Din 29 februarie maib a lansat cea de-a treia emisiune de obligațiuni corporative din cadrul programului doi

După înregistrarea cu succes în Registrul Emitenților de Valori Mobiliare și obținerea aprobării din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare pentru rezultatele celei de-a doua emisiuni de obligațiuni corporative din cadrul programului doi, care s-a desfășurat în perioada 18 ianuarie — 6 februarie a.c. maib anunță lansarea celei de-a treia emisiuni.

Această nouă subscriere va fi disponibilă timp de 20 de zile calendaristice, începând cu 29 februarie a.c. În această perioadă persoanele fizice rezidente și nerezidente vor putea depune cererea de subscriere la orice sucursală maib sau la oficiul intermediarului, la adresa mun. Chișinău, str. 31 august 1989 nr. 127, maib park.

Investiția în obligațiunile corporative oferă oportunități excelente pentru gestionarea economiilor și obținerea de beneficii semnificative pe termen mediu și lung, inclusiv:

• este o sursă suplimentară de venituri;
• rata dobânzii este lunară timp de 3 ani și este mai atrăgătoare, comparativ cu alte instrumente de economisire, datorită marjei competitive;
• tranzacționarea acestora se realizează prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei;
• obligațiunile corporative pot fi utilizate drept gaj în anumite situații;
• investitorii își pot retrage fondurile investite printr-o cerere simplă depusă în oricare sucursală maib.

Și în această subscriere banca pune la dispoziția viitorilor investitori un lot de 5000 de obligațiuni corporative cu o valoare nominală de 20 000 lei per obligațiune, iar principiul primul venit, primul servit se va aplica în continuare. De asemenea, maib își rezervă dreptul de a încheia anticipat oferta în cazul epuizării volumului total disponibil pentru subscriere.

Până a depune cererea, este important ca investitorul să analizeze Prospectul de ofertă publică și informațiile aferente publicate pe pagina www.maib.md.

Amintim că potrivit Codului Fiscal cuponul sau rata dobânzii obținute din deținerea obligațiunilor reprezintă o sursă de venit impozabil.

Mai multe detalii despre această oportunitate de a investi, dar și despre caracteristicile obligațiunilor corporative maib află aici.

Investește inteligent.
Cu maib e simplu și ușor!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

allestate.pro

NATO contribuie la securitatea aeriană a R. Moldova. Ce spune Alianța despre războiul din Ucraina și Putin

Războiul din Ucraina rămâne una dintre principalele teme de pe agenda summitului NATO, care are loc la Haga în perioada 24–25 iulie. În cadrul unui briefing cu ușile închise pentru jurnaliști, un oficial de rang înalt al Alianței a vorbit despre situația de pe front, pierderile înregistrate de ambele părți, obiectivele Rusiei în campania de vară, precum și despre acțiunile subversive ale Moscovei în Republica Moldova. Cele mai relevante declarații făcute în cadrul briefingului au fost rezumate de corespondentul NM, Aleksandr Nugmanov, care se află la Haga.

Ce se întâmplă pe câmpul de luptă și ce pierderi au fost înregistrate de ambele părți?

Reprezentantul oficial al NATO a declarat că Rusia continuă să avanseze în regiunea Sumî și în estul Ucrainei, însă în ultimele două luni linia frontului nu a înregistrat modificări semnificative. Rusia a obținut, totuși, unele progrese în regiunea Sumî. În mod special, armata Federației Ruse urmărește să creeze o zonă tampon, ca reacție la operațiunea desfășurată anterior de Ucraina în regiunea Kursk.

Avansarea trupelor ruse pare să se fi oprit la aproximativ 20 km de orașul Sumî, iar o eventuală încercuire a orașului în viitorul apropiat este puțin probabilă, având în vedere raportul actual de forțe, nivelul rezistenței ucrainene și relieful dificil al zonei. Scopul Rusiei este de a avansa și de a menține controlul asupra unui teritoriu aflat în raza de acțiune a artileriei sale față de oraș, adică la o distanță de aproximativ 12–15 km.

În atacurile lansate de Rusia sunt utilizate formațiuni de dimensiuni mult mai mici. Acestea acționează frecvent pe motociclete sau vehicule de teren, cu scopul de a străpunge linia frontului și de a identifica eventuale breșe, urmând ca trupele mai numeroase să intervină ulterior pentru a consolida câștigurile teritoriale. Această tactică pare să fie legată și de epuizarea stocurilor de tancuri din perioada sovietică, care sunt tot mai puține în dotarea armatei ruse.

În prima jumătate a anului 2025, Rusia a pierdut aproape 1300 de oameni pe zi – uciși și răniți. Reprezentantul NATO a presupus că pierderile totale ale Rusiei au depășit 1 milion de persoane, dintre care aproximativ 250 de mii – uciși în luptă.

La rândul ei, Ucraina demonstrează că este capabilă să lovească în adâncul teritoriului rus și să afecteze potențialul militar-industrial al acestuia. Pe 15 iunie, în urma unui atac cu dronă, a fost lovit unul dintre principalele obiective de producere a dronelor de tip „Shahed”, iar pe 14 iunie Ucraina a raportat un atac reușit asupra unor fabrici de producere a munițiilor, explozibililor și rachetelor.

Vorbind despre pierderile ucrainene, el s-a referit la datele făcute publice de președintele Volodimor Zelenski: 46 de mii de soldați ucraineni uciși și 380 de mii răniți. Ucraina înregistrează cel puțin 50–100 de pierderi în luptă pe zi. ONU a raportat peste 40 de mii de victime în rândul populației civile din Ucraina, dintre care aproximativ 13 mii decedați. Totuși, reprezentantul NATO consideră că numărul real este, probabil, mai mare.

De menționat că datele privind pierderile ucrainene sunt colectate de proiectul UA Losses, care a întocmit o listă nominală cu 77 de mii de soldați ucraineni uciși.

Reprezentantul NATO a declarat că, așa cum a mai spus anterior, „creșterea ajutorului acordat Ucrainei, fără îndoială, ar putea îmbunătăți dinamica de pe câmpul de luptă – și invers”. Totodată, potrivit lui, indiferent de dinamica de pe câmpul de luptă, în NATO există în continuare îndoieli că Rusia este interesată de negocieri substanțiale privind încetarea focului: „Credem că Rusia este dispusă să încheie acorduri pe termen scurt (de încetare a focului) sau să facă pași mici în această direcție, dacă acest lucru este în interesul Rusiei, dar acum nu vedem ca obiectivele lui Vladimir Putin în războiul său din Ucraina să se fi schimbat semnificativ”.

Cât timp va putea Rusia să susțină financiar războiul și există riscul unui atac asupra țărilor baltice?

Înaltul oficial NATO a oferit, de asemenea, detalii privind evaluarea situației economice din Rusia. El a menționat că 32% din bugetul Federației Ruse pentru anul 2025 este alocat războiului din Ucraina. Înainte de conflict, cheltuielile pentru apărare reprezentau 14,5% din buget. În prezent, Rusia se află pe o traiectorie care ar putea duce la alocarea a până la 40% din bugetul național pentru susținerea războiului. În același timp, creșterea economică, estimată la circa 4% în 2024, este așteptată să încetinească până la aproximativ 1% în acest an.

Oficialul NATO a precizat că, deși sectorul militar rusesc este în plină expansiune, acest lucru contrastează profund cu o economie civilă tot mai tensionată. Capacitățile industriale funcționează la limită, dar se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă și un deficit bugetar considerabil, acoperit parțial prin utilizarea Fondului național de bunăstare, care însă s-a redus drastic – de la 150 miliarde de dolari la 37 miliarde.

Cu toate acestea, în cadrul NATO se consideră că Rusia poate continua să finanțeze războiul cel puțin până în 2027.

Răspunzând la o întrebare privind un posibil atac al Rusiei asupra țărilor baltice, reprezentantul NATO a precizat că Vladimir Putin ia în serios articolul 5 al Alianței privind apărarea colectivă, potrivit căruia un atac asupra unui aliat este considerat un atac asupra tuturor.

Plănuiește Moscova să trimită 10 mii de soldați în Republica Moldova?

Înaltul reprezentant al NATO a comentat, de asemenea, declarația prim-ministrului Dorin Recean, potrivit căreia Rusia ar intenționa să desfășoare 10 mii de soldați în regiunea transnistreană, la granița cu Ucraina. Oficialul NATO a afirmat că Rusia a acționat activ pentru a submina instituțiile democratice ale Republicii Moldova, atât în contextul alegerilor prezidențiale, cât și al referendumului constituțional. Potrivit lui, Moscova a cheltuit milioane de dolari în 2024 în acest scop, direcționând fonduri către partide afiliate și susținându-le prin campanii de dezinformare în rețelele sociale.

Totuși, oficialul a subliniat că, în ceea ce privește o amenințare militară reală și directă, NATO nu observă în prezent niciun indiciu că Republica Moldova ar fi vizată de o astfel de acțiune din partea Rusiei.

El a adăugat că NATO își valorifică capacitățile pentru a contribui la securitatea spațiului aerian al Republicii Moldova, iar prin intermediul programului de parteneriat, Alianța colaborează în mod constant cu autoritățile de la Chișinău.

În încheiere, oficialul a reiterat că, în acest moment, nu există semnale privind o amenințare militară directă din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ceban, despre minorii opriți la vamă înainte de campionatul anulat la kickboxing: „e regretabil că au fost numiți criminali”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a condamnat interzicerea intrării în țară a unor sportivi minori care urmau să participe la campionatul mondial de kickboxing organizat la Chișinău, dar care a fost anulat de Ministerul Educației și Cercetării. Totodată, edilul a acuzat guvernarea de „minciuni și dezinformare”, menționând că „e regretabil că niște copii au ajuns să fie numiți criminali”. Ceban a făcut aceste declarații în cadrul ședinței Primăriei din 25 iunie. NewsMaker a solicitat un comentariu de la serviciul de presă al partidului de guvernare, dar nu am primit, deocamdată, un răspuns.

„Am văzut câtă minciună și dezinformare a transmis guvernarea referitor la un eveniment sportiv. Este foarte regretabil faptul că niște copii, cu o vârstă medie de 14-15 ani, au ajuns să fie numiți criminali. În percepția lor, acești copii sunt calificați drept mercenari Wagner care urmau să destabilizeze nu știu ce.

Este regretabil acest lucru. Acest șir al minciunilor vine pe fundalul lipsei de rezultate la nivel de țară. Acum au trecut orice limită posibilă. Încearcă să paseze vina pe oricine”, a declarat edilul.

Totodată, Andrei Pavaloi, șef-adjunct la Direcția Generală Educație, Tineret și Sport din Chișinău, a venit cu precizări privind organizarea competiției.

Potrivit acestuia, campionatul a fost organizat de către Federația Mondială de Kickboxing și nu de Primăria Chișinău sau Asociația de Kickboxing din R. Moldova.

„Asociația doar a depus dosarul pentru a atrage această competiție prestigioasă. La adunarea generală din Spania, unde au participat 123 de țări, s-a luat decizia de a organiza acest campionat în R. Moldova. Astfel, țara noastră urma să asigure doar partea tehnică”, a explicat Pavaloi.

În ceea ce privește delegarea echipelor de sportivi, spune el, aceasta este exclusiv responsabilitatea Federației Mondiale.

„Țările au transmis listele Federației Mondiale, care, la rândul său, le-a transmis către asociația din R. Moldova pentru a cunoaște de câte locuri de cazare este nevoie și alte detalii tehnice. În rest, ceea ce ține de delegarea persoanelor la campionat, R. Moldova nu a avut nicio atribuție”, a mai spus oficialul.

În legătură cu delegațiile din Rusia și Belarus, Pavaloi a menționat că, urmare a neclarităților, la solicitarea asociației din R. Moldova, Federația Internațională a cerut retragerea celor două țări din campionat.

„Respectiv, membrii acestor țări au fost informați din timp și nici nu s-au pornit spre R. Moldova”, a conchis el.

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că printre sportivii cărora li s-a refuzat luni, 23 iunie, intrarea în Republica Moldova se aflau și minori. Potrivit ministrei, decizia a fost luată din motive de securitate, întrucât adolescenții „nu au putut prezenta dovezi clare privind scopul vizitei, identitatea însoțitorilor și organizatorul evenimentelor la care urmau să participe”.

Precizăm că, în cursul zilei de luni, 23 iunie, reprezentanți ai opoziției și canale afiliate acestora au publicat pe rețelele de socializare mai multe înregistrări video cu sportivi — inclusiv din România — care ar fi fost opriți la frontieră sau reținuți la punctul vamal. Deputatul și membrul MAN, Gaik Vartanean, a declarat că printre cei întorși s-ar afla și minori din Georgia, Lituania și România.

195 de persoane „cu risc sporit pentru securitatea națională” au încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la controversatul campionat de kickboxing organizat de Primăria Chișinău, însă accesul acestora a fost blocat. Din acest număr, Poliția de Frontieră a aplicat măsura de neadmitere pe teritoriul țării pentru 19 persoane, iar altor 176 li s-a refuzat îmbarcarea spre Republica Moldova, în urma schimbului de informații și a cooperării internaționale. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, majoritatea celor vizați veneau din Federația Rusă și Belarus. Detalii – AICI.

***

Amintim că Chișinăul urma să găzduiască, în perioada 22–27 iunie, „Campionatul European de Kickboxing”, organizat de Federația Mondială de Kickboxing — o structură nerecunoscută de Comitetul Olimpic Internațional — cu sprijin financiar din partea Primăriei Chișinău. Competiția, care nu a fost autorizată de Ministerul Educației și Cercetării și nici de alte instituții responsabile ale statului, a generat un scandal public. PAS a acuzat Primăria Chișinău că ar intenționa să aducă în țară peste 200 de sportivi din Rusia și Belarus, printre care și militari, care ar putea crea tensiuni și destabilizări. Primarul Ion Ceban și municipalitatea au respins aceste acuzații. Pe 21 iunie, edilul a publicat o adresare către federațiile de sport din Republica Moldova, cărora le-a cerut să transmită membrilor PAS că „îndrugă prostii” și că „se dau de rușine în toată lumea sportului”.



















Ion Ceban

Ceban, după ce consilierii PAS au anunțat că-l vor denunța la poliție: „Să-și cheme toată cohorta de apărători”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a declarat intenția fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) de a se plânge la poliție pe comportamentul manifestat de el și consilierii partidului său – Mișcarea Alternativă Națională (MAN) – la ședința CMC de la sfârșitul săptămânii trecute „mai puțin contează”. Edilul a spus că consilierii PAS „nu au decât să-și cheme toată cohorta de apărători”. Precizările au fost făcute în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei Chișinău din 25 iunie.

Ion Ceban a sugerat că comportamentul pe care l-a manifestat la ședința CMC de săptămâna trecută a fost unu firesc. „Probabil că pentru toată lumea este o emoție naturală atunci când cineva își bagă laba galbenă și scoate 98 de milioane din educație pentru copiii din municipiul Chișinău. Eu nu cred că acel comportament putea să fie cumva altfel. Dvs, dacă o să vă vină acasă și o să vă scoată din buzunar dvs personal bani, cred că veți avea un comportament nu mai puțin similar”, a declarat edilul.

Întrebat cum comentează intenția consilierilor municipali PAS de a face o sesizare la poliție în privința conduitei sale, primarul capitalei a spus: „Nu au decât să-și cheme toată cohorta de apărători, că am înțeles că atunci când li se indică locul, un pic, fac pișă pe ei. (…) Noi avem practic toți la comanda celor din PAS. Așa că plus unu, minus unu, mai puțin contează”.

Amintim că ședința Consiliului Municipal Chișinău din 20 iunie a fost marcată de violențe. Consilierii PAS, cei de la MAN și Ion Ceban s-au certat pe marginea a două subiecte: un eveniment de kickboxing programat să se desfășoare la Chușinău și redirecționarea fondurilor destinate cantinelor școlare din oraș către Ministerul Educației și Cercetării, decizie luată de Guvern din cauza neadoptării bugetului municipal pentru 2025. Părțile și-au adus acuzații, au făcut schimb de replici acide și chiar s-au îmbrâncit.

Pe 24 iunie, într-un briefing de presă, fracțiunea PAS din CMC a anunțat că va depune sesizări la poliție privind conduita colegilor lor de la MAN și primarului Ion Ceban la ședința respectivă. Reprezentanții PAS i-au acuzat de comportament „bădărănesc” și „profund anti-democratic”.

Zaharova, după ce MAE a recomandat moldovenilor să evite Rusia: „Se pare că așa îi avertizează pe spioni”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia este deschisă vizitelor cetățenilor moldoveni „cu bună purtare”. Declarația vine după ce Chișinăul a emis o alertă de călătorie pentru Rusia, ca urmare a anunțului FSB privind reținerea a „doi cetățeni ai Moldovei” sub acuzația că ar fi „agenți” ai SIS. Ministerul de Externe al Moldovei a calificat acuzația drept nefondată și a motivat alerta de călătorie prin hărțuirea și reținerea mai multor moldoveni în Rusia, însă Moscova, prin vocea Zaharovei, susține că astfel „se pare că” Chișinăul „îi avertizează pe spioni”.

„Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a emis un avertisment privind nerecomandarea călătoriilor în Rusia, după ce FSB a anunțat reținerea a doi agenți ai serviciilor speciale moldovenești la Moscova. Se pare că așa îi avertizează pe spioni că nu ar trebui să mai meargă în Rusia. Noi doar ne bucurăm întotdeauna de cetățenii Moldovei cu bună purtare. Și ei știu asta”, a scris Zaharova pe Telegram.

***

În dimineața zilei de 25 iunie, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat reținerea a „doi cetățeni ai Republicii Moldova”, la Moscova, sub acuzația că ar fi „agenți” ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Potrivit FSB, aceștia au folosit documente false pentru a intra în capitala rusă, unde ar fi avut misiuni atribuite de SIS, îndreptate „împotriva securității Federației Ruse”. Conform aceleiași surse, suspecții și-ar fi recunoscut vina și au fost plasați în arest preventiv. Aceștia ar risca până la 8 de închisoare.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a calificat drept „nefondate și speculative” acuzațiile formulate de FSB-ul rus. Instituția a declarat că „mai mulți cetățeni moldoveni sunt supuși acțiunilor de hărțuire, intimidare sau tratamente abuzive pe teritoriul acestei țări” și a emis o alertă de călătorie pentru Federația Rusă. Chișinăul a precizat că Ambasada Republicii Moldova la Moscova a solicitat accesul consulului la mai mulți cetățeni moldoveni reținuți, însă partea rusă a refuzat acest lucru. Totodată, ministerul a menționat că, în prezent, sunt întreprinse toate demersurile diplomatice necesare pentru a oferi asistență consulară cetățenilor Republicii Moldova. Serviciul de Informații și Securitate nu a reacționat deocamdată la acuzațiile FSB-ului rus.

Chișinăul a emis o alertă de călătorie în Federația Rusă și pe 3 iunie 2025. Ministerul Afacerilor Externe declara că decizia a fost luată „în contextul agravării situației de securitate din regiune, precum și ca urmare a constatării unor cazuri de aplicare, de către autoritățile Federației Ruse, a măsurilor de constrângere în raport cu imigranții străini”. Chișinăul preciza că aceste măsuri includ reținerea la traversarea frontierei sau în timpul raziilor pe teritoriul Federației Ruse, transferarea în centre de detenție preventivă, precum și aplicarea de sancțiuni administrative sau învinuiri penale, fără prezentarea unor probe concludente.

Va compensa Guvernul creșterea ratei la creditele „Prima Casă“? Ce spune ministra Economiei

Guvernul nu ia în calcul, deocamdată, să intervină pentru a compensa creșterea ratelor la creditele „Prima Casă”, dar monitorizează situația. Declarația a fost făcută de ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, în cadrul emisiunii „Есть вопросы”, la NewsMaker. Oficiala a explicat că rata de refinanțare este determinată de o formulă matematică și nu depinde nici de Guvern, nici de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Potrivit ministrei Economiei, ratele la ipotecă au crescut cu 2% din cauză inflației, care a ajuns de la 9%, în ianuarie, la 7,8%, în prezent: „Noutatea bună este că se temperează inflația și această rată nu este pentru mulți ani. Ea se revizuiește odată la jumătate de an  și, respectiv, va fi  revizuit iarăși în luna noiembrie, când  vom vedea care va fi situația”.

În ceea ce privește eventualele compensații prin intermediul pachetului „Bugetul Plus”, susținut de Uniunea Europeană, ministra a lăsat să se înțeleagă că acesta nu este prevăzut pentru creditele ipotecare. Ea a adăugat, însă, că autoritățile urmăresc cu atenție evoluția pieței și preferă, deocamdată, să nu intervină.

„Este o bună întrebare.  Da, întotdeauna este un echilibru. Trebuie statul sau nu să se amestece în regulile de piață? Eu cred că noi trebuie să fim corecți,  pentru că există  regulile piaței, există  piața financiară. (…) Cred că trebuie să lăsăm piața să funcționeze. La momentul  actual o să monitorizăm  situația, să vedem cum decurg lucrurile.  (…) Vedem și o tendență pozitivă în creșterea salariilor,  creșterea venitului disponibil al populației și eu cred că asta este o premiză ca să dăm pace pieții deocamdată să-și facă job-ul și să nu intervenim”, a explicat Nistor.

Amintim că beneficiarii programelor guvernamentale „Prima Casă” și „Prima Casă Plus” au început să primească, începând cu 20 iunie, notificări privind majorarea ratelor la creditele ipotecare începând cu 1 iulie. Potrivit expertului economic Stas Madan, dobânda va crește cu 2,12 puncte procentuale, ca urmare a unei inflații mai ridicate în ultimele luni.

În acest context, în mediul online a fost lansată o petiție adresată Guvernului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Infrastructurii și Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Semnatarii solicită compensarea parțială a ratelor lunare pentru creditele contractate prin programul „Prima Casă”. „Lipsa de acțiune riscă să transforme un program social într-o cauză de instabilitate financiară pentru mii de familii”, se arată în textul petiției, semnată deja de peste 740 de persoane.

Cum se schimbă ratele ipotecare și ce impact vor avea asupra pieței imobiliare, am explicat – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: