Dionis Catanoi, numit director general al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar

Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar anunță numirea lui Dionis Catanoi în funcția de director general. Noul director preia mandatul cu angajamentul să asigure continuitatea procesului de modernizare și eficientizare a activităților FGDSB, cu accent pe protecția deponenților, alinierea la standardele internaționale și aproprierea de practicile Uniunii Europene.

Dionis Catanoi dispune de o vastă experiență în domeniul financiar, având expertiză în transformarea digitală și implementarea de soluții inovatoare. Pe parcursul carierei sale, a ocupat diverse funcții de conducere, coordonând proiecte strategice de modernizare, digitalizare și optimizare operațională. A fost responsabil pentru dezvoltarea și implementarea strategiilor organizaționale, lansarea de produse financiare inovatoare și gestionarea relațiilor cu instituții internaționale.

Printre realizările sale se numără coordonarea dezvoltărilor tehnice ale prestatorilor de servicii de plată pentru implementarea sistemului MIA Plăți Instant, un proiect de succes al Băncii Naționale a Moldovei. Acest proiect a avut un impact semnificativ asupra modernizării infrastructurii sistemului de plăți din țară, facilitând tranzacțiile rapide și sigure, accelerând dezvoltarea economiei digitale și consolidând încrederea publicului în sistemul bancar.

«Asumarea conducerii Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este o mare responsabilitate și onoare. Obiectivul meu este să continuăm modernizarea instituției, cu accent pe digitalizare, inovare și optimizare a proceselor pentru a oferi deponenților siguranță și încredere. Totodată, ne vom concentra pe continuarea eforturilor de aliniere a sistemului de garantare a depozitelor din RM la standardele UE, asigurând o protecție mai solidă și o stabilitate financiară crescută. Un alt obiectiv important este intensificarea eforturilor de educație financiară a publicului, prin campanii menite să crească gradul de conștientizare și încredere în sistemul financiar» – a declarat Dionis Catanoi.

Despre FGDSB: Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) a fost constituit ca persoană juridică de drept public la 01 iulie 2004 și are menirea de a garanta depozitele constituite în bănci, a proteja interesele deponenților și a contribui la stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova. FGDSB administrează Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) și Fondul de rezoluție bancară (FRB). Fondul de acoperire a depozitelor bancare garantează depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în toate instituțiile membre. Prin urmare, în cazul în care depozitele unei bănci devin indisponibile, FGDSB garantează compensarea acestora fiecărui deponent în limita nivelului de acoperire. Orice bancă licențiată de Banca Națională pentru activitatea de atragere a depozitelor devine, în mod obligatoriu, instituție membră a Fondului de acoperire a depozitelor bancare din ziua intrării în vigoare a deciziei privind eliberarea licenței.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Fără telefoane și ceasuri: Parlamentul va examina cu ușile închise structura și efectivul Armatei Naționale. Apelul lui Grosu🔥🔥🔥

Parlamentul va examina pe 8 octombrie proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale, într-o ședință cu caracter închis. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, că documentul conține informații clasificate ca secret de stat.

„Proiectul de hotărâre va fi examinat într-o ședință cu caracter închis, deoarece documentul conține informații clasificate ca secret de stat și urmează regimul Legii cu privire la secretul de stat”, anunță Grosu.

Potrivit speakerului, la ședința închisă vor putea participa doar deputații și un număr foarte restrâns de angajați ai Secretariatului Parlamentului. Deputații vor avea acces în baza legitimației și nu vor putea avea asupra lor dispozitive electronice, inclusiv telefoane, laptopuri sau ceasuri.

„Facem apel la deputați să dea dovadă de responsabilitate și respect pentru Armata Națională și pentru eforturile depuse de aceasta pentru a proteja pacea și liniștea în Republica Moldova”, a mai scris Grosu în mesajul transmis.

Ședința plenară din 8 octombrie va începe la ora 13:00.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Al doilea zbor neautorizat într-o singură zi, detectat în spațiul aerian al Moldovei⚡️⚡️⚡️

Un nou zbor neautorizat a fost detectat în spațiul aerian al Republicii Moldova în seara de 7 octombrie, anunță Ministerul Apărării. Este al doilea incident de acest fel înregistrat în aceeași zi, în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei.

Potrivit instituției, zborul a fost detectat la ora 20:04, în zona localității Pervomaisc. Un minut mai târziu, la ora 20:05, a părăsit spațiul aerian național în direcția localității Limanske, din regiunea Odesa, Ucraina.

Ministerul Apărării precizează că Serviciul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian al Republicii Moldova, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Amintim, Ucraina a fost supusă unui atac masiv astăzi, cu drone și rachete. Doar în Prîlukî, regiunea Cernigov, cel puțin 18 persoane și-au pierdut viața, inclusiv patru copii, trei dintre care aveau doar un anișor, după ce o rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe. Salvatorii continuă să caute oameni sub dărâmături, a anunțat președintele Volodimir Zelenski. În urma atacului, alte cel puțin 50 au fost rănite.

Pe lângă Prîlukî, au fost lovite și Kievul, Dnipro, Zaporojie, Kremenciuk și Odesa. Pe lângă clădirile de locuit, au fost afectate obiective industriale și de transport. Potrivit informațiilor preliminare, în urma atacurilor, cel puțin 25 de persoane au murit în total.

În regiunea Odesa, două drone au lovit șoseaua spre Maiaki, care duce către frontiera cu Republica Moldova, la punctul de trecere Palanca. Imagini cu cele două lovituri au fost publicate de „Политика Страны”. Detalii – AICI.

Precizăm, procurorii din Moldova au inițiat, până în prezent, 30 de cauze penale legate de survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Până în prezent, nicio persoană nu a fost recunoscută în calitate de bănuit sau învinuit. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Noii membri ai UE, „sub supraveghere” timp de 15 ani? Tofan: „Nu vrem să fim un membru de rangul doi”

Premierul Vasile Tofan spune că înțelege îngrijorările statelor membre ale UE și garanțiile suplimentare cerute în perspectiva extinderii, însă precizează că Moldova nu vrea să fie „un membru de rangul doi”. Declarația a fost făcută într-un interviu în limba olandeză oferit pentru VRT NWS, în contextul propunerii Comisiei Europene de a ține noile state membre „sub supraveghere” timp de 15 ani după aderare.

Premierul a reiterat că Moldova își propune să încheie negocierile de aderare în 2028 și să devină membră a Uniunii Europene în 2030. Potrivit acestuia, Moldova are o contribuție de adus UE, inclusiv prin legăturile economice cu regiunea.

„Vom fi ușor de integrat. Avem și multe de oferit. Nu doar vin și peisaje frumoase. Putem fi și o punte economică spre Europa de Est și Ucraina”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Amintim, Comisia Europeană a prezentat pe 6 octombrie o nouă propunere amplă care prevede garanții suplimentare pentru noile state membre. Finanțarea și drepturile de vot ale acestora ar putea fi suspendate dacă încalcă statul de drept, în cadrul unui mecanism aplicabil în primii 15 ani după aderare, scrie Euronews. Propunerea include și măsuri pentru integrarea treptată a țărilor candidate și privind guvernanța.

Măsurile urmăresc să împiedice o eventuală schimbare de regim într-un nou stat membru să perturbe procesul decizional al UE.

„Am fost criticată dur când am spus pentru prima dată că nu vreau să văd noi cai troieni în Uniunea Europeană. Era înainte de alegerile din Ungaria. Astăzi pot spune: fără alți Viktor Orbán”, a declarat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.

Tot atunci, Marta Kos a anunțat că Comisia Europeană intenționează să prezinte pe 28 octombrie o foaie de parcurs pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Documentul va stabili pașii următori, calendare provizorii și rezultate clare de obținut. Detalii – AICI.

Pe 7 octombrie, Moldova a primit invitația oficială de a prezenta pozițiile de negociere pentru două grupuri de capitole de aderare la Uniunea Europeană. Este vorba despre grupul de clusterul 2 – „Piața internă” și clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”. Vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a precizat, în prima sa reacție, că această etapă pregătește deschiderea formală a celor două clustere la următoarea Conferință interguvernamentală. Detalii – AICI.

***

Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial în iunie 2024.

În iunie 2026, Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri, „Fundamentele”, care include capitole privind statul de drept, justiția și instituțiile democratice, iar în iulie 2026 a fost deschis și clusterul privind relațiile externe.

Moldova speră să deschidă toate clusterele de negociere cu UE până la sfârșitul anului 2026.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Rusia denaturează vorbele?/ Stație sovietică aduce apă-n Chișinău/ Adjunctul lui Ceban scuipă poliția?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

— Îmbrânceli la Catedrală: poliția și primăria, din nou în conflict
— Iurie Radulov ar putea fi extrădat în Moldova în decurs de o lună
— Hajder: Stația de la Vadul lui Vodă nu va funcționa încă 5–10 ani
— Dodon l-a felicitat pe Putin: „Mulți văd în Rusia un partener și prieten”
— Ciumă în Rusia? ANSP: riscul pentru Moldova este foarte scăzut
— Chiveri răspunde Moscovei: trupele ruse nu devin legale prin interpretări
— Moldova Security Forum: Moldova, Ucraina și NATO vor discuta despre securitate

Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: