considerat că Muncipiul Chișinău are prevăzute surse financiare”, au comunicat reprezentanții Primăriei.

Totodată au anunțat că „aceste abuzuri au fost transmise în instanța de judecată, va fi pregătită și o sesizare la Curtea Constituțională”.

***

Menționăm că mai mulți asistenți sociali din capitală riscă să fie concediați, iar cei rămași să primească un salariu cu 50% mai mic. Primăria a justificat decizia prin resursele insuficiente din bugetul municipal și a acuzat, la rândul său, guvernarea că a provocat situația prin refuzul de a plăti salariile asistenților sociali din bugetul de stat.

Decizia a stârnit, însă, un val de reacții în societate. Mai mulți părinți care îngrijesc copii cu dizabilități severe au organizat până acum o serie de proteste la Primărie și le-au cerut sprijin statului și municipalității. Ultima manifestație a avut loc pe 11 martie, asistenții personali care îngrijesc persoane cu dizabilități au acuzat municipalitatea că ar fi creat artificial situația și le-ar ignora problemele. De cealaltă parte, edilul capitalei a acuzat partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate că și-ar face PR politic pe seama problemelor asistenților sociali. El a îndemnat manifestanții să își ceară drepturile nu în fața Primăriei, ci a Guvernului, a Parlamentului și a Președinției. Într-o reacție publică, președinta fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa, l-a acuzat pe edilul de Chișinău de incompetență. Ea l-a îndemnat pe Ion Ceban să iasă în fața mulțimii și să răspunde pe ce a cheltuit banii destinați asistenților personali din capitală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: