Facebook/Vlad Țurcanu

TRM, reacție la raportul Curții de Conturi: cum explică compensația de 1,5 mln lei pentru Țurcanu în caz de demisie

Compania publică „Teleradio-Moldova” (TRM) a declarat că a luat act de raportul Curții de Conturi și a implementat o parte dintre recomandări. Referitor la semnarea reciprocă a contractelor de muncă dintre președintele Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD) și directorul TRM, compania a precizat că situația s-a produs din cauza unui vid legislativ și că prevederile contractului individual de muncă al directorului general nu încalcă Codul Muncii. Menționăm că, potrivit Curții, subordonarea reciprocă și practica contractelor au generat angajamente de plată de 364,3 mii lei la încetarea mandatului directorului Vladimir Țurcanu și circa 1,5 mln lei în cazul încetării anticipate a contractului individual.

Ce a arătat raportul Curţii de Conturi

Pe 7 noiembrie, Curtea de Conturi a examinat proiectul raportului de audit privind gestionarea resurselor financiare și a patrimoniului public de către compania „Teleradio-Moldova” în 2023-2024.

Potrivit Curții, auditul a identificat „deficiențe semnificative”. Iată câteva dintre acestea:

  • Planul de finanțare din Caietul de sarcini a conținut doar bugetul general al companiei și defalcări pentru subdiviziunile radio și televiziune, fără a include bugete detaliate pentru fiecare serviciu media audiovizual;
  • Tarifele pentru serviciile de difuzare și producție au fost stabilite exclusiv în funcție de piața concurențială și indicatorii externi, fără a fi corelate cu costurile reale efectiv suportate de instituție;
  • O parte din banii proveniți din activitatea comercială au fost repartizați către o categorie restrânsă de angajați sub formă de stimulente salariale suplimentare, fără a documenta corespunzător contribuția suplimentară în raport cu sarcinile și atribuțiile din fișa postului sau contractului individual de muncă al acestora;
  • compania a înregistrat cheltuieli peste limitele bugetare aprobate de către Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare (CSD) în sumă totală de 21.491,8 mii lei;
  • din cauza subordonării reciproce între directorul general al TRM și președintele și secretarul CSD, precum și din cauza practicii de negociere și încheierea contractelor individuale de muncă între aceștia, contrar prevederilor normative în vigoare, TRM și-a asumat angajamente de plată în sumă de 364,3 mii lei la încetarea mandatului directorului general, precum și de circa 1,5 milioane lei în caz de încetare a contractului individual de muncă înainte de încetarea mandatului acestuia.

Menționăm că președintele CSD este Arcadie Gherasim, iar secretarul este Loretta Handrabura.

Potrivit Curții de Conturi, în contextul celor identificate, companiei i-au fost înaintate 15 recomandări.

Ce spune TRM

Pe 10 noiembrie, compania „Teleradio-Moldova” a reacționat la cele constatate de Curtea de Conturi, „reieşind din interesul public sporit faţă de raportul de audit, precum şi din unele interpretări eronate apărute în spaţiul public”.

„Suma menţionată de Curtea de Conturi ca depăşire a cheltuielilor aprobate pe unele articole de cheltuieli se referă, în cea mai mare parte (peste 8,8 milioane de lei), la uzura mijloacelor fixe — o categorie de cheltuieli care, potrivit normelor contabile, nu se planifică în bugetul anual. Acestea reprezintă o diminuare treptată a valorii echipamentelor, utilajelor şi altor bunuri aflate în proprietatea instituţiei, fără a presupune angajamente sau consum suplimentar de resurse financiare. Practic, este vorba despre procesul de amortizare a mijloacelor fixe existente, nu despre cheltuieli noi”, a declarat compania.

Potrivit Teleradio-Moldova, „alte peste 5,7 milioane de lei se referă la cotizaţiile internaţionale achitate de TRM”. „Din această sumă, 2,87 milioane de lei reprezintă plata către Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune pentru acoperirea unor cheltuieli suportate de TRM la organizarea Summitului Comunităţii Politice Europene din 1 iunie 2023. Această sumă a fost transmisă TRM de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în baza unui contract semnat la 22 decembrie 2023, iar banii au ajuns pe conturile Companiei abia la 26 decembrie 2023, fapt ce a făcut imposibilă aprobarea modificărilor bugetare până la sfârşitul anului. Alte 2,3 milioane de lei provin din contractul semnat cu UEFA pentru drepturile de difuzare a campionatelor europene şi celui naţional de fotbal, încheiat tot în luna decembrie 2023”, a adăugat compania.

Compania a mai declarat că „o altă parte a cheltuielilor peste limitele aprobate (2,8 milioane de lei) se referă la crearea provizioanelor pentru concedii de odihnă nefolosite, acumulate pe parcursul anilor precedenţi, inclusiv în perioada pandemiei COVID-19”: „Aceste provizioane nu au presupus cheltuirea efectivă a resurselor financiare. De asemenea, unele cheltuieli suplimentare au fost determinate de majorarea tarifelor la utilităţi, sau de recepţionarea facturilor fiscale în anul următor celui de gestiune”.

În ceea ce priveşte constatarea Curţii de Conturi legată de repartizarea veniturilor din publicitate şi contracte comerciale, TRM a declarat că „aceste sume au fost distribuite în baza unui regulament intern aflat în vigoare şi anterior, care prevede recompensarea angajaţilor implicaţi direct în realizarea proiectelor respective — reporteri, prezentatori, tehnicieni, etc — pentru munca suplimentară sau sarcinile efectuate în afara fişei postului”: „În anul 2023 de de suplimente din activitatea comercială au beneficiat 103 angajaţi ai TRM, iar în 2024 – 111”.

„Referitor la observaţiile privind semnarea reciprocă a contractelor de muncă dintre preşedintele CSD şi directorul general al TRM, această situaţie s-a produs ca urmare a unui vid legislativ, care nu depinde de administraţia Companiei. Ce ţine de interpretările legate de prevederile contractului individual de muncă al directorului general al TRM, acestea nu încalcă normele prevăzute în Codul Muncii”, a precizat compania.

„Teleradio-Moldova” a adăugat că „a luat act de raportul de audit al Curţii de Conturi pentru anii 2023–2024 şi menţionează că o parte dintre recomandări au fost deja îndeplinite, iar altele se află în proces de implementare”. „Administraţia instituţiei va continua să colaboreze cu autorităţile competente pentru a corecta eventualele neconformităţi şi pentru a consolida transparenţa şi buna gestiune financiară a Companiei. TRM reafirmă angajamentul său ferm pentru o administrare corectă, transparentă şi responsabilă a fondurilor publice şi respinge orice interpretare eronată care ar putea crea o imagine falsă asupra activităţii sale financiare”, se mai arată în declarația companiei.

Reacția secretarului CSD

„Fiind vizată în “aranjamentul contractual problematic, …. nejustificat”, din Raportul Curții de Conturi, cu referire la 2 membri ai CS, președintele și subsemnata, discutat și tirajat în spațiul public, precum e și firesc, deoarece contribuim cu toții și la asigurarea bugetului TRM, țin să precizez că nu este “un aranjament”, ci un raport de muncă prevăzut în Codul serviciilor media audiovizuale. Vedeți articolul 47 alin (1). Respectiv, justificat prin lege! Atât cât mă cunoașteți unii, puteați admite ca aș fi acceptat un contract ilegal și “aranjamente pe sub masă”? Un asemenea contract de muncă, desigur, nu trebuie semnat cu directorul general, a cărei activitate, precum și a furnizorului public național compania de servicii media “Teleradio-Moldova”, sunt supravegheate de Consiliul de supraveghere. Aceasta lacună legislativă trebuie revăzută, pentru a exclude conflictul de interese între părți”, a comunicat Loretta Handrabura.

***

TRM este principala instituție publică a audiovizualului din țara noastră, deținând între altele televiziunea Moldova 1 și postul Radio Moldova. În ultimii ani, compania a fost vizată de mai multe scandaluri și nemulțumiri, în special din partea jurnalistului și fostului director al Moldova 1, Mircea Surdu, care îl acuză pe directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, de lipsă de transparență în gestionarea banilor publici.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Revistă școlară IPG ,, Luceafărul " or. Biruința

FOTO/VIDEO Flashmob în școli și grădinițe din Moldova: cadrele didactice cer „demnitate pentru educație”. Reacția MEC

Marți, 16 decembrie, în mai multe instituții educaționale din Moldova a avut loc „o acțiune de sensibilizare și presiune sindicală”. Angajații au ridicat foi albe și altele cu inscripția „Demnitate pentru educație” și au citit un articol din Constituție. Potrivit Federației Sindicale a Educației și Științei, articolul „garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil”. Într-un comentariu pentru NM, Ministerul Educației a declarat că „recunoaște că situația privind salarizarea nu corespunde așteptărilor justificate ale angajaților din sistem”, însă „înțelege și argumentele prezentate de Ministerul Finanțelor”.

Despre faptul că în instituțiile educaționale va avea loc „o acțiune de sensibilizare și presiune sindicală” a anunțat, pe 15 decembrie, Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei. Federația a motivat că „acțiunea are loc în ziua în care Comisiile parlamentare discută proiectul Legii Bugetului, pentru a transmite un mesaj clar: Educația nu poate fi ignorată”. Potrivit Federației, până la ora 11:30, „cadrele didactice și științifice din toată țara vor ridica o foaie albă curată – simbol al demnității și al viitorului încă nescris și vor citi cu voce tare Articolul 43 din Constituția R. Moldova, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil”.

Conform Federației, corpul didactic cere alocarea surselor financiare bugetare pentru majorarea cuantumului valorii de referință „care ar păstra puterea de cumpărare și ar preveni creșterea discrepanței dintre salariul mediu din Educație și Cercetare și media pe economie”.

„Demnitate pentru educație”

Între timp, pe 16 decembrie, pe rețelele de socializare au apărut mai multe postări cu participanții la acțiunea anunțată de Federație. Aceștia au ridicat foi albe și altele cu inscripția „Demnitate pentru educație” și au citit Articolul 43 din Constituție. La acțiune au participat: angajați ai gimnaziului din satul Mirești, raionul Hîncești; ai gimnaziului din satul Hîjdieni, raionul Glodeni; angajați ai revistei școlare „Luceafărul” din orașul Biruința; ai gimnaziului și grădiniței din satul Pașcani, raionul Hîncești; ai Liceului Teoretic „Minerva” din Chișinău; ai gimnaziului din Japca, raionul Florești.

„Solicităm Guvernului să majoreze cu 21,5% cuantumul valorilor de referință conform raportului dintre salariul mediu pe economie și cel din educație, să stabilească valoarea de referință de bază la 2670 lei, iar pentru cadrele didactice, științifico-didactice, de conducere și științifice – 3100 lei”, a declarat un reprezentant al gimnaziului din satul Hîjdieni.

Reacția Ministerului Educației

Într-un comentariu pentru NewsMaker, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a declarat că „salută implicarea și activismul sindicatelor din domeniul educațional, apreciază efortul enorm al cadrelor didactice și recunoaște că situația privind salarizarea nu corespunde așteptărilor justificate ale angajaților din sistem”.

„În ultimii patru ani, salariile profesorilor au înregistrat o creștere de aproximativ 60%, iar Guvernul și MEC au reiterat angajamentul politic ca salariul mediu în educație să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie”, a declarat Ministerul.

Ministerul Educației a mai spus că „susține majorarea continuă a salariilor cadrelor didactice, însă înțelege și argumentele prezentate de Ministerul Finanțelor privind necesitatea prioritizării investițiilor strategice pe termen scurt, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă, care să permită în viitor creșteri salariale stabile și realiste”.

„Obiectivul nostru este de a evita situații similare altor state, unde majorările salariale nefinanțabile au fost ulterior reduse la nivelul inițial. Ministerul Educației și Cercetării mizează pe angajamentul Ministerului Finanțelor ca odată cu aprobarea noii legi a salarizării și în condițiile unei creșteri economice, în septembrie 2026 vor fi implementate creșteri salariale mai apropiate de așteptările și necesitățile sistemului educațional”, a mai declarat Ministerul.

Ce a declarat ministrul Finanțelor

La ediția din 15 decembrie a emisiunii „Pe față” de la Moldova 1, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, s-a referit la solicitarea sindicatelor pentru salarii mai mari pentru profesori. Oficialul a fost întrebat în ce măsură aceste solicitări sunt luate în considerare atunci când se discută subiectul.

„Am avut o discuție cu reprezentanții mai multor sindicate din domeniul public. Discuția a fost foarte sinceră și cred că ne-au înțeles. (…) Astăzi să facem aceste majorări ar însemna să o facem pe datorie și ar fi greșit față de ei: să ne împrumutăm de pe piață ca să facem aceste majorări. Nu este modul în care ele trebuie să aibă loc. În același timp, am venit cu angajamentul ca până la 1 ianuarie 2027 să avem o nouă lege a salarizării. Noi vom face tot posibilul să venim și mai devreme cu ea. Sperăm să fie în vigoare de la 1 septembrie. Acea nouă lege a salarizării ar trebui să vină inclusiv cu corectări a normelor de salarizare”, a spus oficialul.

Totodată, ministrul a adăugat că „această nouă lege a salarizării nu pune în capul mesei să mulțumească mai tare pe unul sau pe altul, dar să aibă o analiză obiectivă a complexității muncii”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: