captură foto

Dmitrii Kozak, prima declarație după întâlnirea cu Maia Sandu: „Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”

Discuțiile de la Președinție dintre Maia Sandu și șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei Dmitrii Kozak s-au încheiat. La ieșire, Kozak a oferit o declarație scurtă pentru presă. 

„După ce s-a format guvernul și a apărut un element de stabilitate, ne-am înțeles că discutăm problemele de pe agenda bilaterală. Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”, a declarat Kozak.

Oficialul rus a precizat că părțile au discutat despre colaborare și inițierea unui dialog la nivel interinstituțional „chiar începând cu ziua de mâine” pe toate subiectele care „trezesc îngrijorare în Moldova și Rusia”.

Acesta a mai spus că a discutat cu Maia Sandu despre situația din Transnistria, casarea munițiilor, colaborare în domeniul comerțului, inclusiv ridicarea restricțiilor din prezent.

„Și, desigur, subiectul cu privire la gaz, aici este nevoie de dialog”, a adăugat Kozak.

„Voi prieteni la sigur. Și vom colabora – la sigur”, a mai spus oficialul.

Dmitrii Kozak a fost însoțit la Președinție de către ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov.

În ajun, președinta țării Maia Sandu a anunțat că la întâlnirea sa cu Dmitrii Kozak vor participa și vicepremierul, ministrul de Externe Nicu Popescu și vicepremierul pentru Reintegrare Vlad Kulminski.

Amintim că vestea despre vizita oficială a lui Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, în Moldova, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu doar o zi înainte ca aceasta să aibă loc.

Precizăm că, ultima oară, Maia Sandu s-a întâlnit cu Dmitrii Kozak în iunie 2019, în timp ce deținea funcția de premier al Republicii Moldova. Oficialii au discutat inclusiv despre situația cu privire la regiunea transnistreană.

***

Numele lui Kozak este asociat cu memorandumul, propus în 2003, care prevedea crearea unei federații asimetrice cu trei subiecți (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

R. Moldova va avea un centru național de management al crizelor: Parlamentul a dat undă verde proiectului

În Moldova va fi înființat Centrul Național de Management al Crizelor. Parlamentul a votat, în lectura a doua, proiectul de lege privind managementul situațiilor de criză, care stabilește crearea acestui centru. Instituția va coordona toate măsurile de prevenire, pregătire, intervenție și recuperare în situații de criză, la nivel național.

Proiectul de lege, susținut de 60 de deputați și elaborat de un grup de parlamentari PAS, stabilește modul în care autoritățile, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale și operatorii economici vor colabora în gestionarea integrată a crizelor.

Centrul Național de Management al Crizelor va activa sub conducerea Prim-ministrului și va avea rolul de a coordona toate acțiunile în caz de criză. În paralel, va fi creată și Comisia Națională de Management al Crizelor, alcătuită din premier, șeful Centrului, conducători ai operațiunilor, miniștri și alți responsabili, în funcție de tipul crizei.

Legea introduce și alte măsuri noi, printre care crearea registrului național al riscurilor, instituționalizarea Centrelor Operaționale de Coordonare pentru gestionarea crizelor şi a punctelor de contact 24/7. Totodată, documentul prevede elaborarea unui Plan Național de Management al Crizelor, obligatoriu pentru toate instituțiile implicate.

O altă prevedere este regimul stării de alertă, care va permite instituirea unor măsuri restrictive temporare, în condiții de legalitate și proporționalitate, pentru a limita efectele crizelor.

Proiectul de lege va intra în vigoare la 1 septembrie 2025.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: