Moldindconbank dă puteri suplimentare finanțelor tale și îți oferă cea mai sigură și transparentă metodă de a-ți crește bunăstarea. Profită de tonalitatea în creștere a depozitului Major, disponibil acum cu dobândă de la 9,5% până la 12,5% anual, în funcție de termenul ales.
Depozitul ”Major” poate fi deschis la orice sucursală a Moldindconbank, pe un termen de la 3 până la 12 luni. Depunerea minimă este de 1000 de lei. Pentru suma depusă de 10 000 de lei, pe un termen de 12 luni, suma calculată a dobânzii va fi de 1 212 lei, echivalentul a 12,5% anual. Mai mult, dobânda va fi transferată lunar pe cardul oferit cadou de Moldindconbank.
Pune bazele stabilității tale financiare cu depozitul Major de la Moldindconbank și lasă banii să lucreze, ca să te bucuri de un viitor asigurat!
44 de țări, inclusiv Republica Moldova, cer tragerea la răspundere a Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Declarația comună a fost prezentată de ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, în cadrul sesiunii plenare a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, desfășurată pe 24 februarie – zi în care s-au împlinit patru ani de la declanșarea războiului în țara vecină.
În intervenția sa, Mihai Popșoi a declarat că, la patru ani de la începutul invaziei, civilii continuă să fie vizați direct de atacuri, iar distrugerea locuințelor, școlilor, spitalelor și a infrastructurii energetice afectează „profund viața de zi cu zi a milioane de oameni”.
Șeful diplomației de la Chișinău a atras atenția și asupra situației copiilor ucraineni, pe care a catalogat-o ca fiind „deosebit de gravă”. Popșoi a condamnat ferm „deportarea și transferul forțat al acestora din teritoriile ocupate, precum și încercările de a le șterge identitatea prin programe de „reeducare” și militarizare”.
„Crimele împotriva civililor nu pot rămâne nesancționate, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere. Rămânem ferm alături de Ucraina în eforturile de a proteja drepturile omului și de a construi o pace dreaptă și durabilă”, a mai transmis ministrul de Externe.
Reamintim, Federația Rusă a invadat militar Ucraina în dimineața zilei de 24 februarie 2022, la decizia președintelui Vladimir Putin. În cei patru ani de război, Republica Moldova și-a reiterat constant sprijinul pentru țara vecină și a condamnat acțiunile Federației Ruse.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Tiraspolul introduce un regim „special” de plată a salariilor în sectorul bugetar, valabil până la sfârșitul anului. Anunțul a fost făcut de așa-numitul prim-ministru al regiunii transnistrene, Alexandr Rozenberg, pe 24 februarie. Acesta susține că măsura este temporară și este determinată de „dificultăți economice provocate de restricțiile externe și de diminuarea veniturilor bugetare”.
Potrivit deciziei, în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, instituțiile publice din regiune vor putea, la necesitate, să achite salariile în două tranșe. Așa-numitul guvern local dă asigurări că toate plățile sociale „vor rămâne neschimbate”. În caz de necesitate, transmite acesta, „mecanismul poate fi ajustat rapid”.
Reprezentanții Guvernului au precizat că este vorba despre o măsură temporară, iar mecanismul poate fi ajustat rapid, în funcție de evoluția situației economice.
„Reamintesc că un regim similar a fost aplicat și anul trecut. În 2025 am recurs la acest mecanism chiar și în perioada verii. Salariul pentru luna iunie a fost achitat în două tranșe”, a menționat Rozenberg.
Reamintim, la începutul lunii februarie, expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu „cea mai gravă criză economică și socială din ultimii 25 de ani”. Potrivit acestuia, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut pe malul stâng al Nistrului la 3 800 de dolari, comparativ cu 8 400 de dolari pe malul drept. Potrivit expertului, economia regiunii a înregistrat o contracție de aproximativ 18%, anul trecut.
Un raport prezentat recent de așa-numitul „comitet vamal” de la Tiraspol mai arată că, în 2025, comerțul regiunii transnistrene s-a redus cu 29% – aproape o treime – și a constituit 1,728 miliarde de dolari. Exporturile s-au redus cu 40%, ajungând la 436 de milioane de dolari, iar importurile au scăzut cu 24%, până la 1,292 miliarde de dolari. Tiraspolul a mai declarat că întreprinderile din regiune au înregistrat pierderi de 13,2 milioane de dolari din cauza plății taxelor vamale către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.
Totuși, datele autorităților de pe malul drept indică o imagine diferită a structurii comerțului. Potrivit Biroul Politici de Reintegrare, în 2025 agenții economici de pe malul stâng și din Bender au achitat în bugetul Moldovei 166,7 milioane de lei (aproximativ 9,8 milioane de dolari) taxe vamale pentru importul de bunuri. Noul regim vamal pentru companiile din regiune este în vigoare din 1 ianuarie 2024.
Într-o reacție pentru NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a respins acuzațiile și a precizat că legislația națională se aplică în mod egal și fără discriminare tuturor agenților economici, inclusiv celor din stânga Nistrului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Avocații ex-președintelui țării, Igor Dodon, au înaintat în ședința din 24 februarie o cerere de recuzare a completului de judecată care examinează dosarul „kuliok”. Potrivit apărării, există suspiciuni de imparțialitate. De cealaltă parte, procurorii au susținut că dreptul la apărare a fost respectat, iar criticarea judecătorilor nu poate fi temei de recuzare.
La ședința de marți au fost audiați martorii apărării printre care ex-ministrul de Interne Pavel Voicu și deputatul PSRM Adrian Lebedinschi. Apărarea a susținut că aceștia pot aduce detalii relevante despre evenimentele din perioada în care Igor Dodon exercita funcția de președinte.
Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a menționat că în ședința din 25 februarie, urmează să fie audiat ultimul martor al acuzării, care nu a putut fi prezent anterior și va participa prin teleconferință din Uzbekistan.
Totodată, avocații au depus marți o cerere de recuzare a completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, care examinează dosarul „Kuliok”. Potrivit acestora, în ultimele trei ședințe completul ar fi acționat în favoarea acuzării și în detrimentul apărării.
Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea. Cererea de recuzare urmează să fie examinată de un alt complet, iar până atunci procesul continuă.
Aceasta nu este prima cerere de recuzare a completului. Pe 25 noiembrie 2025, Igor Dodon solicitase excluderea judecătorului Vladislav Gribincea, invocând îndoieli privind imparțialitatea acestuia, legături familiale cu reprezentanți ai guvernării, implicarea în reforme judiciare, donații pentru un partid politic și declarații publice critice la adresa sa.
În același timp, avocatul lui Igor Dodon s-a plâns că instanța a exclus o parte dintre martorii considerați importanți de apărare, ceea ce, în opinia sa, afectează examinarea completă a probelor.
„Deoarece acuzarea a interpretat într-un mod unilateral tot ce s-a întâmplat atunci, consider că ar fi bine să fie audiați toți martorii pentru o examinare cât mai corectă. Cu toate că o bună parte dintre martorii pe care noi îi consideram valoroși și utili au fost excluși de instanță”, a spus Nicolae Posturusu.
Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, despre salarizarea membrilor PSRM și etapa finală a cercetării judecătorești
Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a confirmat că persoane angajate în PSRM primeau salarii și că acestea erau acordate, de regulă, în prima jumătate a lunii. De asemenea, au fost clarificate circumstanțele întâlnirilor dintre Dodon, Plahotniuc și Iaralov.
Potrivit procurorului, în ceea ce privește cererea depusă de avocații lui Dodon, dreptul la apărare a fost respectat și criticarea deciziilor instanței nu reprezintă un temei de recuzare.
„Studiem cererea și o să ne expunem și în ședința care urmează să aibă loc asupra acestei cereri, dar, din ce se relevă, este că avocații domnului Dodon critică actele instanței referitoare la aducerea silită a martorului Plahotniuc în instanța de judecată și observăm că ei nu sunt de acord cu această chestiune. Ori, criticarea hotărârilor și încheierilor instanței nu este un temei de recuzare. Sunt niște acte judecătorești care se execută”, a menționat acesta.
Potrivit acuzării, urmează etapa finalizării cercetării judecătorești, care va fi completată cu eventuale probe noi, iar instanța va analiza toate dovezile înainte de pronunțarea hotărârii.
Lebedinschi: nu știu ce se afla în sacoșă
Unul dintre martorii audiați pe 24 februarie, deputatul PSRM Adrian Lebedinschi, care a fost parlamentar și în timpul mandatului de președinte al lui Dodon. Acesta a relatat că nu știe ce se afla în sacoșa neagră. În ceea ce privește discuțiile de atunci dintre Dodon și Plahotniuc, acestea s-au produs într-un context tensionat, cu amenințări.
„Nu vreau să învinuiesc pe cineva, o să vedem ce o să zică instanța. Ceea ce am spus și în instanță, dacă ar fi fost bani cumva veniți, promiși din altă parte decât cei care au venit din cotizații, donații și fondurile la bugetul de stat, CEC-ul, sau inspectoratul fiscal, ar fi fost primii care să ne oprească. Noi n-am avut astfel de situații identificate până în prezent”, a menționat acesta.
Istoria dosarului „kuliok”
Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.
Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.
În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.
Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.
Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals.
Precizăm că fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc va fi audiat în calitate de martor al acuzării în dosarul „kuliok”. Deși procurorii au cerut audierea a 17 martori, magistrații au acceptat doar 11. Printre ei se numără și: Iurie Reniță, care a publicat video cu sacoșa neagră, foștii deputați Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, actualul deputat Lilian Carp, fostul premier Pavel Filip, precum și fostul consilier al lui Plahotniuc, Serghei Iaralov. Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, urmează să fie citat în calitate de martor în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost luată de Curtea Supremă de Justiție, pe 19 ianuarie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a avut o întrevedere cu reprezentantul Fondului de Investiții Carlyle Group, care urmează să preia activele Lukoil. Anunțul a fost de Ministerul Energiei. Potrivit ministrului, discuțiile s-au axat pe tranzacția de preluare a activelor Lukoil din străinătate și planurile de dezvoltare ulterioară a acestora. „Am reiterat poziția Guvernului prin care este salutată intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate”, a declarat oficialul moldovean.
Junghietu a anunțat că, în cadrul vizitei la Washington, a întrevederi cu managementul Băncii Mondiale și Carlyle Group, care urmează să preia activele Lukoil.
„Cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale am discutat despre progresele și provocările privind proiectele finanțate în Republica Moldova, Linia Independenței Energetice Vulcănești – Chișinău, Proiectul construcției de capacități de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de motoare cu ardere internă pe gaz – 55MW, cât și despre opțiunile de finanțare și implementare a unei centrale de cogenerare noi pe gaz de 250MW (electric) și 180 MW (termic). Am reiterat importanța strategică a acestor proiecte, iar reprezentanții Băncii Mondiale au reconfirmat sprijinul și susținerea pentru a identifica cele mai optime și accesibile soluții pentru continuarea proiectelor”, a declarat ministrul.
Ministrul a spus că a avut o întrevedere și cu reprezentantul Fondului de Investiții Carlyle Group Inc., care gestionează global active în valoare de peste 400 de miliarde de dolari, având în portofoliu inclusiv active de petrol și gaze în Europa.
„Discuțiile s-au axat pe tranzacția de preluare de către Carlyle Group a activelor Lukoil International GmbH (LIG), și planurile de dezvoltare mai departe a activelor respective. Am reiterat poziția Guvernului Republicii Moldova prin care este salutată intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate. Ministerul Energiei urmărește îndeaproape evoluția procesului de aprobare a tranzacției respective de către Biroul OFAC al Trezoreriei Statelor Unite”, a declarat ministrul.
Menționăm că, în perioada 23-25 februarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, efectuează o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.
***
Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie. Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții.
Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare, ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA. Prin urmare, Aeroportul Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. La câteva zile distanță, autoritățile au anunțat că aeroportul a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. Pe 15 decembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu anunța că Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la „Lukoil-Moldova”.
Pe 29 ianuarie, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, Lukoil preciza că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.
Tot pe 29 ianuarie, activele Lukoil de la aeroportul Chișinău au trecut în proprietatea statului. Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”.
Pe 24 februarie, la patru ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău a avut loc un protest. Manifestanții au venit cu pancarte, și-au exprimat susținerea față de Ucraina și au cerut pedepsirea celor vinovați. Acțiunea a fost organizată de organizația pentru drepturile omului, Amnesty International Moldova. Menționăm că, în seara zilei de 24 februarie, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova.
Manifestanții au ieșit cu pancarte pe care erau scrise următoarele mesaje: „Susțin curajul”, „Susțin Ucraina”, „4 ani fără justiție”, „Opriți omorul civililor”, „Protejați civilii”, „Tortura prizonierilor este o crimă de război”.
„Ne-am adunat astăzi ca să marcăm 4 ani de la începutul invaziei la scară largă în Ucraina și 12 ani de la ocuparea și anexarea Crimeei. În toți acești ani, Rusia se face vinovată de nenumărate crime de război. (…) Anul acesta, asistăm la o distrugere masivă a infrastructurii critice. (…) Suntem aici ca să solicităm tragerea la răspundere, justiție și despăgubiri pentru victime”, a declarat Iuliana Zaria, coordonatoarea de campanii la Amnesty International Moldova.
Potrivit directorului executiv Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, „fără pedepsirea criminalilor de război nu putem spune că avem o pace justă”.
La manifestație a fost și președinta partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru. Într-un video postat pe rețelele de socializare, ea a spus că „Republica Moldova nu poate fi neutră atunci când la granița ei se comit atrocități”. „Drepturile omului nu sunt selective, iar tăcerea nu este o opțiune. Noi cerem justiție corectă”, a adăugat Spătaru.
Menționăm că, pe 24 februarie, începând cu ora 18:00, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova, în contextul împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă. Evenimentul va începe de la Monumentul lui Ștefan cel Mare, iar participanții vor merge în marș până la Ambasada Rusiei de la Chișinău. La ambasadă, organizația Stop russian aggression – Moldova va desfășura un miting.
***
În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.
