Deputatul Vladimir Voronin, președinte al Partidului Comuniștilor (PCRM) și-a depus, pe 28 martie, declarația de avere și interese personale.
Potrivit documentului publicat pe portalul Autorității Naționale de Integritate (ANI), comunistul a obținut, în 2021, un salariu de circa 46 mii de lei. Totodată, el a beneficiat de venituri în calitate de dobândă a depozitelor bancare – 35,4 mii lei. Deputatul comunist a mai obținut circa 467 mii de lei datorită obligațiunilor deținute la FinComBank. Soția sa a obținut un venit de 20,5 mii lei, datorită unui depozit bancar și circa 20 de mii de lei – pensie.
În același timp, Vladimir Voronin a beneficiat de 175 mii de lei, datorită pensiei. Alte 21,3 mii lei i-au intrat în cont în calitate de indemnizație de la parlament pentru transport, 7 900 lei – compensații pentru tratament și 13 mii lei – cheltuieli compensate de parlament pentru „îndeplinirea acțiunilor de serviciu”.
Președintele PCRM a declarat 7 bunuri imobile, dintre care unul este înregistrat pe numele său. Cele mai scumpe sunt două terenuri – de 0,0655 hectare, estimat la 152 611 lei și de 0,0627 hectare, estimat la 130 028 lei, ambele dobândite în anul 1996.
La capitolul „clădiri și construcții”, comunistul a declarat două case de locuit, dobândite în 2005 și 2008. Prima are 50,7 m2 și este estimată la 208 mii lei, iar a doua, cu suprafața de 122,6 m2, valorează 312 mii lei. În proprietatea soților Voronin mai este și un garaj de 41,1 m2, a cărui valoare nu a fost indicată în declarație.
De asemenea, lui Voronin îi aparține un apartament dobândit în 1989, cu suprafața de 232,7 m2, estimat la 1 884 120 lei.
Deputatul comunist deține o mașină de model Audi A8, fabricată în 2009 și cumpărată în 2017, a cărei valoare este estimată la 10 mii de euro.
Fostul președinte al R. Moldova a declarat și un ceas de mână de model Breitling Transocean Chronograph Unitime, pe care l-a primit cadou în mai 2021. Accesoriul este estimat la 117 mii de lei.
Soții Vladimir și Taisia Voronin dețin 10 conturi bancare, 6 dintre care sunt pe numele deputatului comunist. Sumele deținute pe acestea variază între 1 dolar și 1 mln de lei. De exemplu, într-unul dintre conturi este declarată suma de 720 mii de lei, pe un altul – 14 mii euro.
Pe parcursul anului trecut, Vladimir Voronin și soția sa au mers o singură dată la sanatoriu, achitând câte 1,6 mii de lei. De asemenea, cuplul a cheltuit între 800 și 2000 de lei pentru tratamente medicale. Președintele PCRM a mai scos din buzunar circa 4000 de lei pentru tipărirea unei cărți autobiografice.
Asociația obștească „Arena Civica”, care anterior i-a adus în Republica Moldova pe unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști militari din Ucraina, a realizat un documentar bazat pe mărturiile acestora. Filmul „Adevărul sub foc” povestește despre munca jurnaliștilor de război și scoate în evidență riscurile, pierderile și provocările cu care se confruntă cei care relatează realitatea din prima linie. Protagoniștii principali ai filmului sunt Roman Pahulici, Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.
Filmul a fost realizat de „Arena Civica”, o asociație obștească din Republica Moldova. Potrivit asociației, „Adevărul sub foc” este un documentar despre curajul jurnaliștilor de război.
Protagoniștii principali ai filmului sunt: corespondentul proiectului „Donbas.Realii” al postului Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici; fotograful principal al agenției Associated Press, laureat al premiilor Pulitzer, World Press Photo of the Year și Oscar, Evghenii Maloletka; precum și jurnalistul ucrainean de război, laureat al premiului „Legenda Națională a Ucrainei”, Andrei Țaplienko.
„Pe linia frontului nu se află doar soldații, ci și jurnaliștii. În fiecare zi, riscându-și viața, corespondenții de război ucraineni și străini documentează ororile agresiunii ruse, demontând minciunile Kremlinului și oferind o voce celor care suferă din cauza războiului. Documentarul „Adevărul sub foc”, realizat de asociația civică Arena Civica, povestește despre munca jurnaliștilor de război care reflectă conflictul din Ucraina. Pe baza mărturiilor unor corespondenți cunoscuți — Andrei Țaplienko, Evghenii Maloletka și Roman Pahulici — filmul arată ce riscuri, pierderi și provocări înfruntă cei care redau realitatea războiului și luptă cu dezinformarea, chiar din linia întâi”, a comunicat realizatorul filmului.
„Până în 2014, când lucram în diverse zone de conflict: Afganistan, Macedonia, Irak, Coasta de Fildeș, Nepal și Columbia, eram convins că dreptul umanitar privind protecția jurnaliștilor funcționează, într-o măsură mai mare sau mai mică. Când mergeam în alte țări, aveam tricouri cu logo-ul și inscripția în engleză: ‘Don’t shoot, I’m a journalist’ (Nu trage, sunt jurnalist). Și chiar funcționa. Și în Afganistan, chiar și în mediul talibanilor. Dar din 2014, în Crimeea și ulterior, protecția a încetat să mai funcționeze. În Ucraina, dreptul umanitar în ceea ce privește jurnaliștii este respectat doar de partea ucraineană”, a menționat Andrei Țaplienko, jurnalist al canalului „1+1” din Ucraina.
„Am înțeles mai târziu că ochirea jurnaliștilor este un gen de politică. Rușii, fie că erau ”omuleții verzi”, fie că erau separatiști, îi poți numi cum vrei, trăgeau în jurnaliști și justificau astfel: «Considerăm că este un război informațional, iar jurnaliștii sunt soldații acestui război informațional, deci, prin urmare, trebuie să-și asume și toate riscurile”, a mai spus Țaplienko.
Jurnalistul Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici, a fost ținta unui atac în timpul unor filmări în regiunea Donețk. Incidentul a avut loc în toamna anului 2024, când acesta se afla alături de colegul său, Pavel Holodov. „Aveam o filmare relativ sigură. Urma să filmăm operatorii FPV (First Person View) care foloseau termită. Este un amestec incendiar, probabil ați văzut, care cade peste păduri sau echipamente și ia foc instantaneu. Dar lucrurile nu au mers conform planului. La vreo 3–5 metri de noi a explodat un obuz rusesc. Am suferit o comoție și o traumă acustică, iar doi militari care erau aproape de noi au fost răniți ușor”, a comunicat Roman Pahulici.
Evghenii Maloletka a fost unul dintre puținii jurnaliști care au rămas în orașul asediat Mariupol, timp de 20 de zile. Materialele filmate atunci au fost incluse ulterior într-un documentar care a câștigat premiul Oscar. Dar acel film, își amintește fotoreporterul, putea să nu existe. „Am reușit să părăsim orașul pe 15 martie. Un polițist pe nume Vladimir, pe care l-am cunoscut lângă maternitate, ne-a propus să ne ia cu el. Ne-a scos pe toți trei, trecând de 15 puncte de control rusești. Au fost multe momente în care viața noastră a fost pe muchie de cuțit. Am avut, însă, norocul să scăpăm vii. Dar nu toți au reușit. În Mariupol mai lucra un jurnalist lituanian care nu a reușit să iasă. A fost împușcat la un punct rusesc de control. Cred că aceeași soartă o puteam avea și noi”, a povestit Evghenii Maloletka.
***
Menționăm că, la sfârșitul anului 2024, asociația obștească „Arena Civica” a lansat proiectul media „Reportaje de pe linia frontului”. Scopul proiectului a fost de a evidenția latura umană a războiului, prin poveștile celor care trăiesc și lucrează în epicentrul conflictelor. Protagoniști ai proiectului au fost jurnaliști militari din Ucraina – Roman Pahulici, Andrei Țaplienko și Evghenii Maloletka -, care s-au întâlnit cu publicul din trei orașe ale Republicii Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.
Proiectul s-a desfășurat în perioada octombrie 2024 – februarie 2025. NewsMaker a fost partener media al proiectului „Reportaje de pe linia frontului”, realizat de Arena Civica, și a realizat interviuri cu Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.
