Deputat rus: Lukașenko nu a recunoscut nici până acum Crimeea în componența Rusiei

Spre deosebire de Bashar al-Assad, președintele Rusiei Alexandr Lukașenko așa și nu a recunoscut „Crimeea și încă patru noi subiecți ai Federației Ruse”. Declarația a fost făcută de către prim-vicepreședintele Comitetului pentru afaceri cu CSI, integrarea eurasiatică și relațiile cu compatrioții al Dumei de Stat a Federației Ruse, Konstantin Zatulin într-un interviu pentru postul de radio „Govorit Moskva”(«Говорит Москва»).

„Relațiile noastre cu Belarus sunt dintre cele mai apropiate. Trebuie să menționăm că acest lucru are legătură nu doar cu faptul că viziunile noastre coincid în ceea ce privește situația din Ucraina, aici putem avea viziuni diferite, de fapt. Pentru că președintele Lukașenko până acum nicio dată nu a declarat că recunoaște, de exemplu, Crimeea în componența Federației Ruse, nemaivorbind de recunoașterea noilor subiecți ai Rusiei”, a menționat Zatulin.

Oficialul rus a amintit că liderul sirian Bashar al-Assad a recunoscut regiunile respective, în timp ce „președintele fratelui-Belarus nu”.

„Cu toate acestea, este clar că după alegerile din anul 2020, Alexandr Grigorievici Lukașenko se bazează numai pe susținerea Rusiei. Este numit din nou „ultimul dictator al Europei”. Este adevărat că momentan Putin este o personalitate și mai prezentă în presa din vest. Însă el, evident, își duce propria viziune și eu nu vreau să caut pete pe soarele belarus”, a adăugat deputatul Dumei de Stat.

***

Amintim că Belarus nu a recunoscut oficial Crimeea drept parte a Rusiei. Cea mai declarație făcută de Lukașenko la acest capitol datează din 21 iulie 2022, într-un interviu pentru AFP.

„De facto noi am recunoscut ce este Crimeea, Lugansk și Donețk. Pentru că noi colaborăm cu ei. Însă toată această flecăreală: „De ce Lukașenko a recunoscut, nu a recunoscut? Trebuie: recunoscut prin decret prezidențial. Dacă va fi nevoie. Însă momentan acest lucru nu ne va conferi nimic suplimentar”. 

Amintim că Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, în urma unui referendum nerecunoscut oficial. În 2022, în urma unui scenariu similar, au fost atașate ilegal regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

„Dacă vreți să vă păstrați neutralitatea, trebuie să fiți puternici”. Ambasadorul Danemarcei despre sprijinul pentru Moldova

Ambasadorul Danemarcei în Moldova, Søren Jensen, a declarat că Republica Moldova trebuie să fie puternică pentru a-și păstra neutralitatea. El a precizat că, după vizita ministrului danez al Apărării la Chișinău, „a fost pusă în funcțiune mașina propagandei”, care a răspândit ideea că Danemarca ar forța Moldova să se militarizeze și să renunțe la neutralitate. Ambasadorul a respins aceste informații și a explicat, într-un interviu pentru NewsMaker, cum va decurge colaborarea în domeniul apărării, în contextul ajutorului de 7 milioane de euro anunțat de Danemarca și a faptului că, în noiembrie, un atașat militar danez urmează să sosească la Chișinău.

În iulie 2025, aflat la Chișinău, ministrul danez al Apărării a anunțat un ajutor de 7 milioane de euro pentru consolidarea apărării Moldovei. Tot atunci, s-a comunicat că din noiembrie, un atașat militar danez își va începe activitatea la Chișinău. Într-un interviu pentru NewsMaker, ambasadorul Danemarcei a fost întrebat cum va decurge colaborarea cu autoritățile moldovenești și care va fi misiunea acestuia în Moldova.

„În primul rând, este o dorință reciprocă — atât din partea noastră, cât și din partea Moldovei — de a colabora și de a împărtăși experiențe în domeniul dezvoltării apărării și armatei. Baza acestei colaborări este analiza amenințărilor pentru Moldova, realizată de guvernul său. Ne străduim să ajutăm la consolidarea rezilienței Moldovei în fața acestor amenințări. O parte dintre ele țin de securitatea cibernetică — ceea ce facem în domeniul media și în rândul populației civile, încercăm să facem și la nivel militar. O altă parte ține de pregătirea militarilor — a diferitelor unități — pentru posibile amenințări. Și, bineînțeles, aceste amenințări sunt actuale nu doar pentru Moldova, ci și pentru Danemarca. Toate acestea sunt legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a comunicat diplomatul.

Ambasadorul a mai spus că „abia ministrul a părăsit țara, că a fost pusă în funcțiune mașina propagandei — au apărut mesaje conform cărora Danemarca ar forța Moldova să se militarizeze și să renunțe la neutralitate”.

„Desigur, acest lucru nu este adevărat. Noi nu obligăm Moldova să facă ceva. Este o colaborare voluntară. Cât despre neutralitate — este destul de ciudat să consideri că pentru a fi neutru trebuie să fii neajutorat. De fapt, este exact invers: dacă vreți cu adevărat să vă păstrați suveranitatea, iar asta este neutralitatea, trebuie să fiți puternici. Altfel, veți ajunge imediat la mila oricui vrea să vă atace. Și astăzi cea mai reală amenințare pentru Moldova nu vine deloc din partea Uniunii Europene. Cred că toți înțelegem de la cine anume”, a declarat ambasadorul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: