Demers la CNA și în instanța de judecată: Ministerul Muncii ar fi constatat „abuz de putere” în activitatea a două direcții ale Chișinăului

Chișinăul are bani pentru serviciul asistență personală. Pentru a evalua care este situația în municipiu, Inspectoratul Social de Stat a efectuat vizite de control la Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului și Direcția generală asistență medicală și socială și a constatat mai multe ilegalități, care vor fi transmise autorităților statului. Unul din rapoarte a fost transmis deja Centrului Național Anticorupție „dat fiind faptul că a fost constat abuz de putere”. Totodată Ministerul Muncii s-a adresat în instanța de judecată pentru a fi anulate dispozițiile emise de direcții cu privire la serviciul asistență personală. Precizările au fost făcute de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. În replică, Primăria Chișinău a spus că „Guvernul și ministerele de ramură sunt tot mai politizate în ultima perioadă” și a anunțat că la fel se va adresa în instanța de judecată, dar și la Curtea Constituțională. 

Precizările Ministerului Muncii 

Secretarul de stat în domeniul asistență socială al Ministerului Muncii și Protecției Sociale Vasile Cușca a spus în timpul unor declarații de presă că în bugetul municipiul Chișinău sunt bani pentru serviciul asistență personală.

În anul curent, în bugetul provizoriu al municipiul Chișinău, semnat de conducerea Primăriei la finele anului 2023, sunt planificate mijloace financiare de circa 177 de milioane de lei pentru serviciul asistență personală, pentru circa 2 mii de asistenți personali. Comparativ cu 2023, asta presupune cu 23 de milioane de lei mai mult. Respectiv acele afirmații că sunt sunt bani… noi ca minister informăm că aceste informații nu sunt corecte, sunt eronate, și solicităm Primăriei Chișinău să își onoreze atribuțiile de serviciu, și să salarizeze asistenții personali. Bani sunt”, a menționat reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

„Pentru a evalua care este situația cu asistenții personali din municipiul Chișinău”, potrivit lui Cușca, Ministerul Muncii încă din primele zile ale lui ianuarie s-a sesizat iar Inspectoratul Social de Stat a efectuat „vizite de monitorizare și de control”.

Inspectoratul Social de Stat a avut misiuni și la Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, a avut misiune acum recentă sau sunt încă în proces de definitivare a raportului pe vizita de control la Direcția generală asistență medicală și socială”, a menționat Cușca, adăugând că „în cadrul acestor misiunii de control au fost constatate mai multe ilegalități”.

Prin urmare, potrivit lui Cușca, „toate aceste constatări vor fi transmise instituțiilor și autorităților statului care sunt responsabile de monitorizarea aplicării cadrului normativ în vigoare”. El a menționat că aceste rapoarte vor fi transmise și Primăriei municipiului Chișinău, dar și Consiliului municipal Chișinău.

Directorul Inspectoratului Social de Stat, instituție din subordinea Ministerului Muncii, Angela Chirilov a spus că inspectoratul a examinat dosarele beneficiarilor dar și temeiul care a stat la baza deciziilor de suspendare a contractelor de muncă și respectiv a serviciilor pentru beneficiari, dar și temeiul pentru modificarea unor contracte.

Noi am constatat că aceste contracte au fost modificate în primul rând fără a lua în considerare beneficiarul. (…) Aceasta ne vorbește despre un abuz de putere”, a adăugat directorul Inspectoratului.

Potrivit Angelei Chirilov, „toate constatările inspectorilor au fost fixate în rapoartele de control” iar unul din rapoarte deja a fost transmis Centrului Național Anticorupție „dat fiind faptul că a fost constat abuz de putere”.

Noi ca Minister ne-am adresat și în instanța de judecată pentru a anula acele ordine, dispoziții, care au fost emise de către direcțiile respective”, a comunicat la rândul său Vasile Cușca.

Reacția Primăriei Chișinău 

În reacție, Primăria Chișinău a declarat că „Guvernul și ministerele de ramură sunt tot mai politizate în ultima perioadă, iar ingerința în treburile autorităților publice locale a devenit tot mai abuzivă”.

Până astăzi, Guvernul și ministerele de resort nu au răspuns de ce, într-o formă discriminatorie, au lipsit doar chișinăuienii și locuitorii UTA Găgăuzia de finanțare din bugetul de stat pentru programele sociale ce au ca scop remunerarea asistenților personali. Este vorba de programe și politici sociale de care este responsabil direct Guvernul pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Este discriminatorie abordarea actuală din partea autorităților centrale, dar și declarația de azi precum că doar în Chișinău nu au fost alocate surse financiare pentru acest domeniu, deoarece, așa cum spun ei, cei de la Guvern au considerat că Muncipiul Chișinău are prevăzute surse financiare”, au comunicat reprezentanții Primăriei.

Totodată au anunțat că „aceste abuzuri au fost transmise în instanța de judecată, va fi pregătită și o sesizare la Curtea Constituțională”.

***

Menționăm că mai mulți asistenți sociali din capitală riscă să fie concediați, iar cei rămași să primească un salariu cu 50% mai mic. Primăria a justificat decizia prin resursele insuficiente din bugetul municipal și a acuzat, la rândul său, guvernarea că a provocat situația prin refuzul de a plăti salariile asistenților sociali din bugetul de stat.

Decizia a stârnit, însă, un val de reacții în societate. Mai mulți părinți care îngrijesc copii cu dizabilități severe au organizat până acum o serie de proteste la Primărie și le-au cerut sprijin statului și municipalității. Ultima manifestație a avut loc pe 11 martie, asistenții personali care îngrijesc persoane cu dizabilități au acuzat municipalitatea că ar fi creat artificial situația și le-ar ignora problemele. De cealaltă parte, edilul capitalei a acuzat partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate că și-ar face PR politic pe seama problemelor asistenților sociali. El a îndemnat manifestanții să își ceară drepturile nu în fața Primăriei, ci a Guvernului, a Parlamentului și a Președinției. Într-o reacție publică, președinta fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa, l-a acuzat pe edilul de Chișinău de incompetență. Ea l-a îndemnat pe Ion Ceban să iasă în fața mulțimii și să răspunde pe ce a cheltuit banii destinați asistenților personali din capitală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Evghenia Guțul/Facebook

Cunoașterea limbii române, condiție obligatorie pentru a fi bașcan al Găgăuziei? Modificările legislative propuse de CEC

Republica Moldova ar putea organiza viitoarele alegeri după reguli noi. Comisia Electorală Centrală a supus consultărilor publice, pe 15 aprilie, mai multe propuneri de modificare a Codului electoral. Printre acestea se numără reguli mai clare pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online, dar și modificări care vizează alegerile din Găgăuzia. Astfel, viitorii candidați la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască nu doar limba găgăuză, ci și limba română. Președinta CEC, Angelica Caraman, spune că propunerile au scopul de a aduce procesul electoral din Moldova mai aproape de standardele internaționale. Acestea urmează să fie analizate de CEC și, ulterior, transmise Parlamentului.

Reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia

Un capitol separat este dedicat alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei. Inițiativa vine în contextul blocajului juridic din regiune, care durează de peste jumătate de an și împiedică organizarea alegerilor pentru APG.

Una dintre propuneri vizează limitarea participării la vot doar la alegătorii care au domiciliu sau reședință în autonomie.

Sunt propuse și condiții mai stricte pentru candidați. Pentru funcția de deputat în Adunarea Populară este propusă o vârstă minimă de 21 de ani, iar pentru bașcan – 35 de ani. Candidații ar trebui să aibă cetățenia Republicii Moldova și să locuiască în autonomie cel puțin 12 luni înainte de alegeri, în cazul deputaților, și cel puțin 10 ani, în cazul bașcanului. De asemenea, candidații la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască limbile găgăuză și română și să aibă studii superioare.

Și pentru candidații independenți la funcția de bașcan sunt propuse reguli mai clare. Aceștia vor trebui să colecteze între 1.500 și 2.000 de semnături de la alegători din cel puțin o treime din localitățile autonomiei. Pentru ca listele să fie validate, în fiecare localitate ar urma să fie adunate cel puțin 75 de semnături.

Este vizată și componența autorității electorale din regiune, a cărei denumire a generat dispute în ultimele luni între Chișinău și Comrat și a dus la anularea ultimelor alegeri planificate pentru APG. Potrivit propunerilor, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei – denumire prevăzută și în actualul Cod electoral – ar urma să fie format din șapte membri, față de nouă în prezent. Doi membri ar urma să fie desemnați de Adunarea Populară, doi de Comitetul Executiv, doi de Judecătoria Comrat și unul numit prin hotărârea CEC.

Președintele și vicepreședintele Consiliului ar putea participa la ședințele CEC, însă fără drept de vot. Totodată, pentru conducerea și membrii Consiliului ar urma să fie aplicate aceleași condiții de eligibilitate, obligații și garanții ca și în cazul membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Campaniile online, în vizor

CEC propune reguli mai stricte și pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online. Furnizorii de publicitate ar putea fi obligați să facă publice condițiile în care oferă servicii electorale, inclusiv prețurile, criteriile de targetare și formatele disponibile.

În același timp, concurenții electorali ar putea fi obligați să declare toate conturile utilizate în campanie, inclusiv paginile oficiale. Obligația ar putea fi extinsă și asupra conturilor creatorilor de conținut care promovează mesaje electorale, indiferent dacă sunt plătiți sau nu. Nedeclararea acestora ar putea fi sancționate.

Este propusă și introducerea noțiunii de „comportament coordonat neautentic”, care se referă la rețele de conturi ce acționează organizat pentru a influența opinia publică fără a-și dezvălui identitatea sau sursa finanțării.

Concurenții electorali ar putea fi obligați, pe viitor, inclusiv să eticheteze conținutul electoral generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Listele electorale vor fi ajustate?

A fost propusă, între altele, și modificări la listele electorale. La următoarele alegeri ar putea fi introdus, astfel, criteriul participării la vot în ultimele trei scrutine.

De asemenea, se ia în calcul ca listele să fie formate nu doar în funcție de domiciliu, ci și de participarea efectivă la vot. Totodată, ar putea fi create liste separate pentru aplicarea unor metode alternative de vot.

Noi reguli pentru referendum

Sunt propuse modificări și în ceea ce privește organizarea referendumurilor, în special în cazul grupurilor de inițiativă.

Astfel, pentru referendumul republican, se propune stabilirea unui număr minim de 100 de membri în grupul de inițiativă, precum și participarea a cel puțin 300 de cetățeni cu drept de vot la adunarea de constituire. Totodată, sunt clarificate procedurile privind organizarea grupului, adoptarea deciziilor, alegerea conducerii și depunerea documentelor necesare pentru înregistrare.

În cazul referendumurilor locale, pragurile sunt mai reduse: grupul de inițiativă ar urma să fie format din cel puțin 20 de membri, iar la adunarea de constituire ar trebui să participe minimum 30 de cetățeni cu drept de vot, cu domiciliul în localitatea respectivă.

***

Amintim că Codul electoral al Republicii Moldova a fost modificat ultima dată în iunie 2025, înainte de alegerile parlamentare din septembrie același an. Într-un aviz recent, Comisia de la Veneția a atras atenția că modificările frecvente ale legislației electorale, mai ales în ajunul scrutinelor, pot submina încrederea cetățenilor în procesul electoral și pot crea percepția că legea este folosită în interes politic.

Totodată, experții Comisiei au remarcat circumstanțele excepționale în care au fost operate aceste schimbări, menite, potrivit autorităților de la Chișinău, să răspundă fenomenului corupției electorale și amenințărilor hibride. NewsMaker a analizat concluziile Comisiei și recomandările formulate pentru ajustarea noilor prevederi ale legii adoptate de PAS – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: