captură foto

Dmitrii Kozak, prima declarație după întâlnirea cu Maia Sandu: „Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”

Discuțiile de la Președinție dintre Maia Sandu și șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei Dmitrii Kozak s-au încheiat. La ieșire, Kozak a oferit o declarație scurtă pentru presă. 

„După ce s-a format guvernul și a apărut un element de stabilitate, ne-am înțeles că discutăm problemele de pe agenda bilaterală. Discuția a fost foarte constructivă și binevoitoare”, a declarat Kozak.

Oficialul rus a precizat că părțile au discutat despre colaborare și inițierea unui dialog la nivel interinstituțional „chiar începând cu ziua de mâine” pe toate subiectele care „trezesc îngrijorare în Moldova și Rusia”.

Acesta a mai spus că a discutat cu Maia Sandu despre situația din Transnistria, casarea munițiilor, colaborare în domeniul comerțului, inclusiv ridicarea restricțiilor din prezent.

„Și, desigur, subiectul cu privire la gaz, aici este nevoie de dialog”, a adăugat Kozak.

„Voi prieteni la sigur. Și vom colabora – la sigur”, a mai spus oficialul.

Dmitrii Kozak a fost însoțit la Președinție de către ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Vasnețov.

În ajun, președinta țării Maia Sandu a anunțat că la întâlnirea sa cu Dmitrii Kozak vor participa și vicepremierul, ministrul de Externe Nicu Popescu și vicepremierul pentru Reintegrare Vlad Kulminski.

Amintim că vestea despre vizita oficială a lui Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei, în Moldova, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu doar o zi înainte ca aceasta să aibă loc.

Precizăm că, ultima oară, Maia Sandu s-a întâlnit cu Dmitrii Kozak în iunie 2019, în timp ce deținea funcția de premier al Republicii Moldova. Oficialii au discutat inclusiv despre situația cu privire la regiunea transnistreană.

***

Numele lui Kozak este asociat cu memorandumul, propus în 2003, care prevedea crearea unei federații asimetrice cu trei subiecți (Moldova, Transnistria şi Găgăuzia). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Președintele PAS, Igor Grosu

Consiliul politic național al PAS, în ședință: „Am primit un nou mandat de încredere de la oameni”

Partidul de guvernare „Acțiune și Solidaritate” s-a întrunit pe 20 decembrie într-o ședință al Consiliului Politic Național.

„Am tras concluziile acestui an la ședința Consiliului Politic Național a PAS. Am avut alegeri parlamentare și o campanie cu multe provocări, dar și rezultate ca partid – 3 mii de voluntari, 6 mii de evenimente electorale, 200 de ziare personalizate pe raioane și localități. Aceste cifre s-au transformat, într-un final, în 792 557 de voturi de la cetățeni”, a transmis președintele Parlamentului pe pagina sa de Facebook.

Igor Grosu a subliniat că noul mandat primit reprezintă o responsabilitate suplimentară și un impuls pentru continuarea reformelor. Potrivit acestuia, PAS urmează să se concentreze pe dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor populației, prin proiecte implementate atât la nivel național, cât și în fiecare localitate.

„Am primit un nou mandat de încredere de la oameni. Această încredere trebuie să ne impulsioneze pentru și mai multă muncă, proiecte vizionare la nivel național și proiecte la nivel de fiecare localitate. Trebuie să ne concentrăm pe creștere economică, care să aducă locuri de muncă și venituri mai mari.  Și nu în ultimul rând, vom avansa rapid pe agenda europeană, pentru că nu ne putem permite să pierdem această fereastră de oportunitate. E șansa generației noastre”, a mai spus oficialul.

Igor Grosu a fost ales președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pe 15 mai 2022, pentru un mandat de patru ani. Alegerea a avut loc în cadrul celui de-al III-lea Congres al partidului, eveniment organizat cu ocazia împlinirii a șase ani de la înființarea formațiunii. În discursul său, Grosu sublinia că echipa pe care o propusese are o misiune istorică: să apropie Republica Moldova de valorile și standardele europene.

Anterior, după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al țării, în 2020, Igor Grosu a preluat rolul de președinte interimar al PAS.

Amintim că pe 22 octombrie, Igor Grosu a fost reales în funcția de președinte al Parlamentului, după scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Candidatura sa a fost înaintată de fracțiunea PAS în cadrul primei ședințe a noului Legislativ. Pentru această funcție, el a concurat și cu Alexandr Stoianoglo, deputat și lider al Blocului „Alternativa”, propus de propria sa fracțiune. La votul secret au participat 87 de deputați: Igor Grosu a obținut 55 de voturi, în timp ce Stoianoglo a primit 32 de voturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: