captură foto

Dmitrii Kozak, prima declarație după întâlnirea cu Maia Sandu: „Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”

Discuțiile de la Președinție dintre Maia Sandu și șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei Dmitrii Kozak s-au încheiat. La ieșire, Kozak a oferit o declarație scurtă pentru presă. 

„După ce s-a format guvernul și a apărut un element de stabilitate, ne-am înțeles că discutăm problemele de pe agenda bilaterală. Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”, a declarat Kozak.

Oficialul rus a precizat că părțile au discutat despre colaborare și inițierea unui dialog la nivel interinstituțional „chiar începând cu ziua de mâine” pe toate subiectele care „trezesc îngrijorare în Moldova și Rusia”.

Acesta a mai spus că a discutat cu Maia Sandu despre situația din Transnistria, casarea munițiilor, colaborare în domeniul comerțului, inclusiv ridicarea restricțiilor din prezent.

„Și, desigur, subiectul cu privire la gaz, aici este nevoie de dialog”, a adăugat Kozak.

„Voi prieteni la sigur. Și vom colabora – la sigur”, a mai spus oficialul.

Dmitrii Kozak a fost însoțit la Președinție de către ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov.

În ajun, președinta țării Maia Sandu a anunțat că la întâlnirea sa cu Dmitrii Kozak vor participa și vicepremierul, ministrul de Externe Nicu Popescu și vicepremierul pentru Reintegrare Vlad Kulminski.

Amintim că vestea despre vizita oficială a lui Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, în Moldova, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu doar o zi înainte ca aceasta să aibă loc.

Precizăm că, ultima oară, Maia Sandu s-a întâlnit cu Dmitrii Kozak în iunie 2019, în timp ce deținea funcția de premier al Republicii Moldova. Oficialii au discutat inclusiv despre situația cu privire la regiunea transnistreană.

***

Numele lui Kozak este asociat cu memorandumul, propus în 2003, care prevedea crearea unei federații asimetrice cu trei subiecți (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: