captură foto

Dmitrii Kozak, prima declarație după întâlnirea cu Maia Sandu: „Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”

Discuțiile de la Președinție dintre Maia Sandu și șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei Dmitrii Kozak s-au încheiat. La ieșire, Kozak a oferit o declarație scurtă pentru presă. 

„După ce s-a format guvernul și a apărut un element de stabilitate, ne-am înțeles că discutăm problemele de pe agenda bilaterală. Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”, a declarat Kozak.

Oficialul rus a precizat că părțile au discutat despre colaborare și inițierea unui dialog la nivel interinstituțional „chiar începând cu ziua de mâine” pe toate subiectele care „trezesc îngrijorare în Moldova și Rusia”.

Acesta a mai spus că a discutat cu Maia Sandu despre situația din Transnistria, casarea munițiilor, colaborare în domeniul comerțului, inclusiv ridicarea restricțiilor din prezent.

„Și, desigur, subiectul cu privire la gaz, aici este nevoie de dialog”, a adăugat Kozak.

„Voi prieteni la sigur. Și vom colabora – la sigur”, a mai spus oficialul.

Dmitrii Kozak a fost însoțit la Președinție de către ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov.

În ajun, președinta țării Maia Sandu a anunțat că la întâlnirea sa cu Dmitrii Kozak vor participa și vicepremierul, ministrul de Externe Nicu Popescu și vicepremierul pentru Reintegrare Vlad Kulminski.

Amintim că vestea despre vizita oficială a lui Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, în Moldova, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu doar o zi înainte ca aceasta să aibă loc.

Precizăm că, ultima oară, Maia Sandu s-a întâlnit cu Dmitrii Kozak în iunie 2019, în timp ce deținea funcția de premier al Republicii Moldova. Oficialii au discutat inclusiv despre situația cu privire la regiunea transnistreană.

***

Numele lui Kozak este asociat cu memorandumul, propus în 2003, care prevedea crearea unei federații asimetrice cu trei subiecți (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: