Andrei Mardari / NewsMaker

(DOC) 66,54 mln lei ca să fii membru. Cât va plăti R. Moldova, în acest an, organizațiilor internaționale, inclusiv CSI?

Cabinetul de miniștri a aprobat pe 4 aprilie lista organizațiilor internaționale şi regionale cărora Republica Moldova urmează să achite cotele de membru și datoriile din bugetul de stat pentru anul 2023. Suma totală este de peste 66,54 mln lei. Potrivit documentului, cel mai mult ne costă statutul de membru al Consiliului Europei (CoE) – peste 9,9 mln lei. La fel, printre cele mai ridicate cheltuieli în acest sens unt pentru cele din cadrul CSI: 5,8 mln pentru Adunarea Interparlamentară Comunității și circa 3,1 mln pentru alte organizații din cadrul CSI.

Republica Moldova va achita în anul 2023 peste 7,6 mln de lei pentru cotizații în cadrul organizațiilor parlamentare:

– 1 372 531 lei – Adunarea Parlamentară a Cooperări Economice în EUR Bazinul Mării Negre (PABSEC);

– 270 816 lei – Uniunea Interparlamentară; 

– 46 032 lei – Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa;

– 101 269 lei – Adunarea Parlamentară a Francofoniei; 

– 5 810 004 lei – Adunarea Interparlamentară CSI

Pentru statutul de membru al unor organizații internaționale, Guvernul va plăti în acest an aproape 56 mln de lei. Cea mai mare sumă, peste 9,9 mln lei, va ajunge la Consiliul Europei (CoE). 5 mln de lei ne costă contribuțiile la Organizația Națiunilor Unite (ONU), iar 4,8 mln – Programul Națiunilor Unite de Dezvoltare (UNDP). Cotizația pentru Institutul Unit de Cercetări Nucleare (Dubna) constituie 4,3 mln lei.

Din listă fac parte și unele organizații mai puțin cunoscute. De exemplu, Moldova va achita 3,4 mln lei pentru Conferința privind Regimul Navigat pe Dunăre (Comisia Dunării). Către Organizația Internațională a Zahărului (OIZ) vom transfera în acest an 145 mii lei, iar pentru Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării – circa 25 mii lei. Alte 17 mii lei constituie contribuția pentru Autoritatea Internațională pentru Fundul Mării (ISA).

De asemenea, în acest an, Moldova va plăti 3,1 mln lei pentru cotizațiile din cadrul a 7 organizații ale CSI.

 

Amintim că, în premieră, în 2023, Moldova nu va aloca bani pentru finanțarea televiziunii interstatale MIR.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Găgăuzia nu mai este sub influența lui Șor? Constantinov: „Statul a făcut totul”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a declarat că nu mai vede influența lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, în această regiune. La ediția din 5 noiembrie a emisiunii „Novaya nedelea” de la TV8, Constantinov a spus că „statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică”.

În timpul emisiunii, prezentatorul TV l-a întrebat pe Constantinov dacă este posibil ca astăzi Găgăuzia să iasă din influența lui Șor și să înceapă un dialog cu autoritățile de la Chișinău.

„Sunt în totalitate sigur că statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică. Eu nu văd aici, deja nimeni nu vede acțiunile lui Șor aici. Se pare deja că nici organele republicii nu văd”, a fost răspunsul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei.

La precizarea dacă într-adevăr nu mai vede influența lui Șor în Găgăuzia, Constantinov a răspuns: „Nu”.

***

Actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023. Astfel, relația dintre Comrat și Chișinău este una tensionată, marcată de acuzații reciproce.

Între timp, în august 2025, magistrații Judecătoriei Chișinău au condamnat-o pe Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Pe 23 octombrie 2025, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a fost la Comrat pentru discuții cu conducerea autonomiei găgăuze, vizând organizarea viitoarelor alegeri și dialogul cu Chișinăul, potrivit presei locale. După vizită, Constantinov a declarat că „serviciul de securitate a dorit să afle situația din Găgăuzia, inclusiv starea de spirit după alegeri (nota red. parlamentare)”. „Alegerile s-au încheiat și nu are rost să discutăm despre modul în care s-au desfășurat. Greșeli apar în toate alegerile”, a adăugat el. Totodată, Adunarea Populară a aprobat componența reprezentanților săi în grupul de lucru pentru funcționalitatea regiunii, a informat Constantinov.

De menționat că mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie. Potrivit Statutului Găgăuziei (echivalentul Constituției), alegerile pentru noua Adunare Populară trebuie organizate în prima duminică după expirarea mandatului precedent. Prin urmare, scrutinul ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie. Data este aprobată de Adunarea Populară, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum, deși termenul limită a fost 16 septembrie — cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri.

***

Dmitrii Constantinov a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei în februarie 2022.

În aprilie 2024, Constantinov a rămas fără pașaport diplomatic, după ce a revenit din Rusia, unde s-a întâlnit cu politicianul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor. La întrevederea, la care a participat și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost anunțată crearea blocului politic „Victoria”, condus de Șor.

Totuși, în mai 2025, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Afacerilor Externe să restituie pașaportul diplomatic președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Dimitri Constantinov. Decizia a fost pronunțată de către un complet de judecată de la sediul sectorului Râșcani, care i-a dat dreptate lui Constantinov.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: