captură foto

Dmitrii Kozak, prima declarație după întâlnirea cu Maia Sandu: „Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”

Discuțiile de la Președinție dintre Maia Sandu și șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei Dmitrii Kozak s-au încheiat. La ieșire, Kozak a oferit o declarație scurtă pentru presă. 

„După ce s-a format guvernul și a apărut un element de stabilitate, ne-am înțeles că discutăm problemele de pe agenda bilaterală. Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”, a declarat Kozak.

Oficialul rus a precizat că părțile au discutat despre colaborare și inițierea unui dialog la nivel interinstituțional „chiar începând cu ziua de mâine” pe toate subiectele care „trezesc îngrijorare în Moldova și Rusia”.

Acesta a mai spus că a discutat cu Maia Sandu despre situația din Transnistria, casarea munițiilor, colaborare în domeniul comerțului, inclusiv ridicarea restricțiilor din prezent.

„Și, desigur, subiectul cu privire la gaz, aici este nevoie de dialog”, a adăugat Kozak.

„Voi prieteni la sigur. Și vom colabora – la sigur”, a mai spus oficialul.

Dmitrii Kozak a fost însoțit la Președinție de către ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov.

În ajun, președinta țării Maia Sandu a anunțat că la întâlnirea sa cu Dmitrii Kozak vor participa și vicepremierul, ministrul de Externe Nicu Popescu și vicepremierul pentru Reintegrare Vlad Kulminski.

Amintim că vestea despre vizita oficială a lui Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, în Moldova, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu doar o zi înainte ca aceasta să aibă loc.

Precizăm că, ultima oară, Maia Sandu s-a întâlnit cu Dmitrii Kozak în iunie 2019, în timp ce deținea funcția de premier al Republicii Moldova. Oficialii au discutat inclusiv despre situația cu privire la regiunea transnistreană.

***

Numele lui Kozak este asociat cu memorandumul, propus în 2003, care prevedea crearea unei federații asimetrice cu trei subiecți (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Zelenski a numit patru țări care „lipsesc” Uniunii Europene. Niciun cuvânt despre Moldova

Uniunea Europeană (UE) ar putea deveni „mult mai puternică” dacă ar include încă patru state – Norvegia, Ucraina, Marea Britanie și Turcia – susține președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev nu a menționat, însă, Republica Moldova, stat candidat la aderare alături de Ucraina.

„Vrem să fim în UE. Și sunt convins că, dacă unii reprezentanți ai UE nu vor face greșeli, vom ajunge acolo. Noi deja întărim UE, în primul rând din punct de vedere al securității. Iar securitatea este astăzi o prioritate pentru toți. Cred că o uniune care ar putea fi mult mai puternică este cea formată din țări precum Norvegia, Ucraina, Marea Britanie și Turcia. Acestea sunt patru state care lipsesc Uniunii Europene. (…) și ar face din UE cea mai puternică uniune din lume, cu cea mai bună securitate. Nu căutăm o alternativă. Consider doar că aceste patru țări sunt foarte puternice și pot consolida UE. Dar și separat, aceste patru state ar constitui, cu siguranță, o alianță foarte puternică”, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu acordat pentru presa ucraineană.

Precizăm, Republica Moldova și Ucraina au avansat până acum „la pachet” în procesul de aderare la Uniunea Europeană: ambele au obținut statutul de țări candidate în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial simultan, în 2024.

Autoritățile de la Chișinău au stabilit ca obiectiv național aderarea Republica Moldova la Uniunea Europeană până în 2030. În paralel, Ucraina și-a exprimat ambiția de a deveni stat membru până în 2027, termen considerat însă „nerealist” de unii oficiali europeni.

Pe 20 aprilie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a lăudat ritmul reformelor din cele două țări. Potrivit oficialei europene, Republica Moldova se află în frunte, iar Ucraina ocupă locul doi în implementarea reformelor necesare alinierii la standardele europene. Kos a insistat, totodată, pe garanții mai puternice pentru a preveni eventuale regresări, scrie Kiev Independent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: