gov.md

Dezvoltarea sectorului privat, consolidarea democrației, capital social. Guvernul a aprobat 56 de reforme și 153 măsuri

Guvernul a aprobat Agenda de Reformă a Planului de Creștere pentru anii 2025-2027 – un document pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova și parcursul său european. S-a întâmplat în data de 7 mai.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, documentul cuprinde 56 de reforme și 153 de măsuri concrete, structurate pe 7 piloni. Acestea sunt menite să accelereze procesul de aderare la Uniunea Europeană, să sporească competitivitatea economică și să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor.

Cei 7 piloni ai Agendei de Reforme sunt:

  1. Competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat – prin digitalizare, acces la finanțare, modernizarea infrastructurii și sprijinirea inovației;
  2. Conectivitate și infrastructură digitală – pentru optimizarea logisticii și extinderea rețelelor de transport și internet;
  3. Guvernanță economică – axată pe transparență, eficiență și atragerea investițiilor;
  4. Capital social – printr-un sistem educațional și medical performant și oforță de muncă adaptată cerințelor viitorului;
  5. Tranziția verde și capitalul natural – pentru protecția mediului,reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice;
  6. Securitate și eficiență energetică – prin diversificarea surselor, creștereaeficienței și alinierea la standardele europene;
  7. Valori fundamentale – consolidarea democrației, statului de drept și dreptului omului.

Elaborarea Agendei de Reforme a fost coordonată de Ministerul Dezvoltării Economice, în colaborare cu Comisia Europeană și instituțiile naționale relevante. În această perioadă au avut consultări, atât în scris, cât și la evenimente organizate în lunile februarie și martie curent.

Planul de Creștere pentru Republica Moldova va fi implementat cu ajutorul financiar de 1,9 miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reforma administrativ-teritorială – ce urmează după 31 iulie? Declarațiile secretarului general al Guvernului (VIDEO)

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține o conferință de presă despre amalgamarea voluntară a primăriilor. Anterior, autoritățile anunțaseră că termenul-limită este 31 iulie, precizând că acesta nu oprește procedura, însă localitățile care nu o finalizează până atunci nu vor mai beneficia de mecanismele actuale și vor fi incluse în amalgamarea normativă. Cu puțin timp înainte de conferință, președinta Maia Sandu a anunțat că localitățile care au inițiat amalgamarea mai au la dispoziție încă o lună pentru a ajunge la un acord și a beneficia de resursele financiare suplimentare oferite de stat.

Pe 24 iulie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, anunța că 165 de primării au adoptat decizii finale privind amalgamarea voluntară. Potrivit acestuia, comunitățile implicate reunesc aproximativ 142 de mii de locuitori, iar pentru proiectele lor de dezvoltare vor fi alocate peste 557 de milioane de lei, conform angajamentelor asumate și calendarului stabilit.

Pe 25 iulie, Congresul Autorităților Locale din Moldova s-a adresat și conducerii țării, acuzând presiuni în procesul de amalgamare voluntară și susținând că termenul de 31 iulie ar fi ilegal. De menționat că nu este pentru prima dată când reprezentanții CALM se referă la acest termen. Cancelaria de Stat a declarat că autoritățile au comunicat încă de la începutul consultărilor despre data de 31 iulie. Referitor la acuzațiile privind presiuni asupra primarilor sau aleșilor locali, instituția a precizat că, „dacă există cazuri concrete, acestea trebuie prezentate punctual și sesizate instituțiilor competente”. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: