Colaj NM

„Democrația Acasă” a cerut anchetă parlamentară pe cazul Vartic și audierea martorilor. PAS: „Nu țin minte când am auzit ultima dată prostie mai mare în Parlament”

Fracțiunea partidului „Democrația Acasă” a propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă pe cazul morții Ludmilei Vartic. Majoritatea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a votat împotrivă. Înainte de aceasta, deputata PAS și vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a cerut deputaților să nu politizeze cazul și a menționat că susține ideea audierilor publice pe cazul sistemic și fenomenul violenței contra femeilor. Situația a avut loc la ședința Parlamentului din 20 martie. La aceeași ședință, toți deputații au ținut un minut de reculegere în memoria Ludmilei Vartic.

Propunerea „Democrația Acasă”

În debutul ședinței Parlamentului, deputata Ana Țurcan-Oboroc a propus includerea pe ordinea de zi a unui proiect pentru crearea unei comisii de anchetă, destinată elucidării circumstanțelor decesului Ludmilei Vartic. „Scopul comisiei este de a audia părțile implicate și martorii, luând în considerație că martorii sunt intimidați. (…) Doi – studierea legislației în vigoare, în vederea înăspririi pedepsei pentru comiterea actelor de violență în familie și anumite interdicții de a ocupa ulterior funcții publice. Trei – monitorizarea și auditul Agenției Naționale pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie”, a adăugat parlamentara.

Reacția PAS

Doina Gherman a spus că, pe cazul Ludmilei Vartic, „lucrează cu efort maxim și cu diligență” toate instituțiile și organele responsabile. „Din păcate, vedem că tot mai multe voci, tot mai mulți deputați, devin foarte vocali. Nu este un caz singular, și vorbesc asta de ani de zile. Fenomenul violenței împotriva femeilor și fetelor și a violenței în familie este un fenomen și o tragedie națională. 73% din femeile din țara noastră suferă de violență psihologică. (…) Trei din patru femei sunt bătute, umilite, abuzate, hărțuite în propria casă. Ce ați făcut voi, colegilor din opoziție, până acum, în sensul de a preveni astfel de fenomene și de a sensibiliza opinia publică? Ce ați făcut atunci când am votat și am ratificat Convenția de la Istanbul, care este instrumentul de bază în prevenirea și protecția victimelor? Ați părăsit sala. Ce au făcut alți colegi din opoziție? Au tăcut mâlc, pentru că niciodată nu a fost popular pentru imaginea politică să vorbești despre asemenea cazuri tragice. Acum, faceți rând pentru declarații, din păcate, politice”, a adăugat Gherman.

Gherman a spus că susține să aibă loc, pe platforma parlamentară, audieri publice pe cazul sistemic și pe fenomen. „Nu este corect să facem comisie de anchetă pe un caz izolat, pe un caz singular. Apelul meu este către comisia protecție socială, sănătate și familie – instituțional, să demareze procedura de organizare a audierilor publice pe platforma comisiei parlamentare, unde să participe deputați din toate forțele politice. (…) Să nu politizăm acest caz. (…) Sunt copiii la mijloc, sunt oameni care, în continuare, sunt în mare pericol. (…) Rog foarte mult să încetăm să ne dăm cu părerea și să speculăm, să comentăm lucruri care nu sunt adevărate. (…) Totodată, demarăm audierile publice”, a adăugat Gherman.

Între timp, deputatul PAS, Radu Marian, a scris pe rețelele de socializare că „unii deputați din opoziție nu au bun-simț elementar”. „Nu țin minte când am auzit ultima dată prostie mai mare în Parlament. O deputată de la democrația acasă a propus să facem comisie de anchetă pe moartea Ludmilei Vartic și să „audiem martorii”. Vă dați seama? Să audiem în Parlament mama, rudele, cei doi copii în văzul camerelor, întregii țări. Deci să-i treacă Parlamentul printr-un calvar de nedescris, de parcă nu e suficientă suferința pe care au avut-o până acum”, a adăugat acesta.

Supusă votului, inițiativa „Democrația Acasă” a fost susținută doar de 35 de deputați. Majoritatea deputaților PAS, 53, au votat împotrivă.

Ulterior, toți deputații prezenți în sală au ținut un minut de reculegere în memoria Ludmilei Vartic, la propunerea parlamentarului „Democrația Acasă” Alexandru Verșinin.

***

Amintim că Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. Până acum, în cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. Recent, prin ordinul procurorului general, cauza penală a fost retrasă din gestiunea Procuraturii Hîncești și transmisă pentru examinare la Chișinău. 

Dumitru Vartic a respins acuzațiile din spațiul public.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: